Decizia nr. 6/2001

Sub președinția președintelui Curții Supreme de Justiție, Paul Florea, s-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor

art. 4 din Legea nr. 46/1996

în cazul neprezentarii pentru executarea serviciului utilitar alternativ la care se referă acest text de lege.

Au fost prezenți 76 de judecători din totalul de 82 în funcție, Secțiile Unite fiind constituite, astfel, cu respectarea prevederilor

art. 20 din Legea nr. 56/1993 , republicată.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție a fost reprezentat de Ion Ionescu, procuror șef de secție în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Punându-se în discuție dacă dezbaterile să se țină în ședința publică, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca acestea să aibă loc în ședința nepublica, fiind împotriva judecătorii: Gabriela Victoria Barsan, Gheorghe Bucur, Silvia Caramihai, Alexandrina Cochinescu, Adrian Duta, Emil Gherghut, Radu Giroveanu, Cornelia Silvia Marica, Anton Pandrea, Iuliana Popescu, Lucia Popescu, Luana Stancu, Margareta Teodorescu și Camelia Toader.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție a susținut recursul în interesul legii, astfel cum este formulat, cerând să se decidă în sensul că refuzul persoanelor, care au optat să execute serviciul utilitar alternativ, de a se prezenta la unitatea la care au fost repartizate de către autoritatea militară, în vederea prestării acestui serviciu, constituie infracțiunea de neprezentare la încorporare prevăzută de art. 354 alin. 2 din Codul penal.

A mai cerut să se constate că nu este exceptat, de la aceasta obligație, nici personalul ordinat al Organizației religioase "Martorii lui Iehova", întrucât acea organizație nu este recunoscută de lege ca fiind cult religios.

SECȚIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constata următoarele:

În aplicarea dispozițiilor

art. 4 din Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare, s-a constatat ca instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în aprecierea faptelor de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ a cetățenilor repartizați sa presteze acest serviciu, deoarece, din motive religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme.

Astfel, în unele cauze s-a considerat ca neprezentarea pentru executarea serviciului utilitar alternativ a cetățenilor repartizați sa presteze acest serviciu pe motiv ca, din convingeri religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme, constituie infracțiunea de neprezentare la încorporare prevăzută de art. 354 alin. 2 din Codul penal.

În alte cauze, dimpotriva, s-a hotărât ca fapta de neprezentare în vederea executării serviciului utilitar alternativ nu poate fi încadrată în dispozițiile art. 354 alin. 2 din Codul penal, deoarece autorul unei atare fapte nu poate fi considerat ca are calitatea de "incorporat", iar prin termenul "unitate", la care se referă acest text de lege, nu se poate înțelege decât o unitate militară sau o formațiune militară, iar nu una din cele denumite "angajator" în înțelesul

Hotărârii Guvernului nr. 618 din 6 octombrie 1997 , adoptată în temeiul

art. 4 din Legea nr. 46/1996 .

În aceste din urma cauze s-a procedat corect.

Potrivit art. 354 alin. 1 din Codul penal "neprezentarea la încorporare sau concentrare în termen de 3 zile de la încunoștințare, iar dacă termenul de prezentare fixat este mai mare de 3 zile, neprezentarea la acest termen a celui chemat de autoritatea militară" constituie infracțiunea de neprezentare la încorporare sau concentrare și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

Totodată, în conformitate cu alin. 2 al aceluiași articol, "cu aceeași pedeapsa se sancționează și neprezentarea celor încorporați sau concentrați la unitatea la care au fost repartizați".

Din aceste dispoziții ale legii rezultă deci ca infracțiunea menționată se poate comite și prin neprezentarea celor încorporați sau concentrați la unitatea la care au fost repartizați.

Dar, din moment ce chemarea pentru satisfacerea stagiului militar în una dintre aceste doua modalități nu se poate realiza decât prin repartizarea celor încorporați sau concentrați la o unitate militară, iar nu și la o instituție publică, regie autonomă sau societate comercială, în cadrul cărora nu se pot desfășura activități specifice îndeplinirii serviciului militar, este evident ca legiuitorul nu a vizat incriminarea, prin dispozițiile menționate, a faptelor de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ la care se referă

art. 4 din Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare.

Înscrierea în alin. 1 al

art. 4 din Legea nr. 46/1996

a prevederii potrivit căreia "cetățenii care, din motive religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme executa serviciul utilitar alternativ" nu poate justifica incriminarea neprezentarii acestora la instituția publică, regia autonomă sau societatea comercială unde se organizează executarea serviciului utilitar alternativ în conformitate cu prevederile

art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 618/1997 .

Reglementarea prin

art. 4 din Legea nr. 46/1996

a obligativitatii executării serviciului utilitar alternativ de către cei care, din motive religioase, cum sunt și preceptele invocate de adeptii Organizației "Martorii lui Iehova", refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme nu poate suplini o norma de trimitere la textul art. 354 alin. 2 din Codul penal, prin care este incriminata "neprezentarea celor încorporați sau concentrați la unitatea la care au fost repartizați", sau la o alta dispoziție de lege cu caracter penal.

Ca urmare, este evident ca neprezentarea celor repartizați la instituția publică, regia autonomă sau societatea comercială, pentru executarea serviciului utilitar alternativ prin participarea la activități de natura celor menționate în

art. 2 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 618/1997 , nu poate fi echivalata cu o neprezentare a celor încorporați sau concentrați la unitatea unde au fost repartizați, care, în accepțiunea art. 354 din Codul penal, nu poate fi decât o unitate militară, singura apta sa primească cetățeni într-un asemenea scop.

Dispoziția

art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 618/1997

ca "nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri sau a clauzelor contractuale de către executanții serviciului utilitar alternativ atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală, potrivit legii", nu poate avea alta semnificație decât aceea ce decurge din natura incalcarilor aduse

Legii nr. 46/1996

și hotărârii Guvernului, data în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. 2 din acea lege, iar nu și aceea de referire la art. 354 alin. 2 din Codul penal sau la o alta dispoziție a legii penale.

În consecința, față de considerentele ce preced, în temeiul

art. 26 lit. b) din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993 , republicată, precum și al art. 414 2 din Codul de procedură penală, urmează să se admită recursul în interesul legii, dar în sensul celor arătate, și să se constate ca fapta de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ nu este prevăzută de legea penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

În aplicarea dispozițiilor

art. 4 din Legea nr. 46/1996 , constata ca fapta de neprezentare pentru executarea serviciului utilitar alternativ nu este prevăzută de legea penală.

Pronunțată în ședința publică la data de 15 octombrie 2001.