Decizia nr. 232/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată și modificată, excepție ridicată de Societatea Comercială Compania de Distribuție "Național" - S.A. în Dosarul nr. 2.741/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibila, precizând ca, în realitate, autorul excepției nu contesta constituționalitatea textului de lege criticat, ci, contrar prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, solicita Curții Constituționale o interpretare a dispozițiilor

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 . Pe de altă parte, se mai arata ca principiul egalității în drepturi este aplicabil doar cetățenilor, iar nu și persoanelor juridice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 2.741/2000, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată și modificată, excepție ridicată de Societatea Comercială Compania de Distribuție "Național" - S.A.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept și la dreptate ca valoare suprema, garantată, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 51 referitoare la respectarea Constituției și a legilor și pe cele ale art. 41 alin. (8) referitoare la protecția proprietății private. În opinia autorului excepției dispozițiile criticate sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică pentru încălcarea exclusiv a unei obligații fiscale, ce nu afectează legalitatea acestor acte și fapte" (de comerț).

Exprimandu-și opinia asupra excepției, instanța de judecată considera ca aceasta este neîntemeiată, întrucât

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990

nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției. Prin aceeași încheiere instanța a respins ca fiind inadmisibila excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. f) și ale art. 6 din aceeași lege, în temeiul

art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, retinand ca soluționarea cauzei nu depinde de aceste dispoziții legale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar pe de altă parte, criticile formulate de autorul excepției "nu țin de constituționalitatea textelor criticate, ci de interpretarea lor, aceasta fiind, potrivit legii, de competența instanței de judecată".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia și din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, lege ulterior modificată de mai multe ori, dispoziții care au următorul conținut: "Constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte:

a) efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege;"

În susținerea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate."

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 41 alin. (8): "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.";

- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Curtea retine ca dispozițiile legale criticate nu pot fi considerate contrare prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "România este stat de drept", deoarece din însăși referirea la nerespectarea "condițiilor stabilite prin lege" pentru calificarea activităților comerciale ca "ilicite", cu consecința răspunderii contravenționale sau penale, cuprinsă în aceste dispoziții, este evidenta preocuparea legiuitorului pentru respectarea legii, cerința esențială a statului de drept.

Curtea constata, de asemenea, ca pentru aceleași considerente nu sunt incalcate nici prevederile art. 51 din Constituție, deoarece una dintre îndatoririle fundamentale ale cetățenilor este "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor". Or, textul de lege criticat, care stabilește activitățile comerciale ilicite, care, după caz, atrag răspunderea contravențională sau penală, nu numai că nu contravine prevederilor constituționale menționate, ci, dimpotriva, asigura respectarea acestora.

Curtea observa ca principiul egalității în drepturi, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituție, nu are nici o legătură cu dispozițiile legale criticate, deoarece acest principiu se referă la drepturile fundamentale ale cetățenilor, iar nu la activitatea agenților economici. Totodată Curtea constata ca dispozițiile

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 , republicată și modificată, nu prevăd nici un fel de excepții sau discriminări între comercianții persoane juridice sau persoane fizice.

Din aceeași perspectiva Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constituție, prevederi care permit confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 , republicată și modificată, respingând prin Decizia nr. 48 din 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 22 aprilie 1998, o excepție de neconstituționalitate având același obiect.

În sfârșit, Curtea observa ca, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției este modul de aplicare de către Garda Financiară a dispozițiilor legale criticate. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată și modificată, excepție ridicată de Societatea Comercială Compania de Distribuție "Național" - S.A. în Dosarul nr. 2.741/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 iulie 2001.