Memorandum · Guvernul

Memorandumul din 17 octombrie 2001

cu privire la politicile economice și financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002

prezumat în vigoare

Data actului
17 octombrie 2001
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 748 din 23 noiembrie 2001
Citează
6 acte
Structură
0 articole, 3 anexe · 96.968 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 3

  • Legea nr. 133/1999 20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprind…
  • Legea nr. 189/2001 17 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea și co…
  • OUG nr. 79/2001 31 mai 2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financia…

I. Introducere

1. Acest memorandum stabilește principalele obiective și politici economice și financiare ale Guvernului și Băncii Naționale a României (B.N.R.) în perioada 2001-2002. Programul descris mai jos reflecta angajamentul nostru ferm de a realiza pe deplin stabilitatea macroeconomica și de a aborda problemele structurale din sectorul bancar și cel al întreprinderilor, în vederea plasarii economiei noastre pe calea unei cresteri rapide și sustenabile și accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeană (UE).

II. Cadru general

2. Ca rezultat al implementarii programului de stabilizare în anii 1999 și 2000, am îmbunătățit într-o mare măsura poziția noastră externa și am pus bazele pentru revenirea la creșterea pozitiva a producției în anul 2000, după 3 ani de producție în declin. Pe seama competitivitatii întărite, realizată prin combinarea deprecierii cu o restrictionare fiscală în anul 1999, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 24% în termeni de volum în anul 2000, iar produsul intern brut (PIB) real, cu 1,6%, în ciuda declinului mare din producția agricolă, datorat secetei. Ponderea deficitului contului curent în PIB s-a îmbunătățit în continuare cu aproape 0,4 puncte procentuale în anul 2000, ajungând la un deficit de 3,7%, în timp ce rezervele oficiale au crescut cu aproape 1 miliard USD, ajungând la 3,4 miliarde USD la sfârșitul anului 2000. Aceasta performanta externa îmbunătățită a făcut ca țara noastră sa reintre pe piața internationala de capital în ultima parte a anului 2000 și a fost, de asemenea, reflectată în îmbunătățirea din acest an a ratingului împrumuturilor suverane ale României.

3. Producția a crescut puternic în prima jumătate a anului 2001, dar deficitul comercial s-a mărit. Exporturile au continuat să aibă o evoluție buna, după cum o demonstreaza creșterea exporturilor de bunuri de aproape 15,5%, în USD, în perioada ianuarie-iulie. Totuși importurile au continuat să depășească ritmul exporturilor, crescand în aceeași perioadă cu 27%, în timp ce deficitul comercial a ajuns la 1.452 milioane USD, comparativ cu 586 milioane USD în aceeași perioadă a anului 2000. În plus față de factorii tranzitorii legați de seceta, creșterea importurilor reflecta o creștere în cererea interna. În particular, ca urmare a cresterilor mari de salarii din sectorul public în ultima parte a anului 2000 și în prima parte a anului 2001 și a slabirii performantei financiare a întreprinderilor de stat (evidențiată de creșterea mare a arieratelor lor și de utilizarea finanțării prin credite), cererea interna a crescut cu 10% în termeni reali în trimestrul I 2001, un nivel care, dacă persista, ar pune în pericol obiectivele noastre de dezinflatie și viabilitate externa. Aceste tendinte au continuat în trimestrul II al anului 2001, deși cu o intensitate ceva mai mica.

4. În ciuda progresului important în stabilizare și în reforma din ultimii 2 ani, România continua să se confrunte cu o agenda provocatoare pentru accelerarea procesului de aderare la UE. Este necesar sa inregistram progrese suplimentare în realizarea stabilitatii macroeconomice, dat fiind faptul ca rata inflației este încă printre cele mai mari din Europa. Mai mult slabiciunile structurale în sectorul larg al întreprinderilor de stat urmează să fie abordate în perioada următoare în vederea creării unei economii de piața eficiente și pe deplin functionale. De asemenea, România trebuie încă sa dezvolte investițiile private la un nivel necesar pentru realizarea unei rate de creștere înalte și sustenabile și sa atragă investițiile străine directe, care au rămas modeste în comparatie cu alte economii în tranzitie din regiune.

III. Politici macroeconomice și financiare

A. Strategia de baza și obiectivele

5. Principalele obiective macroeconomice ale programului nostru pe perioada 2001-2002 sunt: reducerea inflației la 22% până la sfârșitul anului 2002, realizarea unei cresteri a producției de aproape 5%, limitarea deficitului contului curent la sub 6% din PIB și creșterea rezervelor oficiale la aproape 3 luni de importuri. Politicile macroeconomice pentru atingerea acestor obiective se vor concentra pe o poziție fiscală de sprijin, o politica salariala prudenta în sectorul bugetar și al întreprinderilor de stat, pe măsurile de reducere a cheltuielilor și pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic și al altor întreprinderi de stat, inclusiv prin accelerarea privatizării, și pe o politica monetara restrictiva. Strategia noastră de dezinflatie nu se va sprijini pe amânarea ajustarilor necesare în prețurile administrate și vom continua sa evitam orice intervenție directa în ceea ce privește prețurile liberalizate.

6. Principalele noastre obiective macroeconomice pe termen mediu 2001-2005 sunt următoarele: deși rezultatul inflației în 2000 și în prima parte a anului 2001 a fost mai mare decât cel avut în vedere în Strategia economică pe termen mediu, intentionam sa facem progrese constante pentru a ajunge la o rata a inflației de o singura cifra până în anul 2004 sau cel mai târziu în 2005. Ținând seama de intrările substanțiale estimate pentru investițiile străine directe și de ajutorul de preaderare primit de la UE, ne asteptam ca deficitul contului curent, după ce va atinge aproximativ 6% din PIB în anul 2001, să se reducă la aproximativ 5% din PIB până în anul 2005, un nivel care va asigura ca ponderea datoriei noastre externe totale în PIB sa crească doar moderat, în timp ce ponderea datoriei externe nete în PIB sa înceapă sa scada deja în anul 2002. Ne asteptam ca economia sa crească în această perioadă în medie cu 5-6%, ajutand la reducerea diferenței în nivelul de dezvoltare față de UE.

B. Politica fiscală

7. Politica fiscală în anii 2001 și 2002 va sprijini puternic obiectivul de dezinflatie și va ajuta la limitarea deficitului contului curent extern. În lumina unui deficit al contului curent mai mare decât se aștepta la începutul anului 2001 și a unei inflatii într-o anumită măsura mai mare decât cea proiectata, am decis sa restrictionam ținta fiscală pentru 2001 și sa limitam deficitul bugetului general consolidat la 3,5% din PIB. Pentru anul 2002 vom limita deficitul la 3,0% din PIB, în conformitate cu Strategia economică pe termen mediu prezentată la UE și reflectand asteptarile noastre privind creșterea economică de aproape 5%. Mai mult, pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor macroeconomice, am decis sa prezentam Parlamentului bugetul pe anul 2002 încă din luna octombrie 2001. Ne asteptam ca reducerea tintita a deficitului bugetar și măsurile de control al creșterii salariale în întreprinderile de stat și de imbunatatire a performantei lor financiare sa limiteze creșterea puternica recenta a cererii interne și să aibă ca efect o imbunatatire a deficitului contului curent extern în a doua jumătate a anului 2001 și în 2002. Totuși, în caz contrar, suntem gata sa implementam măsuri corective, inclusiv restrictionarea în continuare a politicii fiscale, în prima parte a anului 2002, în special în cazul în care mediul extern se degradeaza mai mult decât se estimeaza în prezent.

8. Se intenționează ca următoarele măsuri suplimentare sa imbunatateasca performanta veniturilor în anul 2001. Am simplificat impozitarea microintreprinderilor prin introducerea unui impozit de 1,5% pe cifra de afaceri de la 1 septembrie 2001. Mai mult am revizuit reglementările pentru reesalonarea arieratelor fiscale și anularea penalitatilor, în vederea limitării accesului la aceste facilități pentru un număr mic de companii în curs de restructurare și am eliminat autoritatea respectiva de la nivelul unităților administrației fiscale teritoriale. În ceea ce privește reesalonarea arieratelor fiscale care depășesc 500 miliarde lei sau anularea majorărilor de întârziere care depășesc 50 miliarde lei, fiecare caz trebuie să fie aprobat de Guvern. Pentru a întări disciplina financiară vom limita strict conversia creanțelor din contul garanțiilor executate în acțiuni (datorie contra acțiuni) la legi speciale referitoare la pregătirea pentru privatizare a societăților individuale și vom abroga Ordonanța de urgenta nr. 62/2001 , care permitea o aplicare substanțial mai mare a acestui instrument (preconditie). În schimb vom analiza opțiunea de a vinde creanțele în contul garanțiilor executate către sectorul privat. Ordonanța de urgenta nr. 195/2000 , care acorda scutiri de la plata T.V.A. și a taxelor vamale pentru anumite importuri ale societăților de stat, va fi anulată până la sfârșitul lunii septembrie 2001 (pentru TERMOELECTRICA anularea va intră în vigoare la 1 martie 2002); aceasta va fi o preconditie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi. Vom revizui ordonanța cu privire la impozitarea microintreprinderilor, în vederea eliminării facilităților fiscale distorsionante, până la sfârșitul anului 2001.

9. Pentru a asigura ca putem atinge ținta de deficit bugetar în anul 2001 am implementat câteva măsuri pe partea cheltuielilor. În primul rând, cheltuielile cumulate ale bugetului de stat la sfârșitul trimestrului III al anului 2001 au fost limitate la 73,0% din cheltuielile anuale totale ale bugetului de stat rectificat. În al doilea rând, am aprobat o ordonanța care a blocat 50% din cheltuielile de capital pe trimestrul IV al anului 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, care pot fi eliberate doar dacă tintele de venituri pentru septembrie și lunile următoare au fost îndeplinite (a se vedea Memorandumul tehnic de înțelegere). În al treilea rând, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, poate aproba plafoane de cheltuieli ale bugetului de stat pentru lunile noiembrie și decembrie 2001, care pot fi mai mici decât cele aprobate.

10. Ramanem ferm angajați sa menținem creșterea salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor, după cum a fost aprobată în bugetul inițial pe anul 2001. Intentionam în mod ferm sa nu acordam nici o creștere salariala în sectorul bugetar în anul 2001 în plus față de ceea ce a fost stipulat în Ordonanța de urgenta nr. 33/2001. Premiul anual, care urmează să fie plătit în luna ianuarie 2002, va fi limitat la echivalentul unui salariu lunar din anul 2001. Luând în considerare necesitatea de a consolida fondul de pensii, ne angajăm sa nu depasim creșterea programata a pensiilor din luna decembrie.

11. Bugetul pe anul 2002 se va baza pe venituri estimate ale bugetului general consolidat de 458,3 mii miliarde lei, pe o ținta de deficit al bugetului general consolidat de 43,2 mii miliarde lei, implicând un plafon de cheltuieli de 501,5 mii miliarde lei. Pentru a realiza acesta ținta de deficit, în legea bugetului pe anul 2002 vom include posibilitatea ca Guvernul sa aprobe plafoane de cheltuieli lunare pentru bugetul de stat în a doua jumătate a anului, care pot fi mai mici decât cheltuielile din buget, dacă este necesar. Prezentarea bugetului pe anul 2002 la Parlament, astfel cum a fost convenit cu reprezentanții FMI, va fi o preconditie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi al FMI. În plus adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2002, în concordanta cu acest program, va fi o condiție pentru finalizarea primei analize a programului.

12. Politica fiscală în anul 2002 se va concentra pe reducerea contribuțiilor salariale, eliminarea facilităților fiscale distorsionante și modernizarea sistemului de impozite.

● Pentru a compensa creșterea cotelor contribuțiilor la asigurările sociale, determinata de noua lege a pensiilor, vom elimina contribuția salariala de 2% (utilizata anterior pentru finanțarea Fondului special pentru învățământ) și vom reduce cu 1 punct procentual contribuția salariala pentru fostul fond special de solidaritate cu persoanele cu handicap, care a fost deja incorporat în bugetul de stat.

● Ne angajăm sa aprobam o noua lege a impozitului pe profit până la sfârșitul anului 2001, care va unifica reglementările existente în anumite legi și va elimina facilitățile fiscale distorsionante (între altele, prin înlocuirea reducerilor și exceptarilor de la impozitul pe profit, prevăzute în Legea nr. 133/1999 , și a reducerii impozitului pe profit, prevăzută în Legea nr. 189/2001, cu deducerea unei cote de 20% din valoarea investiției). Mai mult, ne angajăm ferm sa nu introducem scutiri fiscale sau alte noi facilități fiscale discretionare. Noua lege a impozitului pe profit va crește, de asemenea, în mod gradual, cota de impozit pe profit aferentă activităților de export, extrem de redusă, către cota standard, cu o primă ajustare de la 5% la 6% în anul 2002.

● Vom elimina scutirile de T.V.A. și de taxe vamale pentru materiile prime importate de întreprinderile mici și mijlocii, prevăzute de Legea nr. 133/1999 , până la sfârșitul lunii decembrie 2001. De acum înainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi în mod exclusiv reglementate prin tariful vamal și vor fi uniforme pentru toți agenții economici.

● Noua lege a T.V.A., care va intră în vigoare la 1 ianuarie 2002, va reduce substanțial numărul scutirilor și articolelor pentru care se aplică cota zero de T.V.A. și va elimina legătură automată dintre scutirea de taxe vamale și scutirea de T.V.A., cu excepția bunurilor și serviciilor importate de sectorul bugetar și pentru programe de sănătate și alte programe sociale. În același timp noua lege va asigura cadrul instituțional necesar pentru reducerea intarzierilor în rambursarile T.V.A. la nu mai mult de 30 de zile. Ca o măsura tranzitorie vom introduce un sistem uniform de amânare a plății T.V.A. pentru bunurile de investiții, care va înlocui scutirile și exceptarile de T.V.A. pentru bunurile de investiții prevăzute de anumite legi.

● Noua lege a accizelor, prevăzută să între în vigoare la 1 ianuarie 2002, va codifica impozitarea prin accize și va crește cotele în mod gradual către standardele UE.

● Datorită angajamentelor importante privind cheltuielile, va trebui sa amanam reforma impozitului pe venit (inclusiv reducerea cotelor de impozitare și modificarea transelor de venituri) și o posibila reducere în cotele de T.V.A. până în anii 2003-2004.

● Pentru a consolida administrația fiscală vom crește cu 500 numărul inspectorilor fiscali în anul 2002.

● Pentru a întări performanta veniturilor la fondurile de asigurări sociale vom integra departamentele de control financiar ale fondului de pensii și Fondului pentru plata ajutorului de șomaj până la sfârșitul lunii decembrie 2001. Mai mult, vom aproba și vom implementa până la data de 1 noiembrie 2001 un ordin comun emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor Publice, stabilind echipe comune de control pentru colectarea veniturilor fondului de pensii și Fondului pentru plata ajutorului de șomaj. Mai mult, vom aproba până la sfârșitul lunii martie 2002 un program pentru optimizarea organizării colectării și controlului veniturilor fondului de pensii, Fondului pentru plata ajutorului de șomaj și Fondului de asigurări de sănătate. Acest sistem va intră în vigoare până la sfârșitul anului 2002.

13. Suntem în proces de finalizare a părții de cheltuieli din bugetul pe anul 2002. Am decis deja sa menținem salariile medii din sectorul bugetar constante în termeni reali în anul 2002. Pentru acest scop vom aproba, înainte de sfârșitul anului 2001, un act normativ care să prevadă programul de creștere a salariilor din sectorul bugetar în anul 2002, pe baza creșterii prognozate a indicelui prețurilor de consum. Nu vom distribui tichete de masa angajaților din instituții publice finanțate integral sau pe bază de subvenții de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. În urma reducerii substanțiale a numărului de salariați din sectorul civil al bugetului de stat pe anul 2001, avem în vedere reducerea personalului din sectorul bugetar cu cel puțin 6.150 angajați. Pentru a îmbunătăți stimularea societăților private, precum și a celor de stat sa devină mai competitive, vom continua politica de reducere graduala a subvențiilor de la bugetul general consolidat, prin limitarea creșterii acestora în anul 2002 la 11,6% în termeni nominali. Reformele din sectorul energiei termice ne vor permite sa reducem subvențiile de la bugetele locale în termeni reali și, concomitent, sumele respective defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la bugetele locale.

14. Pentru a îmbunătăți sistemul de protecție socială, în contextul restructurării economiei, vom implementa un nou set de politici pentru a promova stabilitatea socială și a reduce saracia. Un instrument de sprijin în funcție de posibilitățile financiare (venitul minim garantat) va intră în efectivitate la data de 1 ianuarie 2002 pentru cele mai sarace categorii ale populației României, finanțarea necesară fiind asigurata prin sume defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autoritățile locale. Cum noul program va înlocui parțial programele existente, cheltuielile suplimentare nu vor depăși 0,4% din PIB în anul 2002. În același timp va intră în vigoare și noua lege cu privire la prevenirea și lupta împotriva marginalizarii sociale, care intareste responsabilitățile instituțiilor implicate în asigurarea ajutoarelor și serviciilor sociale. Eforturile de a reduce somajul se vor concentra pe constrângeri salariale și politici de măsuri active pe piața forței de muncă. În ceea ce privește ajutorul pentru copii, în urma dublarii alocației de stat pentru copii în luna noiembrie 2000, aceasta alocație va crește cu 15% în luna ianuarie 2002 și cu 20% în luna iulie 2002, în același timp fiind incorporată în impozitul pe venitul global începând cu data de 1 ianuarie 2002. Creșterile alocației de stat pentru copii ne permit sa pastram alocația suplimentară pentru copii neschimbata în termeni nominali.

15. Ne angajăm sa recorelam pensiile pensionarilor cu limita de vârsta și vechime completa în munca și urmașilor lor, care s-au pensionat înainte de anul 1999. Recorelarea va fi implementata în 6 etape în perioada 2002-2004, prima etapa având loc la 1 ianuarie 2002. În vederea asigurării unei cresteri tangibile pentru pensionării cu cele mai mici drepturi de pensii cat de curând posibil, distribuția în timp a sumelor destinate recorelarii va fi concentrata în prima parte a perioadei pentru pensiile mici și în ultima parte a perioadei pentru pensiile mai mari, pensiile peste 3 puncte procentuale nebeneficiind de recorelare. Luând în considerare resursele financiare substanțiale necesare pentru recorelare, precum și deficitul mare al fondului de pensii, recorelarea pensiilor poate fi realizată doar prin limitarea indexării generale a pensiilor la 85% din inflatia prognozata în 2002, 88% în 2003 și 90% în 2004, în timp ce pensiile agricultorilor vor beneficia de indexare totală. Aceasta ne va permite sa limitam creșterea cheltuielilor totale cu pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat la 7,3% în termeni reali în anul 2002 și sa o menținem la un nivel prudential în anii următori. Mai mult, pentru a restabili sustenabilitatea sistemului public de pensii, ne angajăm sa implementam reforme suplimentare care vor întări criteriile de eligibilitate pentru drepturile de pensii și sa implementam în mod strict criteriile pentru pensiile de invaliditate. Pentru a limita cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat de alta natura decât plata pensiilor ne angajăm sa intarim mecanismele de control în domeniul emiterii certificatelor medicale și plății concediilor medicale.

16. Vom implementa o serie de măsuri pentru a consolida transparenta fiscală și a limita cheltuielile extrabugetare. Toate veniturile din privatizare și din recuperarea creditelor neperformante, de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.) sau alți ordonatori principali de credite și, respectiv, de la Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), vor fi transferate la trezorerie pentru răscumpărarea datoriei publice, cu excepția sumelor necesare pentru acoperirea costurilor operationale ale celor două agenții și a costurilor legate direct de privatizare ale respectivelor ministere. Mai mult, vom inceta imediat utilizarea de către A.P.A.P.S. a veniturilor din privatizare în calitate de garanție colaterală pentru împrumuturile întreprinderilor de stat. Utilizarea veniturilor din privatizare, rezultate din vânzarea fermelor de stat, de către Fondul extrabugetar pentru dezvoltarea agriculturii românești, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, pentru acordarea de subvenții, va inceta la sfârșitul lunii decembrie 2002, iar fondul va fi incorporat în bugetul de stat. Vom stabili un registru cu împrumuturile externe ale autorităților locale, care va completa sistemul nostru de monitorizare pentru datoria interna și externa publică și public garantată (preconditie). Plafonul global pentru garanțiile guvernamentale interne, astfel cum este stabilit în tabelul VII din anexa C, va fi un criteriu de performanță cantitativă în cadrul programului. Pentru a aborda problema arieratelor de la bugetul de stat și bugetele locale, precum și de la bugetele fondurilor speciale, am stabilit un sistem de raportare trimestriala începând cu sfârșitul lunii iunie 2001 și am aprobat o ordonanța pentru a reduce arieratele spitalelor care dețin cea mai mare pondere în totalul arieratelor sectorului bugetar.

17. Vom finanta deficitul bugetar pe anul 2002 printr-o combinație echilibrata de finanțare interna și externa. Vom limita finanțarea externa neta a bugetului la 1,8% din PIB în anul 2002, comparativ cu 2,4% din PIB în anul 2001, care ne va ajuta sa limitam creșterea datoriei externe contractate și garantate de stat și sa evitam presiunea nesustenabila de creștere pe cursul de schimb.

C. Deficitele cvasifiscale în sectorul energetic și al altor întreprinderi de stat

18. Suntem constienti ca performanta întreprinderilor de stat din sectorul energetic este cruciala pentru îmbunătățirea disciplinei financiare de ansamblu în sectorul public și pentru realizarea unei reduceri a deficitului cvasifiscal. Ca o primă etapa am crescut prețul la electricitate cu 15% din 11 iulie, prețul de producție al energiei termice pentru TERMOELECTRICA cu 50% din 17 iulie, prețul energiei termice la utilizatorul final (prețul național de referința) cu 57% din 9 august și prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu 90% din 10 august. Mai mult, am permis autorităților locale sa crească prețul energiei termice la utilizatorul final peste nivelul prețului național de referința, care va crea posibilitatea pentru o reducere în continuare în subvenția totală. Pentru a diminua impactul acestor ajustari de prețuri asupra familiilor cu venituri reduse am consolidat sistemul transferurilor directionate, în funcție de venituri, către familiile sarace în cadrul noii scheme a venitului minim garantat.

19. Vor fi necesare totuși și alte etape în vederea creșterii prețurilor la electricitate și energie termica la nivelul recuperării costurilor, eliminării pierderilor datorate încasărilor slabe și aducerii prețurilor gazelor naturale la nivelul paritatii de import. În mod specific:

● După cum s-a convenit în strânsă cooperare cu Banca Mondială, vom ajusta prețurile la electricitate și energie termica după cum urmează: (i) prețul electricitatii la utilizatorul final va crește cu 3,6% la începutul fiecărei luni în perioada octombrie 2001-martie 2002 (creșterea din octombrie este o preconditie); din 1 aprilie 2002 vom implementa o alta ajustare, corespunzătoare unei cresteri a prețului de producător al societății TERMOELECTRICA la 40 USD/MWh; (îi) prețul de producător al energiei termice la TERMOELECTRICA va crește la 15 USD/gigacalorie (Gcal) din 1 octombrie 2001 (preconditie), va fi menținut la acest nivel în USD prin ajustari suplimentare la 1 ianuarie și 1 aprilie 2002 și va fi majorat mai departe la echivalentul a 20 USD/Gcal de la 1 iulie 2002; (iii) prețul național de referința pentru energia termica va fi majorat la echivalentul a 20 USD/Gcal din 1 iulie 2002. Între timp prețul va fi ajustat la 1 ianuarie și 1 aprilie pentru a-l menține la nivelul actual de 15,4 USD/Gcal. Ajustarile de preț la electricitate și energie termica vor fi criterii de performanță structurală.

● Referitor la gazele naturale, la începutul fiecărui trimestru, începând cu 1 octombrie 2001, vom ajusta prețul uniform la utilizatorul final, astfel încât sa îl pastram la nivelul de 82,5 USD/mie mc, stabilit în luna august 2001. Vom permite ca acest preț sa crească la cel puțin 90 USD/mie mc din 1 ianuarie 2003, pentru a-l aduce mai aproape de nivelul paritatii de import, în prezent de aproape 130 USD. Pentru a retine ceva din profiturile excepționale ale producătorilor interni intentionam sa utilizam asistența tehnica finanțată printr-un împrumut al Băncii Mondiale în vederea amendării sistemului de impozitare în sectorul petrolier și al gazelor naturale până la jumătatea anului 2002. Vom continua demersurile tehnice pentru metodologia noului tarif care va conduce la diferentierea prețurilor pentru consumatorii casnici și utilizatorii industriali, în vederea implementarii sale înainte de sfârșitul anului 2002.

● Pentru a îmbunătăți gradul de colectare la TERMOELECTRICA și la cele doua societăți de distribuție a gazelor naturale (DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD), ca urmare a recomandărilor experților Băncii Mondiale, vom implementa următoarele măsuri: (i) până la 1 octombrie 2001 vom stabili, ca o preconditie, un sistem de conturi escrow, în care se vor vira plățile consumatorilor pentru energie termica și subvențiile și se vor distribui încasările între furnizori (TERMOELECTRICA și societățile de distribuție a gazelor naturale) și companiile termice locale. (Putem excepta de la aceasta reglementare companiile termice locale, care nu au datorii curente.); (îi) gradul de colectare pentru livrările de la TERMOELECTRICA la societatea comercială de distribuție ELECTRICA va crește la 100% până la 30 octombrie 2001 și va fi menținut la acest nivel în fiecare luna următoare; (iii) vom forma imediat grupuri de lucru speciale în cele doua societăți de distribuție a gazelor naturale, conduse de reprezentanți ai managementului de vârf, care vor fi însărcinați cu îmbunătățirea încasărilor și reducerea arieratelor de la cei mai mari 20 de rau platnici. Până la sfârșitul primei săptămâni a lunii următoare Ministerul Industriei și Resurselor va pregati un raport lunar, care va fi prezentat reprezentanților FMI și Băncii Mondiale, cu privire la implementarea măsurilor de imbunatatire a încasărilor. Prezentarea raportului pentru luna septembrie va fi o preconditie pentru Consiliul directorilor executivi; și (iv) vom elabora instrucțiuni clare pentru managementul societăților de stat care furnizează servicii publice, de a folosi plata la livrare, acreditivul, conturile escrow și deconectarile ca măsuri de imbunatatire a încasărilor, și vom interzice intervenții politice în favoarea societăților rau platnice. Ratele de încasări totale pentru TERMOELECTRICA și cele doua societăți de distribuție a gazelor naturale vor fi criterii de performanță cantitative în cadrul programului.

● Ca o soluție pe termen lung pentru problema neplatilor, vom accelera privatizarea societăților de distribuție a gazelor naturale, DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD. (Am decis ca divizarea celor două societăți în 8 ar întârzia necorespunzător procesul și ar reduce interesul potențialilor investitori.) Pentru a realiza acest obiectiv intentionam sa angajăm un consultant de privatizare pentru ambele societăți până la sfârșitul lunii februarie 2002, sa aprobam strategia de privatizare pentru ambele societăți până la sfârșitul lunii iunie 2002 și sa anuntam o licitație internationala pentru vânzarea către un investitor strategic până la sfârșitul lunii septembrie 2002.

● În sectorul electricitatii vom încheia privatizarea a doua companii distribuitoare până la sfârșitul anului 2002. Pentru a realiza acest obiectiv vom conveni cu Banca Mondială și cu UE asupra strategiei de privatizare pentru aceste doua companii până la sfârșitul anului 2001 și vom proceda la o licitație internationala pentru vânzarea către un investitor strategic pe parcursul anului 2002.

20. Vom implementa, de asemenea, alte măsuri de intarire a disciplinei financiare în întreprinderile de stat. Am aprobat deja o ordonanța (Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 79/2001) care condiționeaza salariile managerilor din aceste întreprinderi de indicatori de performanță-cheie, inclusiv reducerea arieratelor și creanțelor și respectarea plafoanelor pentru fondurile de salarii. Aceasta ordonanța va fi aplicată la toate întreprinderile de stat și instituții, începând cu aprobarea bugetelor întreprinderilor pe anul 2001, iar Ministerul Finanțelor Publice va monitoriza pe baze lunare performanta a aproximativ 86 de întreprinderi mari de stat. Avem drept obiectiv reducerea arieratelor și creanțelor în termeni nominali până la sfârșitul anului 2001 comparativ cu sfârșitul lunii iunie 2001, excluzând efectele reesalonarii. În plus, am stabilit un sistem de monitorizare pentru arieratele fiscale în cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Acest sistem acoperă în prezent aproximativ 1.000 de entități, 2.600 de conturi, reprezentând aproximativ 70% din totalul arieratelor la buget, și va fi folosit în scopul intaririi eficientei în colectarea impozitelor.

D. Politica salariala în întreprinderile de stat

21. Disciplina salariala în sectorul public este esențială pentru performanta financiară a întreprinderilor de stat și, prin semnalul pe care îl oferă pentru stabilirea salariilor în sectorul privat, pentru reducerea inflației și menținerea competitivitatii externe. Datorită efectului de propagare a cresterilor din ultima parte a anului 2000 și coordonării insuficiente în aprobarea contractelor colective de muncă, bugetelor societăților de stat și reglementărilor privind salariul minim la începutul anului 2001, creșterile salariale din societățile de stat vor fi mai mari în acest an decât am considerat noi a fi prudent și în concordanta cu obiectivul nostru de a îmbunătăți disciplina financiară la nivelul întreprinderilor din sectorul public. Deși am avut doar mijloace limitate de a aborda aceasta problema mai târziu în anul 2001, am decis sa concediem în perioada rămasă a anului 2001 aproximativ 5.213 salariați din 8 societăți producătoare de pierderi din sectorul industrial, sa externalizam alte 3.724 de poziții și sa eliminam aproape 500 de poziții ca rezultat al schimbării locului de muncă și al pensionării. Mai mult, în 11 societăți cu aproape 116.000 de angajați vor fi plătite doar jumătate din primele aferente lunii decembrie 2001. Am decis, de asemenea, sa rezistam ferm oricăror presiuni din partea întreprinderilor pentru cresteri salariale suplimentare în perioada rămasă din anul 2001. Pentru anul 2002 am decis sa implementam un control mult mai puternic asupra salariilor din întreprinderile de stat. În mod specific:

● Vom aproba bugetele pe anul 2002 ale regiilor autonome, companiilor naționale și societăților comerciale de stat până la sfârșitul anului 2001 (criteriu de performanță structurală) și vom asigura ca acestea sa prevadă economii ale costurilor salariale agregate. Creșterea fondului de salarii agregat va fi limitată la 22% comparativ cu fondul de salarii din anul 2001 sau proporțional mai puțin, dacă externalizarea este mai mare de 1%. În cadrul acesteia vom impune limite mai strânse pentru societățile cu cresteri salariale excesive în anul 2001 și pentru cele care operează cu pierderi. Fondul de salarii total cumulat pentru întreprinderile din sectorul public va fi un criteriu de performanță cantitativ în cadrul programului.

● Vom începe imediat pregătirea unui program de reducere a personalului și de limitare a cresterilor salariale în cele 86 de întreprinderi de stat monitorizate prin program. Acest program va include o blocare parțială în angajari la cel puțin 75% din întreprinderile de stat din sectorul industrial (în funcție de numărul de salariați ai acestora), care va limita angajarile la 50% din posturile vacante în cadrul fiecărei societăți. De asemenea, programul va include plafoane pentru fondurile de salarii pe anul 2002 și tinte pentru reducerile de personal pentru fiecare societate, în concordanta cu ținta privind fondul de salarii nominal agregat. Aprobarea de către Guvern a programului de limitare a salariilor și de reducere a personalului (inclusiv inghetarea parțială a angajarilor) în aceste companii de stat va fi o preconditie pentru luarea în discuție a programului de către Consiliul directorilor executivi FMI. Pe baza programului aprobat de Guvern Ministerul Finanțelor Publice va aproba norme pentru elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale societăților de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I (componenta a preconditiei). Măsura de inghetare parțială a angajarilor va fi, de asemenea, inclusă în bugetele societăților de stat, care vor fi aprobate înainte de sfârșitul anului 2001. De asemenea, vom asigura ca pactul social pe care intentionam sa îl semnam cu sindicatele și cu alți parteneri să fie în concordanta cu acest program de limitare a salariilor și de reducere a personalului în întreprinderile de stat.

● Vom decide (preconditie) ca salariul minim pe economie, în prezent de 1,4 milioane lei, sa crească la 1,75 milioane lei la 1 martie 2002, fără alte ajustari în perioada rămasă a anului. Consideram această măsură ca fiind importanța pentru sprijinirea politicii noastre salariale, date fiind legăturile dintre salariul minim și grilele de salarizare din unele contracte colective de muncă.

● Vom asigura semnarea contractelor colective de muncă doar după aprobarea bugetelor societăților de stat și ca viitoarele contracte sa nu stabilească grila de salarizare în funcție de salariul minim.

E. Politica monetara și a cursului de schimb și supravegherea bancară

22. Politica monetara va continua să fie condusă în cadrul actual al flotarii administrate. O dată stabilită credibilitatea politicilor fiscale și salariale Banca Naționala a României (B.N.R.) va acorda o importanța mai mare obiectivului de reducere a inflației, fără a expune riscului viabilitatea conturilor externe. B.N.R. va asigura, de asemenea, o posibilitate de manevra mai mare pentru flotarea cursului de schimb, pentru a descuraja astfel intrările de capital pe termen scurt. În decizia sa privind intervențiile asupra cursului de schimb B.N.R. va crește treptat ponderea euro în cosul național folosit drept pilon și va reduce rolul USD. În contextul creșterii recente a cererii interne și a creditului vom intensifica eforturile de sterilizare și creștere a ratelor dobânzii, care s-au redus recent datorită volumului înalt al intrărilor, până când asteptarile inflationiste vor fi fost reduse în mod credibil. Ministerul Finanțelor Publice va continua sa sprijine B.N.R. în îndeplinirea acestui obiectiv prin reținerea unei părți a încasărilor din recentele plasamente de euro-obligațiuni în contul în valută deschis la B.N.R. În cazul în care se vor manifesta presiuni substanțiale asupra poziției externe, B.N.R. va crește ratele dobânzii pentru îndeplinirea obiectivului legat de inflație și cursul de schimb; intervențiile pe piața valutară vor fi limitate în scopul protejării rezervelor oficiale. Acest obiectiv va fi sprijinit prin criterii de performanță stabilite în program pentru nivelurile trimestriale privind activele externe nete ale B.N.R. și plafoanele privind activele sale interne nete. B.N.R. va aplica, de asemenea, cu strictețe criteriile privind supravegherea, în vederea prevenirii extinderii nesanatoare a creditului, în special pentru întreprinderile de stat.

23. Pentru diminuarea costurilor de intermediere B.N.R. a decis reducerea rezervelor minime obligatorii. Rezervele minime obligatorii la depozitele în lei au fost reduse de la 30% la 27% de la 1 iulie 2001 și în continuare la 25% de la 1 octombrie 2001, ceea ce ar trebui să contribuie la diminuarea marjei semnificative dintre dobânzile la credite și dobânzile la depozite, ajutand băncile comerciale sa mențină dobânzi pozitive în termeni reali la depozite, în conformitate cu obiectivul de reducere a inflației. Efectele monetare ale acestei măsuri vor fi sterilizate prin operațiunile de open market. Deciziile B.N.R. privind politica monetara și în special operațiunile de sterilizare nu vor fi afectate de efectele acestora asupra contului de profit și pierderi, chiar dacă determina o pierdere operationala. Vom consulta reprezentanții FMI cu privire la o reducere suplimentară a rezervelor obligatorii, în vederea unei eventuale unificari a rezervelor minime obligatorii în lei și în valută.

24. Vom întări în continuare cadrul legislativ și de reglementare în sectorul financiar și vom finaliza "curatarea" sistemului bancar. În particular, vom implementa următoarele măsuri:

● Vom emite, ca o preconditie, noi ordonanțe de amendare și completare a legislației bancare în următoarele 3 domenii prioritare: (i) B.N.R. va fi investită cu puteri suplimentare în monitorizarea tuturor transferurilor de proprietate bancară, inclusiv a celor realizate de grupuri de persoane fizice, în scopul evitării pragului de actionariat de 5%, astfel încât să se poată realiza alinierea efectivă la Principiul de baza al Comitetului de la Basel (BCP 4); (îi) supraveghetorilor bancari li se vor asigura imunitate și protecție juridică conform prevederilor BCP 1(5); și (iii) vor fi definite criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate (și competența) aplicabil atât acționarilor, cat și directorilor de bănci, conform BCP 3, iar criteriile noi se vor aplica acționarilor și directorilor tuturor băncilor existente până la sfârșitul lunii iunie 2002.

● Mai mult, deoarece numeroase incidente au arătat slabiciunea mecanismului de ieșire din sistemul bancar, Guvernul va aproba un nou proiect de lege referitoare la falimentul în industria bancară, pregătit de B.N.R. până la sfârșitul lunii octombrie 2001, în conformitate cu BCP 22, și va lua măsuri ca aceasta să fie aplicabilă până la sfârșitul lunii noiembrie 2001 fie prin aprobare în Parlament, fie ca ordonanța a Guvernului.

● Regulamentul privind clasificarea și provizionarea împrumuturilor, bazat în prezent în mod exclusiv pe experienta privind rambursarile și pe existenta acțiunii în justiție intentate împrumutatului, va fi consolidat conform BCP 8 și celor mai bune practici internaționale până la sfârșitul lunii octombrie 2001 și va intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2002. Regulamentul modificat, care va fi elaborat în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, va introduce criterii suplimentare pentru retrogradarea evaluării capacității de rambursare a imprumutatilor, pe baza situației lor financiare și a bonitații. Revizuirile criteriilor de clasificare prudentiala a creditelor și de provizionare vor fi, de asemenea, încorporate în cadrul legislației fiscale pentru deductibilitatea fiscală (obiectiv structural).

● Un nou regulament care limitează expunerea băncilor la poziții valutare deschise, atât pentru valute individuale, cat și pe total, este în curs de finalizare și va fi emis până la data de 31 octombrie 2001 pentru a intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.

● Un nou regulament care implementeaza principiul "Cunoaște-ti clientul", prin intermediul căruia se vor promova înalte standarde etice și profesionale, în conformitate cu BCP 15, este, de asemenea, în curs de finalizare de către B.N.R. Acesta va fi emis până la data de 31 octombrie 2001 și va fi implementat imediat.

● În scopul îmbunătățirii acuratetei raportarilor financiare introducem în România Standardele Internaționale de Contabilitate (SIC) în sectorul bancar. Un astfel de regulament este în curs de finalizare la B.N.R. Va fi emis până la sfârșitul lunii octombrie 2001 și va intră în vigoare la 1 ianuarie 2002. Legislația fiscală și alte legislații relevante vor fi ajustate corespunzător.

● Pentru îmbunătățirea stabilitatii sistemului financiar și a credibilitatii intermediarilor financiari consideram ca sunt esențiale implementarea deplina a tuturor legilor aplicabile și urmărirea sistematica în justiție a celor responsabili de scandalurile financiare, inclusiv în cazul FNI.

● Cooperarea cu organele de supraveghere interna din sectorul financiar și cu cele de supraveghere internationala din sectorul bancar va fi consolidata conform BCP 1, 24 și 25. În acest scop legislația adecvată cu privire la confidențialitate și schimb de informații va fi adoptată până la sfârșitul lunii octombrie 2001. Pe lângă acordul de cooperare cu Moldova, semnat în luna iulie 2001, alte acorduri similare internaționale, precum și acordul dintre autoritățile de supraveghere interna din sectorul financiar vor fi finalizate în lunile următoare.

● Vom adopta și vom implementa conform programului reformele din sectorul financiar, convenite cu Banca Mondială, privind întărirea supravegherii și abordarea problemelor structurale ale sectorului financiar nebancar, în special pentru industria asigurărilor și piețele de capital.

25. B.N.R. va realiza un audit financiar anual al operațiunilor și poziției sale financiare conform Standardelor Internaționale de Contabilitate. În luna noiembrie 2000 FMI a finalizat analiza mecanismului de audit extern din România, conform politicii FMI de evaluare a protejării. Pe baza acestei analize B.N.R. a numit o firma de contabilitate din sectorul privat sa realizeze un audit al raportarilor financiare ale B.N.R., în conformitate cu standardele acceptate pe plan internațional. Se asteapta ca auditul inițial să fie finalizat până la jumătatea lunii octombrie 2001, iar publicarea raportarilor financiare auditate să se facă imediat după aceea; vom coopera pe deplin cu reprezentanții FMI în privinta tuturor aspectelor referitoare la evaluarea protejării.

F. Balanța de plati și managementul datoriei externe

26. Se estimeaza ca deficitul contului curent va crește de la 3,7% din PIB în anul 2000 la 6,0% din PIB în anul 2001, datorită menținerii efectelor secetei, precum și consolidării în continuare a cererii interne. Rezervele oficiale sunt prognozate sa crească cu aproape 1 miliard USD la echivalentul a 3 luni de importuri. Suntem increzatori ca pe baza finanțării excepționale programate de la Banca Mondială, UE și FMI, care va acoperi golul de finanțare estimat, vom putea sa atingem aceasta ținta. Nu vom iniția nici o alta emisiune de obligațiuni cu garanția statului pe piața internationala în anul 2001. În anul 2002, deși impactul secetei a trecut, deficitul contului curent este proiectat sa scada doar modest, datorită cererii pentru importuri care se menține în continuare, determinata în principal de investițiile sectorului privat. Investițiile străine directe sunt proiectate sa crească datorită privatizarilor accelerate și investițiilor "pe loc gol", dar finanțarea deficitelor contului curent și acumularea rezervelor, după cum s-a programat, vor depinde, de asemenea, de continuarea finanțării externe a sectorului public, precum și de accesul pe piețele internaționale de capital.

27. Vom limita contractarea și garantarea de către stat a noi împrumuturi externe neconcesionale pe termen mediu și lung la 2.800 milioane USD pentru anul 2001, din care nu mai mult de 300 milioane USD cu scadente între 1 și 3 ani (excluzând noile împrumuturi pentru TERMOELECTRICA). În cadrul acestor plafoane (care vor fi criterii de performanță cantitative) vom limita noile garanții din afară bugetului de la creditori privati la 165 milioane USD pentru anul 2001 (excluzând împrumuturile pentru TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD). Împrumuturile contractate de sau pentru TERMOELECTRICA în plus față de sumele împrumutate până la sfârșitul lunii mai 2001 vor fi limitate la 400 milioane USD. În urma plasarii emisiunii de euro-obligațiuni pentru PETROM, întreprinderile de stat nu vor contracta direct nici un alt împrumut în anul 2001. Pentru anul 2002 vom limita contractarea și garantarea de către stat a noi împrumuturi pe termen mediu și lung la 3.400 milioane USD, din care nu mai mult de 100 milioane USD reprezentând garanții pentru unități nebugetare. În cadrul acestor plafoane împrumuturile cu scadente de 1 până la 3 ani vor fi limitate la 600 milioane USD, din care nu mai mult de 20 milioane USD pentru unități nebugetare (exclusiv TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD). Ca o problemă de buna practica a managementului datoriei publice, nu vom contracta/garanta noi instrumente de îndatorare care au încorporate clauze de "put option" și vom cauta sa asiguram un grafic relativ constant pentru serviciul datoriei publice în viitor. Pentru a evita ca tragerile din credite externe ale ordonatorilor principali de credite să depășească plafoanele de cheltuieli din legea bugetului, ne angajăm sa intarim mecanismul de control preventiv din Ministerul Finanțelor Publice și sa imbunatatim sistemul de raportare a tragerilor din credite externe pe baza raportarilor de la creditori.

28. Ne angajăm sa nu introducem restrictii de curs de schimb noi sau să le intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica cursurilor de schimb multiple, sa nu impunem sau sa intensificam restrictii la import în scopul sustinerii balanței de plati/scopuri fiscale. În acest sens, în conformitate cu programul convenit cu Organizația Mondială a Comerțului, am eliminat suprataxa de import de 2% la începutul anului 2001. Vom elimina până la sfârșitul anului 2001 restrictia la export pentru busteni și deșeuri metalice și ne vom abține de la reintroducerea taxelor preferențiale la import pentru bunuri selectate atunci când oferta interna este redusă. Vom modifica Ordonanța de urgenta nr. 93/2001 cu privire la fondul pentru mediul înconjurător pentru a elimina taxele la exporturi. Până la amendare ordonanța de urgență nu se va aplica. Mai mult, am ajuns la un acord cu Suedia cu privire la soluționarea arieratelor externe în disputa, prin care am convenit sa plătim Suediei 120 milioane USD pentru a stinge aceasta datorie.

IV. Reforma structurală

29. Suntem angajați pe deplin în procesul de privatizare a sectorului de stat, încă de dimensiuni foarte mari, deoarece aceasta este o cerința cruciala pentru crearea unei economii de piața viabile, atragerea investițiilor străine directe și ajungerea din urma a altor tari candidate la aderarea la UE. În acest scop ne asteptam sa finalizam în curând negocierile cu Banca Mondială cu privire la reformele structurale și la o strategie de privatizare în cadrul Împrumutului de ajustare structurală a sectorului privat (PSAL II).

Principalele elemente ale strategiei de privatizare pentru anul 2001 vor fi următoarele:

30. Pentru a continua reducerea rolului Guvernului în industria bancară vom acorda privatizării B.C.R. cea mai mare atenție. Deși cu întârziere, consultanții pentru privatizare și-au reluat acum activitatea pentru a actualiza documentele necesare în vederea privatizării B.C.R. Ca o preconditie pentru program, la începutul lunii octombrie 2001 Guvernul va aproba o strategie de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completa a acțiunilor statului la capitalul băncii și transferul controlului asupra băncii către un investitor strategic (fie o banca, fie un consortiu) până la sfârșitul anului 2002. Până la sfârșitul lunii februarie 2002 vom anunta o licitație cu invitația de prezentare a expresiilor de interes (criteriu de performanță structurală). Până la sfârșitul lunii iunie vom obține o ofertă ferma din partea unui investitor strategic cu privire la vânzarea B.C.R., evidențiată printr-o "garanție de participare la licitație". Ne asteptam sa finalizam privatizarea integrală a capitalului B.C.R. deținut de stat până la sfârșitul lunii decembrie 2002 (criteriu de performanță structurală).

31. De asemenea, vom implementa măsuri de reforma și pentru alte doua bănci de stat, C.E.C. și EXIMBANK. Vom respecta programul convenit cu UE pentru implementarea planului de restructurare a C.E.C. în vederea pregătirii băncii pentru privatizare și vom elabora un studiu de fezabilitate pentru a concentra din nou activitatea EXIMBANK pe promovarea exporturilor și importurilor, cu încheierea activităților sale bancar-comerciale.

32. În sectorul întreprinderilor, ca urmare a ritmului foarte lent din a doua jumătate a anului 2000 și din prima jumătate a anului 2001, vom accelera procesul de privatizare și ne vom concentra pe finalizarea catorva proiecte mari pentru a putea transmite un semnal puternic. În mod specific:

● Vom lua toate măsurile necesare pentru a finaliza transferul SIDEX către investitor până la sfârșitul lunii octombrie 2001.

● Vom privatiza ALRO și ALPROM până în luna martie 2002, într-o maniera convenită cu Banca Mondială.

● Vom privatiza cel puțin 4 societăți cu mai mult de 1.000 de salariați până la sfârșitul lunii octombrie 2001, alte 4 până la sfârșitul lunii decembrie 2001 și alte 4 până la sfârșitul lunii martie 2002 (obiectiv structural).

● Pentru societățile care urmau să fie restructurate/lichidate prin PSAL I vom finaliza vânzarea a 50% din activele CLUJANA, iar pentru IUG Craiova vom iniția un proiect de acord de vânzare-cumpărare cu un cumpărător până la sfârșitul anului 2001. Pentru ROMAN, SIDERURGICA și NITRAMONIA vom începe implementarea planului de restructurare (divizarea în entități viabile și neviabile) până la sfârșitul anului 2001. În prima jumătate a anului 2002 vom începe lichidarea entitatilor neviabile și vom oferi spre vânzare entitatile viabile. Până la sfârșitul anului 2002 vom începe lichidarea entitatilor viabile care nu au fost încă vândute.

● Pentru a sprijini reducerea semnificativă a acumularii în continuare de pierderi în cadrul societăților de stat vom începe procedurile legale de lichidare a cel puțin 15 societăți neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active) până la sfârșitul lunii octombrie și alte 20 până la sfârșitul anului 2001 (obiectiv structural).

● Ne angajăm sa depasim tintele convenite cu Banca Mondială prin PSAL II, în special în lumina importantei procesului de privatizare în controlarea costurilor cvasifiscale. Toate privatizarile vor fi realizate într-o maniera transparenta și în conformitate cu standardele internaționale, pentru a îmbunătăți credibilitatea Guvernului de buna guvernanta. Progresul în realizarea tintelor de privatizare va fi evaluat în contextul analizelor aranjamentului stand-by.

● Pentru a accelera procesul de privatizare Guvernul va decide, pentru societățile care urmează să fie privatizate, suma datoriilor către buget, inclusiv penalități, ce va fi stearsa la momentul în care societatea este privatizata și transferata către investitori. Aceasta suma va fi anunțată anticipat și va fi inclusă în documentele de licitație.

V. Monitorizarea programului

33. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanță și a tintelor indicative, după cum se specifică în paragrafele următoare. Programul va fi analizat de Fond trimestrial pe perioada aranjamentului stand-by (septembrie 2001-martie 2003). În plus față de principalii indicatori de performanță financiară analizele vor fi dedicate evaluării progreselor în implementarea elementelor structurale ale programului, în special a celor referitoare la ajustarile prețurilor la energie, disciplina salariala și etapele în privatizarea B.C.R. Un subiect suplimentar pentru prima analiza va fi bugetul pe anul 2002, astfel cum a fost aprobat de Parlament. Acordul asupra bugetului pe anul 2003 va fi, de asemenea, o condiție pentru finalizarea unei analize.

34. Criteriile de performanță cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (îi) limite trimestriale pentru activele valutare nete ale B.N.R.; (iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat, cu un factor de ajustare în sensul reducerii, în cazul unor venituri din privatizare mai mici decât cele estimate; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale cumulate pentru întreprinderi de stat selectate (regii autonome și întreprinderi de stat mari producătoare de pierderi); (v) limite trimestriale privind ratele de încasare la 3 utilități; (vi) plafoane trimestriale privind garanțiile interne ale bugetului general consolidat, conform Legii datoriei publice și altor legi, excluzând garanțiile de promovare a exporturilor; (vii) plafoane trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe neconcesionale; și (viii) de asemenea, se va aplica un criteriu de performanță permanent cu privire la neacumularea arieratelor la plati externe.

35. Tintele indicative din cadrul programului sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat; (îi) plafoane trimestriale pentru baza monetara medie; (iii) plafoane trimestriale pentru masa monetara; și (iv) expunerea băncilor comerciale către societățile de stat.

36. Toate criteriile de performanță cantitative sunt specificate în tabelul 1 din anexa A; lista cuprinzând preconditiile, criteriile de performanță structurală și obiectivele structurale este prevăzută în anexa B. Principalele definiții sunt prevăzute în Memorandumul tehnic de înțelegere, cuprins în anexa C.

Anexa A

Tabelul 1. România: Criteriile cantitative de performanță și tinte

indicative pentru 2001-2002*1/

Sfârșitul lunii decembrie 2001

Sfârșitul lunii martie 2002

Sfârșitul lunii iunie 2002

Sfârșitul lunii septembrie 2002

Sfârșitul lunii decembrie 2002

Program

Program

Program

Program

Program

(în mii miliarde lei)

1.

Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

-48,1

-56,2

-61,4

(în milioane dolari S.U.A)

-67,0

-73,3

2.

Ținte pentru nivelul activelor externe nete ale B.N.R

3.527

3.601

3.816

(în mii miliarde lei)

3.924

4.094

3.

Plafoane pentru deficitul bugetului de stat

38,754

9,940

19,872

31,104

43,200

4.

Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate

40,7

9,4

21,3

34,9

49,5

5.

Ținte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

52,5

51,7

51,0 (în procente)

50,2

49,4

6.

Limite pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru:

a) DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD (agregat)

95

97,5

97,5

97,5

97,5

b) TERMOELECTRICA

95

97,5

97,5

(în mii miliarde lei)

97,5

97,5

7.

Plafoane privind garanțiile interne acordate de Guvern

469

1.110

1.110

(în milioane dolari S.U.A.)

1.110

1.110

8.

Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe2/:

a) scadența mai mică sau egală cu 1 an

0

0

0

0

b) scadența între 1 și 3 ani,

300

300

400

450

600

din care: în afara bugetului

165

10

15

20

20

c) scadența mai mare de 1 an,

2.800

1.000

1.200

1.800

3.400

din care: în afara bugetului

165

50

75 (în mii miliarde lei)

100

100

9.

Ținte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie

63,1

62,2

69,4

73,3

79,4

10.

Ținte indicative pentru plafoanele masei monetare

252,2

258,9

280,0

293,5

323,7

11.

Ținte indicative privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat,

29,1

30,7

32,5

34,6

36,3

din care: împrumuturi acordate de B.C.R.

14,5

15,3

16,2

17,2

18,0

*1/ Criteriile de performanță și tintele indicative evidentiate în program sunt definite în Memorandumul tehnic de înțelegere.

Datele pentru sfârșitul lunii decembrie 2001 și sfârșitul lunii martie 2002 reprezintă criterii de performanță, în timp ce datele pentru sfârșitul lunii iunie 2002, sfârșitul lunii septembrie 2002 și sfârșitul lunii decembrie 2002 reprezintă tinte indicative.

*2/ Neacumularea de arierate la plati externe de către Guvern va fi un criteriu de performanță monitorizat în mod permanent.

Anexa B

PRECONDITII, CRITERII DE PERFORMANTA STRUCTURALĂ ȘI OBIECTIVE STRUCTURALE

Preconditii

1. Politica fiscală:

● prezentarea la Parlament a bugetului pe anul 2002, convenit cu reprezentanții FMI;

● anularea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2000 cu privire la scutiri de T.V.A. și taxe vamale pentru întreprinderi de stat selectate, cu implementare imediata, cu excepția TERMOELECTRICA, pentru care anularea va fi efectivă începând cu 1 martie 2002;

● anularea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 62/2001 cu privire la conversia datoriei în acțiuni pentru garanțiile executate;

● stabilirea unui registru cu privire la împrumuturile externe ale autorităților locale.

2. Politica de venituri și reducerea arieratelor:

● aprobarea de către Guvern a unui program de limitare a salariilor și de reducere a personalului (inclusiv o blocare parțială a angajarilor) în regiile autonome și societățile comerciale de stat (după cum este prezentat în paragraful 21 alin. 2 din memorandum) și aprobarea de către Ministerul Finanțelor Publice a normelor pentru elaborarea bugetelor societăților de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I;

● aprobarea unei hotărâri a Guvernului care să majoreze salariul minim pe economie la nu mai mult de 1,75 milioane lei de la 1 martie 2002.

3. Privatizarea și supravegherea bancară:

● aprobarea de către Guvern a strategiei de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completa a acțiunilor deținute de stat către un investitor strategic bancar;

● emiterea unei noi ordonanțe prin care se modifica și se completează legislația bancară în următoarele 3 domenii prioritare: (i) transferul proprietății bancare; (îi) imunitatea și protecția legislativă pentru supraveghetorii bancari; și (iii) criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate și competența.

4. Reforma sectorului energetic:

● creșterea cu 3,6% a prețului electricitatii la utilizatorul final și creșterea prețului de producător pentru energia termica la TERMOELECTRICA la echivalentul a 15 USD/Gcal de la 1 octombrie 2001;

● stabilirea unor conturi escrow pe deplin functionale pentru plata energiei termice consumate, furnizată de TERMOELECTRICA, și a gazelor naturale furnizate de DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD către distribuitorii locali de energie termica;

● prezentarea de către Ministerul Industriei și Resurselor a raportului lunar pe luna septembrie 2001, care să fie supus atenției reprezentanților FMI și Băncii Mondiale, cu privire la implementarea măsurilor de imbunatatire a încasărilor la DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD.

Criterii de performanță structurală

5. Anunțarea licitației pentru B.C.R. până la sfârșitul lunii februarie 2002

6. Finalizarea privatizării B.C.R. până la sfârșitul lunii decembrie 2002

7. Aprobarea bugetelor regiilor autonome și societăților comerciale de stat, în conformitate cu obiectivele de politica salariala pentru anul 2002, prevăzute în paragraful 21 din memorandum, până la sfârșitul lunii decembrie 2001

8. Implementarea planului autorităților de creștere a prețurilor la electricitate și energie termica, după cum se prevede în tabelul 1 anexat.

Obiective structurale

9. Privatizarea a cel puțin 4 societăți cu mai mult de 1.000 de salariați până la sfârșitul lunii octombrie 2001, a cel puțin altor 4 până la sfârșitul lunii decembrie 2001 și a altor 4 societăți până la sfârșitul lunii martie 2002. Începerea procedurilor legale de lichidare a cel puțin 15 societăți neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active și fiecare cu active de cel puțin 25 miliarde lei) până la sfârșitul lunii octombrie 2001 și a altor 20 de societăți până la sfârșitul lunii decembrie 2001.

10. Reglementarea cu privire la clasificarea și provizionarea împrumuturilor urmează să fie revizuită până la sfârșitul lunii octombrie 2001 și va intră în vigoare până în iulie 2002.

11. Eliminarea exceptarilor de la plata taxelor vamale și a T.V.A. pentru materiile prime pentru întreprinderile mici și mijlocii, prevăzute în Legea nr. 133/1999 , până la sfârșitul lunii decembrie 2001.

12. Prezentarea rapoartelor lunare cu privire la implementarea măsurilor de imbunatatire a încasărilor la DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD.

Tabelul 1. Planul autorităților de ajustare a prețurilor la electricitate,

energie termica și gaze naturale

Prețul la energie

Ajustări

Prețul electricității la utilizatorul final

Creștere

(în procente)

1 octombrie 2001

3,61/

1 noiembrie 2001

3,62/

1 decembrie 2001

3,62/

1 ianuarie 2002

3,62/

1 februarie 2002

3,62/

1 martie 2002

3,62/

1 aprilie 2002

16,03/

Creștere

Prețul de producător pentru energia termică la TERMOELECTRICA

(în dolari S.U.A.)

1 octombrie 2001

15,001/

1 ianuarie 2002

15,002/

1 aprilie 2002

15,003/

1 iulie 2002

20,003/

Prețul național de referință pentru energie termică

(în dolari S.U.A.)

1 ianuarie 2002

15,402/

1 aprilie 2002

15,403/

1 iulie 2002

20,003/

Prețul unificat pentru gaze naturale la consumatorul final

(în dolari S.U.A.)

1 octombrie 2001

82,503/

1 ianuarie 2002

82,503/

1 aprilie 2002

82,503/

1 iulie 2002

82,503/

1 octombrie 2002

82,503/

1 ianuarie 2003

90,003/

*1/ Preconditie.

*2/ Criterii de performanță structurală.

*3/ Tintele indicative vor fi transformate în criterii de performanță

structurală la prima analiza.

Anexa C MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNȚELEGERE

pentru acordul stand-by

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

II. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

III. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat

IV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate

V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

VI. Limite pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD și TERMOELECTRICA

VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci la bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie

X. Tinte indicative pentru plafoanele masei monetare

XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

Plafon

Realizat

(în miliarde lei)

Stoc la:

30 iunie 2001

-21.544

30 septembrie 2001

-40.594

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

-48.099

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

-56.180

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

-61.444

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

-67.015

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

-73.271

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferența între baza monetara medie (astfel cum este definită în tabelul IX din aceasta anexa) și media activelor externe nete (activele externe nete, astfel cum sunt definite în tabelul II din aceasta anexa pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru moneda străină evaluată prin bonuri de tezaur), ambele exprimate în moneda naționala.

Pentru scopurile programului stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar convenit cu reprezentanții FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, astfel cum sunt definite în tabelul II.

Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internațional de către B.N.R.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiții:

1. Plafonul va fi coborat în mod proporțional pentru fracțiunea din luna în care finanțarea externa bruta, astfel cum este definită în tabelul II, depășește nivelurile programate specificate în tabelul II.

2. Plafonul va fi ridicat "unu la unu" în mod proporțional pentru fracțiunea de luna și în măsura în care limita minima a activelor externe medii este coborâtă în tabelul II, ca urmare a lipsurilor din finanțarea externa bruta.

3. Plafoanele vor fi ajustate pentru orice schimbare în rezervele obligatorii, conform tabelului IX. Înainte de a efectua orice schimbare B.N.R. se va consulta cu experții FMI.

II. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

Plafon

Realizat

(în milioane dolari S.U.A.)

Stoc la:

30 iunie 2001

3.285

30 septembrie 2001

3.336

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

3.527

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

3.601

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

3.816

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

3.924

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

4.094

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferența dintre activele de rezerva și pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilitățile de DST, orice poziție de rezerva la FMI și disponibilitățile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, depozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la prețul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie și disponibilitățile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.

Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operațiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosită drept garanție) și pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe piețele internaționale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituții financiare, indiferent de scadenta lor.

Toate activele și pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la cursurile lor corespunzătoare față de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Obligațiunile Samurai ale B.N.R. vor fi evaluate la cursul swap aferent de 111,9 yen/dolar S.U.A. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum și detaliile despre operațiunile privind vânzări, cumpărări sau operațiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experților FMI.

Activele externe nete (AEN) ale B.N.R. vor fi ajustate automat pentru devierile finanțării externe brute*1) față de nivelurile programate (pe o baza cumulată începând cu sfârșitul lunii septembrie 2001).

-------------

*1) Finanțarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susținerea balanței de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori multilaterali și bilaterali, precum și din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obținute de Guvern de pe piețele internaționale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.

Decembrie 2001:

248 milioane dolari S.U.A.

Martie 2002:

248 milioane dolari S.U.A.

Iunie 2002:

748 milioane dolari S.U.A.

Septembrie 2002:

748 milioane dolari S.U.A.

Decembrie 2002:

898 milioane dolari S.U.A.

Concret, dacă veniturile din finanțarea externa:

1. depășesc limitele din program, nivelul AEN la trimestru va fi majorat cu 100% din finanțarea suplimentară;

2. scad sub limitele stabilite în program, nivelul AEN va fi redus cu 100% din diferența până în decembrie 2001, cu până la 350 milioane dolari S.U.A. la sfârșitul lunii septembrie 2002 și cu până la 500 milioane dolari S.U.A. la sfârșitul lunii decembrie 2002.

Plafonul cu activele externe nete va fi ajustat prin schimbarea în stocul monedei externe preschimbat de către Ministerul Finanțelor Publice în bonuri de tezaur. Stocul neachitat la 30 iunie 2001 a fost de 485 milioane dolari S.U.A., evaluat la ratele de schimb de mai sus.

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

Plafon

Realizat

(în miliarde lei)

Deficit la:

30 martie 2001 (efectiv)

9.108

30 iunie 2001 (efectiv)

17.852

30 septembrie 2001 (țintă indicativă)

28.445

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

38.754

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

9.940

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

19.872

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

31.104

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

43.200

Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităților locale, fondurile de asigurări sociale*2), Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii românești, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanțelor Publice sau de alte ministere și agențiile din afară cadrului bugetar; alte operațiuni extrabugetare ale ministerelor, finanțate prin împrumuturi externe; fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi ce vor fi create în timpul derulării programului, în scopul realizării de operațiuni de natura fiscală, asa cum este definit în Manualul pentru statistica finanțelor publice al FMI, vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat.

-----------

*2) Acestea includ bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de șomaj și Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile și cheltuielile, date furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, și pe baza datelor "înregistrate sub linie", cum ar fi, spre exemplu, valoarea finanțării externe și interne a bugetului, precum și veniturile din privatizare obținute de toate entitatile din cadrul bugetului general consolidat și venituri din recuperarea activelor bancare de către A.V.A.B. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" și de "deasupra liniei". Însă, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului va fi folosită valoarea mai mare a deficitului bugetar.

Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanțelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deținute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2000 va fi convertit la rata de schimb valabilă la sfârșitul lunii decembrie 2000. Valoarea creditului în valută acordat în anii 2001 și 2002 va fi evaluată la cursurile valutare efective de la momentul tragerii. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referința a B.N.R. pentru a finanta subimprumuturile agenților economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.

În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferența față de sumele trimestriale cumulate obținute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare exprimate în valută vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul valutar din 31 decembrie 2000, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare menționate mai sus. Limita prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:

Limita

Realizat

(în miliarde lei)

Sumele trimestriale cumulate obținute din privatizare

la bugetul general consolidat în anul 2002:

31 martie 2002 (țintă minimă)

1.000

30 iunie 2002 (țintă minimă)

2.000

30 septembrie 2002 (țintă minimă)

3.000

31 decembrie 2002 (țintă minimă)

4.000

Ca măsura restrictiva pentru atingerea tintei de deficit bugetar de 3,5% din PIB în anul 2001, Guvernul a aprobat în ordonanța de rectificare a bugetului blocarea a 50% din cheltuielile de capital prevăzute pentru trimestrul IV 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, fondurile de asigurări sociale, Fondul special pentru modernizarea drumurilor și Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Cheltuielile blocate pot fi disponibilizate cel mai devreme la data de 25 octombrie 2001, cu condiția îndeplinirii tintei de venituri la sfârșitul lunii septembrie 2001. Aceasta ținta de venituri are în vedere estimarea veniturilor cumulate totale, convenite între Ministerul Finanțelor Publice și experții FMI pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos). Dacă aceasta ținta de venit nu este îndeplinită la data de 25 octombrie 2001, cheltuielile vor fi deblocate dacă și când tintele convenite de venituri lunare cumulate vor fi atinse în următoarele doua luni.

În plus, pentru lunile noiembrie și decembrie 2001, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va aproba la sfârșitul lunilor octombrie și, respectiv, noiembrie, după consultări cu experții FMI, plafoane de cheltuieli pentru bugetul de stat care pot fi mai mici decât repartizarile cheltuielilor aprobate prin ordonanța de rectificare a bugetului. Aceste plafoane vor fi stabilite în funcție de evoluția veniturilor la bugetul general consolidat la sfârșitul lunilor septembrie și, respectiv, octombrie 2001 (măsurate comparativ cu tintele convenite pentru veniturile lunare), dar și ținând seama de creșterea veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetului de stat în lunile octombrie și, respectiv, noiembrie 2001, precum și de trendul previzionat până la sfârșitul anului.

Ținta convenită pentru venituri

Realizat

(în miliarde lei)

Bugetul general consolidat (venituri cumulate totale, inclusiv granturi):

31 martie 2001 (realizat)

74.370

30 iunie 2001 (realizat)

160.893

30 septembrie 2001 (ținta convenită pentru venituri)

253.857

31 octombrie 2001 (ținta convenită pentru venituri)

288.816

30 noiembrie 2001 (ținta convenită pentru venituri)

321.563

31 decembrie 2001 (ținta convenită pentru venituri)

359.442

IV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate

Lista cuprinzând cele 53 de regii autonome și companii naționale, precum și cele 33 de societăți comerciale de stat mari, ale căror salarii sunt monitorizate prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, este menționată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondurile de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat vor fi restrictionate după cum urmează:

Fondurile de salarii agregate în 2001 pentru întreprinderile de stat monitorizate vor fi limitate la 44% din nivelul anual al fondului de salarii pe anul 2000. În plus reducerea de personal de 9.428 va fi implementata între 1 septembrie și 31 decembrie 2001 în 8 companii de sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor: C.N. HUILA, S.N. CĂRBUNE, C.N. MINVEST, C.N. REMIN, C.N. LIGNIT OLTENIA, C.N. TRANSELECTRICA, S.C. TERMOELECTRICA și S.C. ELECTRICA. Numărul total de salariați în aceste întreprinderi nu va trebui să depășească 123.439 la data de 31 decembrie 2001.

Pentru anul 2002 creșterea fondului de salarii agregat pentru aceste întreprinderi va fi limitată la 22% din fondul de salarii pe anul 2001 sau proporțional mai puțin, dacă "externalizarea" (definită ca o componenta a unei unități sau transferul acesteia către alta entitate) este mai mare de 1%.

Plafoanele cumulate pentru fondul de salarii agregat pentru întreprinderile de stat monitorizate vor fi următoarele:

Ianuarie-iunie 2001

18,6 mii miliarde lei (realizat)

Ianuarie-septembrie 2001

28,3 mii miliarde lei (estimat)

Ianuarie-decembrie 2001

40,7 mii miliarde lei (criteriu de performanță)

Ianuarie-martie 2002

9,4 mii miliarde lei (criteriu de performanță)

Ianuarie-iunie 2002

21,3 mii miliarde lei (țintă indicativă)

Ianuarie-septembrie

200234,9 mii miliarde lei (țintă indicativă)

Ianuarie-decembrie

200249,5 mii miliarde lei (țintă indicativă)

Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe baza cumulată în diferite sectoare. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale își va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (pentru regiile autonome și companiile naționale din subordine) și A.P.A.P.S. (pentru societățile comerciale din subordine) și va raporta lunar FMI nivelul fondurilor de salarii și numărul de salariați pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister și pentru totalul general).

V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor

de stat monitorizate către bugetul general consolidat

Plafon

Realizat

(în mii miliarde lei)

Stocul de arierate la:

31 decembrie 2000

47,2

31 iulie 2001

60,8

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

52,5

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

51,7

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

51,0

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

50,2

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

49,4

Cele 53 de regii autonome și companii naționale și cele 33 de societăți comerciale mari cu pierderi, ale căror arierate urmează să fie monitorizate conform Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, sunt specificate în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. În aceasta ordonanța arieratele sunt definite ca sume datorate care au depășit data scadentei, menționată explicit în contracte, sau, dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor sau produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, către bugetele fondurilor speciale și către alți creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Pentru arieratele care au fost reesalonate suma reesalonata (inclusiv penalizările) nu poate fi considerată drept reducere de arierate și trebuie să fie raportată. Informațiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanțelor Publice. Raportul va include date despre arierate, inclusiv o detaliere pe creditori (ca și subtotalul arieratelor către buget), pentru fiecare companie monitorizata din lista; va include, de asemenea, sume cumulate pe fiecare minister și pentru total general. Raportul va include, de asemenea, date despre creanțele fiecăreia dintre companiile monitorizate, conform Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 79/2001.

Raportarile colectate de Ministerul Finanțelor Publice vor include, de asemenea, informații privind defalcarea arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare companie, care vor fi puse la dispoziție experților FMI pentru a fi analizate în timpul misiunilor.

VI. Limite minime pentru ratele de încasări agregate cumulate ale DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD și TERMOELECTRICA

Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD și TERMOELECTRICA. Ratele de încasări cumulate sunt definite ca raport între încasări și valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la o dată specificată. Limitele sunt următoarele:

Limita

Realizat

DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD:

(în procente)

30 septembrie 2001

92,0

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

95,0

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

97,5

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

97,5

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

97,5

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

97,5

TERMOELECTRICA:

30 septembrie 2001

92,0

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

95,0

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

97,5

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

97,5

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

97,5

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

97,5

Datele despre aceste companii vor fi colectate de Ministerul Finanțelor Publice și raportate lunar FMI.

VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci la bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Garanții interne emise de Guvern

Plafon

Realizat

(în miliarde lei)

30 iunie 20013)

320

30 septembrie 2001

469

31 decembrie 2001 (criteriu de performanță)

469

31 martie 2002 (criteriu de performanță)

1.110

30 iunie 2002 (țintă indicativă)

1.110

30 septembrie 2002 (țintă indicativă)

1.110

31 decembrie 2002 (țintă indicativă)

1.110

3)

Realizatul la 31 martie 2001 include împrumuturile acordate pentru ROMAN și TRACTORUL, garantate cu depozite A.P.A.P.S.

Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanții pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul III. Criteriul se aplică și la folosirea de către A.P.A.P.S. a resurselor pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la rata de schimb leu/USD de 29.835 lei pentru anul 2001 și de 36.867 lei pentru anul 2002.

Aceste limite exclud:

● contractarea sau garantarea datoriei externe pentru care au fost stabilite limite separate în tabelele V și VI din aceasta anexa;

● datoria transferata la A.V.A.B. în procesul de restructurare bancară.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanțelor Publice.

VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe

Scadența mai mică sau egală cu un an

Scadența între un an și 3 ani

Scadența mai mare de un an

Plafon

Realizat

Plafon

Realizat

Plafon

Realizat

(în milioane dolari S.U. A.)

30 iunie 2001,

0

196

1.194

din care în afara bugetului

0

0

83

30 septembrie 2001,

0

300

2.500

din care în afara bugetului

0

165

165

31 decembrie 20011/,

0

300

2.800

din care în afara bugetului

0

165

165

31 martie 20021/,

0

300

1.000

din care în afara bugetului

0

10

50

30 iunie 20022/,

0

400

1.200

din care în afara bugetului

0

15

75

30 septembrie 20022/,

0

450

1.800

din care în afara bugetului

0

20

100

31 decembrie 20022/,

0

600

3.400

din care în afara bugetului

0

20

100

1/ Criteriu de performanță.

2/ Țintă indicativă.

Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în tabelul III din prezenta anexa. Acest criteriu de performanță se aplică nu numai datoriei, astfel cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare privind criteriile de performanță referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului directorilor executivi nr. 12.274-(00/85)], ci și angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI și împrumuturile legate de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituții financiare. Datoria în limitele plafoanelor va fi denominata în dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanție devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria în afară bugetului include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanțelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ și TERMOELECTRICA sunt incluse în plafoanele generale, dar nu și în plafoanele pentru datoria garantată din afară bugetului, iar împrumuturile pentru importurile de combustibili ale societății TERMOELECTRICA sunt excluse din plafoanele pentru datoria cu scadente între 1 și 3 ani.

Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puțin 35 % din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice pe baza ratelor de referința ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanțelor Publice.

Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanță monitorizat pe o baza continua.

Pentru scopurile programului arieratele aferente garanțiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

IX. Tinte indicative privind plafoanele referitoare la baza monetara medie

Plafon

Realizat

(în miliarde lei)

Stoc la:

30 iunie 2001

57.530

30 septembrie 20014)

59.647

31 decembrie 2001

63.096

31 martie 2002

62.202

30 iunie 2002

69.403

30 septembrie 2002

73.292

31 decembrie 2002

79.392

4)

Pe baza rezervelor minime obligatorii la depozitele în lei de 27%; începând cu 1 octombrie, vor fi reduse la 25%.

Baza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulație în afară B.N.R. și media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R. pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii și rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmisi săptămânal FMI de către B.N.R.

Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele împrejurări:

1. dacă rezervele obligatorii vor crește/descrește de la 25% pentru toate rezervele păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor crește/descrește cu produsul dintre modificarea în cerințele referitoare la rezerve și depozitele estimate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei;

2. obiectivele referitoare la baza monetara vor fi diminuate proporțional cu măsura în care rezervele totale din sistemul bancar scad sub rezerva minima obligatorie.

X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara

Plafon

Realizat

(în miliarde lei)

Stoc la:

30 iunie 2001

208.498

30 septembrie 2001

225.353

31 decembrie 2001

252.237

31 martie 2002

258.921

30 iunie 2002

280.015

30 septembrie 2002

293.547

31 decembrie 2002

323.658

Masa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar față de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenților, dar exclude depozitele statului, ale instituțiilor monetare internaționale și ale altor nerezidenti. Pentru scopurile acestui program depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite.

Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor și ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R.

XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a

sectorului bancar către întreprinderile de stat

Total

Plafon din care: B.C.R.

Total

Realizat din care: B.C.R.

(în miliarde lei)

Stocul împrumuturilor la:

30 iunie 2001

24.799

13.182

30 septembrie 2001

27.548

13.756

31 decembrie 2001

29.143

14.532

31 martie 2002

30.672

15.273

30 iunie 2002

32.473

16.163

30 septembrie 2002

34.551

17.212

31 decembrie 2002

36.250

18.021

Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deținerea de datorie și expunerea extrabilantiera ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome și societățile comerciale al căror acționar majoritar este statul sau A.P.A.P.S. În scopul monitorizarii datoria în moneda străină va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârșitul lunii, convenită cu experții FMI. Creditul extern exprimat în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective față de dolarul S.U.A., după cum se specifică în tabelul II din aceasta anexa. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de B.N.R.

Valoarea expunerii totale raportate de B.N.R. va fi ajustata, în sensul creșterii, după cum urmează:

(i) expunerea către societățile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat de la 30 iunie 2001. În acest scop A.P.A.P.S. și ministerele implicate vor furniza trimestrial B.N.R. actualizari ale portofoliului lor;

(îi) orice datorie sau anulari extrabilantiere;

(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de către Guvern sau de alte organisme publice.

În plus B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 90 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere.

---------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.