Decretul nr. 337/1981

Articolul 1

Mărfurile destinate exportului sau importului și mijloacele de transport care trec frontiera de stat a Republicii Socialiste România sînt supuse vamuirii.

Articolul 2

Vamuirea mărfurilor și a mijloacelor de transport cuprinde următoarele operațiuni:

a) prezentarea la unitățile vamale a mijloacelor de transport și a documentelor de transport insotitoare;

b) controlul vamal al mijloacelor de transport;

c) declararea mărfurilor și prezentarea acestora pentru vamuire;

d) controlul vamal al mărfurilor;

e) verificarea declarației vamale, stabilirea taxelor vamale și acordarea liberului de vama.

Articolul 3

La trecerea frontierei de stat, transportatorii mărfurilor destinate exportului sau importului ori reprezentanții acestora sînt obligați să prezinte la unitățile vamale mijloacele de transport împreună cu documentele insotitoare.

Articolul 4

La transportul pe cale ferată, organele căilor ferate sînt obligate să depună la unitatea vamală din statia de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în țara. Depunerea actului de transmitere se face în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din străinătate.

La ieșirea din țara, actul de transmitere se depune la unitatea vamală înainte de plecarea garniturii de tren, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat. Acest termen va fi de cel puțin o ora.

Actul de transmitere cuprinde numărul fiecărui vagon și al scrisorilor de trasura, cantitatea mărfurilor și denumirea acestora în limba română. La ieșirea din țara, în acest act se vor menționa, de asemenea, numărul documentului vamal și unitatea vamală emitenta.

Articolul 5

La transportul mărfurilor pe cale rutiera, transportatorul este obligat să prezinte unității vamale, la intrarea sau ieșirea din țara a autovehiculului, certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport și documentele insotitoare ale mărfurilor.

Articolul 6

La transportul pe cale maritima sau fluviala, comandantul, proprietarul ori agentul navei care transporta mărfuri ce urmează a fi descărcate sau transbordate este obligat să prezinte la unitatea vamală, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii și să depună o copie a acestuia.

Cînd nu se efectuează operațiuni de descărcare sau transbordare de mărfuri, nu este necesară depunerea copiei manifestului încărcăturii.

Pentru navele încărcate cu mărfuri de masa, în lipsa manifestului încărcăturii, comandantul, proprietarul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a mărfurilor.

Articolul 7

În manifestul încărcăturii se vor menționa numărul fiecărui conosament sau al scrisorii de trasura fluviala ori al recipisei de bagaje, mărcile și numele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea și, după caz, greutatea bruta sau neta a mărfurilor, precum și numele furnizorului și beneficiarului.

Agenții navelor sînt obligați sa înscrie pe copia manifestului încărcăturii denumirea, în limba română, a mărfurilor.

Articolul 8

Pentru descărcarea, încărcarea sau transbordarea mărfurilor, comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat să solicite unității vamale un permis vamal, în care se înscriu datele de identificare a mărfurilor.

Articolul 9

Comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat să depună la unitatea vamală din port declarația proviziilor de bord, în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singura declarație de provizii de bord pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava.

Navele care stationeaza sub 12 ore și nu efectuează operațiuni de descărcare, încărcare sau transbordare de mărfuri sînt exceptate de la obligația depunerii declarației proviziilor de bord.

În cazurile în care navele sînt obligate, potrivit legii, sa oprească în porturile dunarene pentru efectuarea controlului de intrare în țara, declarația proviziilor de bord se depune imediat.

Articolul 10

Prin declarația proviziilor de bord comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa declare unității vamale următoarele bunuri aflate pe nava:

a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele și substantele stupefiante, psihotrope și toxice;

b) alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din țara potrivit normelor legale;

c) produsele din tutun și băuturile alcoolice, aparținînd navei și membrilor echipajului;

d) alimentele și obiectele nefolosite, de uz curent, aparținînd navei;

e) bunurile nefolosite și bunurile care nu sînt de uz personal, aparținînd membrilor echipajului, precum și bunurile de valoare ale acestora.

Bunurile prevăzute la lit. d) nu se menționează în declarația proviziilor de bord dacă sînt înscrise în evidentele navei.

Bunurile prevăzute la lit. a) și b), precum și produsele din tutun și băuturile alcoolice, se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata stationarii în port. Organele vamale pot dispune păstrarea sub sigiliu vamal și a altor bunuri.

Articolul 11

La transportul mărfurilor pe calea aerului se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile referitoare la manifestul încărcăturii navelor, termenul de depunere al acestuia fiind de 3 ore.

Comandantii aeronavelor sînt obligați sa declare unității vamale produsele și substantele stupefiante, psihotrope și toxice, aflate la bord.

Articolul 12

Organele vamale pot cere depunerea de declarații de provizii și în cazul altor categorii de mijloace de transport decît navale, de la persoanele care răspund de aceste mijloace.

Articolul 13

La transportul prin posta sau mesagerie organele poștale și, după caz, organele căilor ferate sînt obligate să prezinte la unitatea vamală de frontieră lista sacilor postali sau a coletelor.

Articolul 14

Controlul vamal al mijloacelor de transport la trecerea frontierei se efectuează la unitățile vamale de la frontiera, în cadrul echipelor de control, constituite potrivit legii și consta în identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor insotitoare.

Articolul 15

La transportul mărfurilor pe cale ferată, organele vamale, în prezenta organelor căilor ferate, controlează:

a) existenta vagoanelor înscrise în actul de transmitere. Cînd organele vamale constata diferențe în plus sau în minus privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate române sînt obligate sa modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere;

b) exteriorul vagoanelor acoperite, care conțin mărfuri, prin verificarea integrității sigiliilor, ferestrelor, acoperișului, pereților și platformei;

c) interiorul și exteriorul vagoanelor descoperite, care conțin mărfuri;

d) exteriorul locomotivei, sala mașinilor și cabina mecanicului.

Articolul 16

Vagoanele care nu îndeplinesc condițiile de sigilare și vagoanele cu sigilii lipsa sau violate se supun și controlului vamal în interior. De asemenea, se controlează mărfurile conținute în aceste vagoane. Organele căilor ferate române încheie un act constatator, care se semnează și de organele vamale. Aceeași procedura se aplică sacilor postali și coletelor.

Dacă sigiliile nu sînt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte, organele vamale menționează aceasta situație pe actul de transmitere al garniturii de tren și efectuează controlul interior al mijlocului de transport și al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal.

Actele constatatoare și procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se întocmesc conform reglementărilor feroviare internaționale.

Articolul 17

La transportul mărfurilor pe cale rutiera, organele vamale controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia și, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără incarcatura se efectuează și controlul interior al compartimentului pentru mărfuri.

Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau cînd sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se afla mărfurile a fost violat, se efectuează controlul interior al autovehiculului și controlul mărfurilor. Organele vamale consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează și de transportator, precum și de declarantul vamal.

Articolul 18

Organele vamale pot dispune efectuarea controlului vamal la una din unitățile vamale din interiorul tarii, cînd nu sînt condiții corespunzătoare de control vamal la intrarea în țara a autovehiculelor. În aceste cazuri, autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu însoțitor vamal la cea mai apropiată unitate vamală din interiorul tarii, pe direcția de destinație a autovehiculului, unde exista condiții de control vamal.

Cheltuielile de transport și manipulare a mărfurilor și cele de deplasare a organelor vamale sînt în sarcina transportatorului.

Articolul 19

La transportul mărfurilor pe cale maritima sau fluviala, organele vamale efectuează controlul la sosirea navei, după controlul sanitar.

Controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenta organelor căpităniei portului, a proprietarului, comandantului sau secundului navei, precum și a reprezentantului agenției de navigație.

Articolul 20

Controlul vamal la sosirea navei consta în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor, cambuzelor, restaurantelor și sălii mașinilor, pentru a se constata dacă exista concordanta între declarația proviziilor de bord și bunurile supuse declarării. Totodată, comandantul, proprietarul sau agentul navei prezintă organelor vamale originalul manifestului încărcăturii.

Articolul 21

După efectuarea controlului vamal la sosire, organele vamale lasă pentru folosință comandantului, echipajului și pasagerilor cantități uzuale de produse din tutun și băuturi alcoolice, în raport de durata stationarii navei în port, potrivit criteriilor stabilite de Direcția Generală a Vamilor.

Comandantul sau proprietarul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa folosească proviziile și bunurile înscrise în inventar numai la bord și răspunde, împreună cu agentul navei, față de organele vamale pentru lipsurile sau substituirile de bunuri declarate, precum și pentru bunurile nedeclarate.

Organele vamale fac mențiune pe declarația proviziilor de bord despre scoaterea sau introducerea pe nava a bunurilor supuse declarării și despre bunurile care se păstrează sau se scot de sub sigiliul vamal.

Articolul 22

Cînd o nava descarca sau incarca mărfuri în doua sau mai multe porturi române, organele vamale din aceste porturi fac mențiuni pe exemplarul original al manifestului încărcăturii cu privire la operațiunile efectuate.

Organele vamale verifica mențiunile făcute în porturile unde nava a acostat anterior și primesc o copie a manifestului încărcăturii.

Prevederile alin. 1 și 2 se aplică și pentru declarațiile proviziilor de bord.

Articolul 23

Comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa comunice organelor vamale plecarea navei cu cel puțin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea situației proviziilor de bord, a concordanței manifestului încărcăturii cu declarațiile vamale sau permisele vamale eliberate.

Articolul 24

În timpul efectuării controlului vamal al navelor este permisă coborirea sau urcarea numai a comandantului, secundului și persoanelor bolnave.

Articolul 25

Organele căpităniei portului permit plecarea navelor în trafic internațional numai după ce organele vamale vizează declarația proviziilor de bord și, după caz, manifestul încărcăturii.

Articolul 26

Pentru navele sub pavilion străin care intră în santierele navale sau la iernatic, comandantii, proprietarii sau agenții lor sînt obligați să depună organelor vamale declarația proviziilor de bord și copia manifestului încărcăturii. În acest timp, navele se afla sub supraveghere vamală.

Articolul 27

Navele sau aeronavele pot acosta sau ateriza în punctele de frontieră unde funcționează organele vamale.

În caz de forta majoră sau cînd pe nave sau aeronave sînt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă și în alte locuri decît punctele de frontieră unde funcționează organe vamale. În astfel de situații, comandantul navei sau aeronavei este obligat sa anunțe imediat organele Ministerului de Interne sau primul post graniceresc pentru a asigura supravegherea pînă la plecare, precum și organele vamale cele mai apropiate.

Articolul 28

La transportul mărfurilor cu aeronave române, controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat după aterizare, precum și înainte de decolare. La acest control se verifica dacă la bord de afla bunuri în afară celor din dotarea aeronavelor pentru a li se aplică regimul vamal corespunzător destinației lor.

Aeronavele străine, de mărfuri sau pasageri, se supun controlului vamal în interior în caz de suspiciuni sau dacă stationeaza pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectuează la sosire după debarcarea persoanelor, iar la plecare înainte de imbarcarea acestora.

Articolul 29

Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

Articolul 30

Mărfurile intrate în țara se înscriu imediat de organele vamale în registrele de evidenta, pe baza documentelor de însoțire.

Pentru mărfurile destinate exportului cele în tranzit, Direcția Generală a Vamilor poate stabili norme de evidenta simplificate.

În lipsa documentelor de însoțire, înscrierea mărfurilor se face pe baza constatărilor organelor vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de cei interesați, din care să rezulte mărfurile care urmează să fie supuse vamuirii.

Articolul 31

Declararea mărfurilor și prezentarea lor pentru vamuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanții acestora, prin depunerea unei declarații vamale scrise.

Importatorii sau exportatorii pot declara și prezenta mărfurile pentru vamuire la unitățile vamale de la frontiera sau din interiorul tarii.

Articolul 32

Mărfurile sosite la frontiera în vederea importului, pentru care declarantul vamal nu poate depune declarația vamală însoțită de documentele necesare, se permit a fi tranzitate pentru vamuire la una din unitățile vamale din interiorul tarii. Cheltuielile aferente acestor operațiuni se suporta de importator.

Articolul 33

Mărfurile pentru export se declara și se prezintă organelor vamale de la frontiera împreună cu documentele de transport astfel:

a) la transportul pe cale ferată, cu cel puțin 2 ore înaintea plecării garniturii de tren;

b) la transportul pe cale rutiera, imediat după sosirea în frontiera;

c) la transportul pe cale maritima sau fluviala, imediat după încărcarea pe nava a fiecărei partide de marfa;

d) la transportul pe calea aerului, în ziua în care aeronava urmează sa treacă frontiera de stat sau cu cel mult 2 zile înainte, dacă scrisoarea de transport aerian a fost depusa la transportator.

Articolul 34

Declarațiile vamale pentru export pot fi depuse și la unitățile vamale din interiorul tarii, cu condiția ca mărfurile să fie prezentate acestor unități, însoțite de documente de transport internațional, cu cel mult 24 de ore înaintea expedierii.

În cazul mărfurilor transportate cu containere, declarația vamală se poate depune și dacă aceasta este însoțită numai de documentul de transport intern, cu condiția ca mărfurile să fie expediate către un port sau terminal de containere iar pe documentul de transport expeditorul sa menționeze ca marfa este destinată exportului indicind și țara de destinație. Aceste transporturi se iau în evidenta de întreprinderea de transport și expeditii care le primește în portul sau terminalul de destinație.

Articolul 35

Declararea mărfurilor la import sau tranzit se face în termen de 5 zile de la data înscrierii mărfurilor în registrul de evidenta, prin depunerea declarației vamale însoțită de documentele necesare.

Termenul de depunere a declarației vamale, în cazul mărfurilor transbordate din vagoane de cale ferată cu ecartament diferit, se socotește de la data terminării operațiunilor de transbordare și cintarire.

Mărfurile sosite în țara pe cale maritima sau fluviala se declara în termen de cel mult 5 zile de la terminarea descărcării navei sau după descărcarea fiecărei partide de marfa. Mărfurile de masa se declara pe cantități efectiv descărcate.

Articolul 36

Unitățile vamale pot prelungi termenul de depunere a declarației vamale în cazurile în care:

a) declararea mărfurilor nu este posibila datorită lipsei marcajelor, a documentelor insotitoare sau a altor elemente necesare;

b) mărfurile au fost expediate greșit sau înainte de termenul de livrare.

Prelungirea termenului de vamuire se face la cererea justificată a importatorilor, depusa în cadrul termenului de 5 zile.

Articolul 37

Declarațiile vamale pentru exporturile și importurile de presa și tiparituri, de curent electric, de mărfuri transportate prin conducte, precum și pentru alte mărfuri care se exporta sau importa în condiții speciale, se pot depune periodic, la intervale stabilite de Direcția Generală a Vamilor.

Articolul 38

Declarația vamală se depune la unitățile vamale împreună cu următoarele documente:

a) autorizația de export sau import emisă de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale;

b) documentul de transport al mărfurilor sau în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzînd datele referitoare la transport;

c) listele specificative sau facturile originale ori copia lor, conținînd mențiuni cu privire la mărcile și numerele de identificare a coletelor, denumirea și cantitatea mărfurilor;

d) alte acte specificate ca anexe la documentele de transport, dacă acestea sînt necesare pentru identificarea mărfurilor;

e) certificatul de origine, în cazurile prevăzute de prezentul regulament;

f) certificatul sanitar-veterinar sau fitosanitar eliberat, potrivit legii, pentru transporturile de animale, de produse de origine animala sau vegetala;

g) alte documente prevăzute prin legi speciale.

Articolul 39

Autorizația de export sau import poate fi înlocuită de un document prin care exportatorii, importatorii ori reprezentanții acestora comunică, potrivit normelor stabilite de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, pe proprie răspundere, datele cuprinse în autorizație. Aceste date se referă la numărul și valabilitatea autorizației, felul bunurilor, destinatarul și expeditorul.

Articolul 40

Exportatorii sau importatorii sînt obligați să depună cîte o declarație vamală pentru mărfurile înscrise în fiecare document de transport.

În cazul mărfurilor de același fel, care au același destinatar și aceeași autorizație de export sau import și care se prezintă simultan organelor vamale se poate depune o singura declarație vamală pentru mai multe documente de transport.

Articolul 41

Exemplarul original al declarației vamale și, după caz, un exemplar din listele specificative ori facturile originale sau copia lor se rețin de organele vamale. Celelalte documente prezentate se restituie declarantului vamal.

Organele vamale pot cere și retine copii de pe oricare din documentele depuse la vamuire.

Articolul 42

Declarația vamală pe care organele vamale au acordat liber de vama constituie titlu executor pentru urmărirea și încasarea taxelor vamale.

Articolul 43

Cantitatea mărfurilor se declara prin înscrierea greutatii brute sau nete din documentele de transport și, după caz, a încă unui element cantitativ specific, potrivit prevederilor contractuale.

Cantitatea mărfurilor descărcate de pe nave se poate declara potrivit datelor înscrise în documentele de transport.

Cantitățile înscrise în declarațiile vamale pot fi rectificate ulterior, la cererea declarantilor vamali, în baza documentelor justificative.

În caz de suspiciuni, transportatorul este obligat sa cintareasca mărfurile pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea organelor vamale, care înscriu în documente greutatea efectiv constatată. Dacă nu sînt condiții pentru cintarire, mărfurile se dirijeaza de transportator la unitatea vamală cea mai apropiată unde exista asemenea condiții.

Articolul 44

Declarantii vamali pot sa verifice înainte de depunerea declarației vamale, felul și cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază, în prezenta organelor vamale.

Modificarea sau completarea declarațiilor vamale depuse se poate face de declarantii vamali numai pînă în momentul începerii controlului vamal al mărfurilor, sub semnatura acestora.

Articolul 45

La controlul vamal al mărfurilor exportate sau importate se efectuează identificarea acestora, pe baza declarației vamale însoțită de documentele necesare.

Articolul 46

Declarantii vamali sînt obligați să prezinte mărfurile pentru control, să le manipuleze și dezambaleze la cererea organelor vamale și să le reambaleze, fără sa provoace degradarea mărfurilor. Cheltuielile se suporta de unitățile pentru care se efectuează aceste operațiuni.

Articolul 47

La controlul vamal al mărfurilor asista declarantul vamal și transportatorul, cu excepția transporturilor pe cale maritima sau fluviala, cînd prezenta transportatorului nu este obligatorie. Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face și în prezenta gestionarului.

Articolul 48

Mijloacele de transport și coletele conținînd mărfuri pentru export, care se vamuiesc în interiorul tarii, se sigileaza de organele vamale imediat după efectuarea controlului vamal.

Mărfurile destinate exportului, controlate sau vamuite în interiorul tarii, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifica numai numărul, seria și integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

Articolul 49

Mijloacele de transport și coletele conținînd mărfuri destinate exportului, vamuite în interiorul tarii, sosite la frontiera fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menționate în documente, precum și mijloacele de transport și coletele care nu mai îndeplinesc condițiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontiera. Controlul vamal se efectuează și atunci cînd sînt prezumții ca în mijloacele de transport se afla și alte bunuri decît cele prevăzute în documente.

Cînd nu sînt condiții corespunzătoare de control vamal la frontiera, mijloacele de transport se îndrumă la cea mai apropiată unitate vamală din interiorul tarii, unde exista condiții de efectuare a controlului.

Transportul, manipularea, ambalarea și dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se fac de declarantul vamal, cheltuielile urmînd a fi decontate unității producătoare de mărfuri pentru export.

Articolul 50

Controlul vamal al mărfurilor se efectuează astfel:

a) mărfurile de masa se controlează prin observare sau sondare, pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri, ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;

b) mărfurile ambalate în colete se controlează, prin sondaj, pe mijloacele de transport pe care se afla. Cînd nu sînt condiții de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;

c) mărfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează, prin sondaj, pe fiecare partida de marfa;

d) mărfurile transportate prin conducte, precum și curentul electric se controlează din punct de vedere al cantității, prin citirea contoarelor instalate.

Organele vamale consemnează în documentul vamal numărul coletelor deschise pentru control.

Articolul 51

Organele vamale pot efectua controlul vamal și la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în funcție de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sînt perisabile sau necesita condiții speciale de ambalare și transport ori nu exista condiții de control la frontiera și dacă încărcarea sau descărcarea completa a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.

Articolul 52

În vederea efectuării controlului vamal la locul de încărcare, unitățile expeditoare au următoarele obligații:

a) să solicite în scris efectuarea controlului la unitatea vamală cea mai apropiată, cu cel puțin 2 zile înainte de data stabilită pentru încărcarea mijloacelor de transport;

b) sa pregătească mărfurile și sa ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespundă condițiilor de sigilare vamală;

c) să asigure încărcarea mărfurilor la locul, data și ora care au fost stabilite.

Articolul 53

Controlul vamal al mărfurilor se poate efectua, în condițiile art. 51, la locul de descărcare de către unitatea vamală cea mai apropiată.

Articolul 54

Organele vamale pot efectua și celelalte operațiuni de vamuire la locul de încărcare sau descărcare a mărfurilor dacă sînt îndeplinite toate condițiile privind exportul sau importul.

Articolul 55

Concomitent cu controlul vamal al mărfurilor se asigura și controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferată și mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sînt transportate. Acest control se efectuează la unitățile vamale sau la locul de încărcare ori descărcare a mărfurilor.

Articolul 56

Unitățile producătoare sau furnizoare de mărfuri cu pondere însemnată de livrări la export sînt obligate să asigure asistența la încărcarea mijloacelor de transport prin împuterniciți proprii.

Unitățile prevăzute la alin. 1 se stabilesc de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Împuternicirea de către unitățile producătoare sau furnizoare a persoanelor care asigura asistența la mijloacele de transport se face cu avizul organelor Ministerului de Interne.

Articolul 57

Împuterniciții unităților producătoare sau furnizoare de mărfuri pentru export au următoarele obligații:

a) sa verifice dacă mijloacele de transport corespund normelor de sigilare vamală;

b) să efectueze, înainte de încărcare, controlul interior al mijloacelor de transport și controlul tuturor mărfurilor care se incarca;

c) să permită încărcarea în mijloacele de transport numai a mărfurilor de export prevăzute în documentele de transport;

d) sa verifice, la terminarea operațiunilor de încărcare, dacă în interiorul mijlocului de transport se afla numai mărfurile prevăzute în documentele de transport;

e) să aplice, după terminarea controlului, sigilii proprii la mijloacele de transport.

După efectuarea acestor operațiuni, împuterniciții întocmesc o nota de asistența, care atesta efectuarea încărcării. Pentru transporturile rutiere, nota de asistența se semnează și de conducătorul autovehiculului.

Nota de asistența se prezintă la unitățile vamale de către transportator, în vederea vamuirii mărfurilor.

Articolul 58

În cazul mărfurilor de export încărcate în același mijloc de transport, la mai multe puncte de încărcare, împuterniciții efectuează următoarele operațiuni:

a) controlează sigiliile aplicate la punctul de încărcare anterior;

b) rețin nota de asistența întocmită la punctul de încărcare anterior;

c) emit o nota de asistența totalizind mărfurile aflate pe mijlocul de transport în care menționează și sigiliile aplicate.

Articolul 59

Dispozițiile prevăzute la art. 48 și 49 alin. 1 se aplică în mod corespunzător și mărfurilor pentru care s-a acordat asistența la încărcare.

Cînd nu exista condiții corespunzătoare de control vamal la frontiera, mijloacele de transport se dirijeaza la cea mai apropiată unitate vamală din interiorul tarii sau la o unitate subordonata aceluiași organ central ca și unitatea producătoare sau, după caz, furnizoare, care a încărcat mărfurile, unde se va efectua controlul vamal.

Organele vamale pot dispune ca dirijarea mărfurilor în interior să se facă cu însoțitor vamal.

Transportul, manipularea, ambalarea și dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se fac de declarantul vamal sau de unitatea la care s-au dirijat mărfurile.

Articolul 60

Cheltuielile privind operațiunile prevăzute la art. 59 precum și cele de deplasare a insotitorului vamal se suporta de unitatea producătoare sau furnizoare a mărfurilor pentru export.

Articolul 61

Modelul și numărul sigiliilor de asistența necesare imputernicitilor unităților producătoare sau furnizoare de mărfuri pentru export, precum și modelul notei de asistența se stabilesc de Direcția Generală a Vamilor.

Unitățile producătoare sau furnizoare de mărfuri pentru export sînt obligate să asigure, potrivit legii, evidenta stricta a sigiliilor de asistența. Aceste unități pot emite norme tehnice de lucru privind asistența la încărcarea mărfurilor, cu avizul Direcției Generale a Vamilor.

Articolul 62

Organele vamale urmăresc modul de instruire a personalului care are atribuții de efectuare a operațiunilor de asistența și controlează periodic îndeplinirea obligațiilor privind asistența la încărcare a mărfurilor de către unitățile producătoare sau furnizoare.

Articolul 63

Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale poate autoriza, în caz de necesitate, ca unele unități beneficiare de import să asigure, prin împuterniciți proprii, asistența la descărcarea mijloacelor de transport cu mărfuri destinate importului.

Modul de efectuare a asistenței la descărcare se stabilește de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Articolul 64

Încălcarea obligațiilor privind asistența la încărcarea sau descărcarea mărfurilor ce revin imputernicitilor unităților atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală.

Articolul 65

În vederea acordării liberului de vama la export sau import, organele vamale verifica dacă:

a) felul mărfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declarația vamală;

b) cantitatea mărfurilor înscrisă în documentele de transport sau în listele specificative corespunde cu cea din declarația vamală;

c) numărul și valabilitatea autorizației, înscrise în declarația vamală, corespund cu datele din autorizația de export sau import ori din documentul care o înlocuiește.

Articolul 66

La import, în afară operațiunilor prevăzute la art. 65, organele vamale verifica încadrarea tarifara și taxa înscrisă în declarația vamală pe baza tarifului vamal.

Cînd în declarația vamală se constata neconcordante cu privire la încadrarea tarifara sau la taxa vamală, organele vamale modifica acest document și certifica modificarea efectuată.

Articolul 67

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior sînt împuternicite sa calculeze cuantumul taxelor vamale pentru mărfurile importate și sa verse sumele la bugetul statului.

Articolul 68

Liberul de vama se acordă în scris, după îndeplinirea condițiilor și formalităților de vamuire.

Liberul de vama are caracter provizoriu pînă la vărsarea cuantumului taxelor vamale datorate la bugetul statului.

Articolul 69

Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama rămîn sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorilor ori importatorilor sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal pînă la clarificarea situației.

Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi înapoiate în interiorul tarii de către transportatori, la cererea și pe cheltuiala exportatorilor.

Articolul 70

Organele vamale sesizează, în scris, conducerile unităților autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior în cazul în care constata ca felul mărfurilor prezentate nu corespunde cu cel prevăzut în autorizațiile de export sau import ori destinatarul este altul decît cel menționat în documente.

Articolul 71

Dacă la vamuire se constata mărfuri de export depreciate, avariate, necorespunzător ambalate sau transportate, organele vamale rețin aceste mărfuri pînă la verificarea lor de către organele locale al Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, care stabilesc măsuri corespunzătoare.

Declarantul vamal informează întreprinderile exportatoare asupra mărfurilor neadmise la export.

Articolul 72

La transportul mărfurilor pe cale maritima, fluviala și aeriană, neconcordantele între datele declarate și cele constatate la vamuire se soluționează astfel:

a) diferențele dintre datele înscrise în manifestul încărcăturii și mărfurile efectiv descărcate sau transbordate se pun de acord, pe baza documentului de constatare din care rezultă mărfurile efectiv descărcate;

b) pentru diferențele în minus dintre mărfurile și cantitățile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave și mărfurile și cantitățile constatate la vamuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, organele vamale urmăresc plata taxelor vamale aferente de către unitatea gestionara, după care diferențele se scot din evidentele vamale;

c) pentru diferențele în plus dintre mărfurile și cantitățile înscrise în manifestul încărcăturii și cele înscrise în declarațiile vamale de export, se rectifica manifestul încărcăturii sau declarației vamale de export, după caz, dacă mărfurile în plus îndeplinesc condițiile pentru a fi admise la export;

d) pentru diferențele în minus dintre mărfurile și cantitățile înscrise în manifestul încărcăturii și cele înscrise în declarațiile vamale de export, se rectifica manifestul încărcăturii sau declarația vamală de export, după caz.

Articolul 73

La transportul mărfurilor pe calea ferată sau rutiera, pentru diferențele dintre datele înscrise în documentele de transport și cele din declarația vamală organele vamale cer declarantului vamal punerea de acord a acestor documente.

Dacă se constată că diferențele sînt urmare a violarii mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, transportatorul este obligat sa încheie un act constatator, în baza căruia aceste diferențe se scot din evidentele vamale, după ce transportatorul a achitat taxele vamale.

Articolul 74

La transportul poștal, pentru diferențele dintre datele înscrise în documentele poștale și bunurile constatate la control, organele poștale încheie procese-verbale de constatare care se vizează de organele vamale. În baza proceselor-verbale diferențele se scot din evidentele vamale.

Dacă se constată că diferențele sînt urmare a violarii mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, se procedează potrivit art. 73 alin. 2, în acest caz taxele vamale achitindu-se de organele poștale.

Articolul 75

Dacă la recepția mărfurilor se constata deosebiri față de datele înscrise în declarația vamală, importatorul sau exportatorul poate solicita, în scris, organelor vamale rectificarea declarației vamale, prezentind justificările necesare.

Articolul 76

Cînd se constata diferențe apărute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau depozitarii, mențiunea privind greutatea declarata se modifica de transportator în mod corespunzător, în baza reglementărilor legale și se preia în documentele vamale.

Articolul 77

Întreprinderile importatoare sînt obligate sa informeze unitățile beneficiare de import cu privire la neconcordantele dintre mărfurile primite și datele înscrise în documentele de transport.

Articolul 78

Mărfurile sosite din străinătate fără documente de transport se supun vamuirii pe baza unei declarații depuse de importatori organelor vamale, din care rezultă proveniență mărfurilor.

Articolul 79

Pentru mărfurile declarate și prezentate la vamuire prin reprezentanți, aceștia transmit declarațiile vamale, însoțite de borderouri de evidenta, importatorilor sau exportatorilor, care au obligația să le păstreze și să le prezinte pentru control.

Articolul 80

Tariful vamal pentru mărfurile importate în Republica Socialistă România se aproba prin decret al Consiliului de Stat.

Pentru mărfurile exportate nu se aplică taxe vamale.

Articolul 81

Taxele vamale aplicabile sînt cele în vigoare la data înregistrării mărfurilor la unitățile vamale.

Taxele vamale se aplică la valoarea în vama a mărfurilor importate.

Articolul 82

Valoarea în vama pentru mărfurile importate consta în prețul de import format din:

a) prețul extern, transformat în lei, în cazul mărfurilor importate al căror preț include cheltuielile externe de transport, manipulare și asigurare, precum și orice alte cheltuieli în valută;

b) prețul extern, transformat în lei, la care se adauga cheltuielile externe de transport, manipulare și asigurare, precum și orice alte cheltuieli în valută, în cazul mărfurilor al căror preț extern nu include aceste cheltuieli, în baza documentelor de transport și asigurare;

c) prețul extern, transformat în lei, majorat cu o cota procentuală, dacă nu exista documente de transport, manipulare și asigurare în momentul calculării taxelor vamale.

Articolul 83

Cota procentuală prevăzută la art. 82 lit. c) se stabilește de unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și reprezintă media cheltuielilor de transport și asigurare pe parcurs extern ale întreprinderii, pe semestrul anterior, pe grupe de produse și pe relații.

În lipsa unuia din elementele prevăzute la alin. 1, cota procentuală se formează din cotatia de navlu sau tarifele de transport și asigurare, comunicate de întreprinderile de transport române și Administrația Asigurărilor de Stat.

Articolul 84

Cheltuielile de manipulare în porturile românești, contrastaliile, precum și orice fel de prima, nu se includ în valoarea în vama a mărfurilor. Bonificatiile și rabaturile de orice fel se iau în considerare la stabilirea valorii în vama.

Articolul 85

Transformarea în lei a prețurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face potrivit normelor legale.

Articolul 86

În lipsa documentelor care atesta valoarea mărfurilor importate fără plata și pentru care se datorează taxe vamale, importatorul stabilește valoarea în vama pe baza prețurilor de import practicate pentru asemenea mărfuri sau mărfuri similare.

Mărfurile primite temporar din străinătate, trecute ulterior sub regim de import, se supun taxelor vamale, care se aplică la valoarea în vama în momentul intrării lor în țara.

Articolul 87

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior achită taxele vamale în termenele stabilite de Ministerul Finanțelor.

Articolul 88

Nerespectarea termenelor prevăzute la art. 87 atrage majorări de 0,05 % pentru fiecare zi de întîrziere, calculate la cuantumul taxelor vamale datorate.

Ministerul Finanțelor poate aproba reducerea sau scutirea de plată majorărilor de întîrziere.

Articolul 89

Unitățile din a căror gestiune au fost sustrase mărfuri aflate sub regim vamal sînt obligate sa anunțe organele vamale care încheie procese-verbale de constatare vamală. Taxele vamale aferente mărfurilor lipsa se plătesc de aceste unități în termen de 5 zile de la data încheierii procesului-verbal de constatare vamală.

Articolul 90

Procesul-verbal prevăzut la art. 89 constituie titlu executor și cuprinde:

a) unitatea care răspunde de gestionarea mărfurilor;

b) împrejurările în care s-a comis sustragerea;

c) valoarea mărfurilor, cuantumul taxelor vamale și termenul legal de plată.

Procesul-verbal se transmite, împreună cu somația de plată, unității care răspunde de gestionarea mărfurilor. În caz de neplata, procesul-verbal se va transmite pentru executare organelor bancare sau financiare, după caz.

Articolul 91

Mărfurile importate sub condiția unei utilizări determinate și care, ulterior, primesc alta folosință sînt supuse regimului tarifar vamal potrivit noii destinații.

Importatorii sau, după caz, beneficiarii importurilor sînt obligați sa declare organelor vamale noua destinație a mărfurilor și sa îndeplinească obligațiile care decurg din modificarea destinației bunurilor.

Articolul 92

În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost în întregime încasate, diferențele în minus, stabilite în termen de un an de la data vamuirii, se plătesc de importatori în termen de 5 zile de la data comunicării.

Diferențele încasate în plus, constatate ca urmare a unor verificări ulterioare sau a contestațiilor depuse, stabilite în termen de un an de la vamuire, se restituie celor în drept în termen de 30 de zile de la data stabilirii diferenței.

Restituirile se fac de către unitățile care au perceput taxele, din încasările curente de taxe vamale.

Articolul 93

Contestațiile cu privire la aplicarea tarifului vamal se soluționează de șeful unității vamale unde s-a efectuat vamuirea.

Împotriva soluției date se poate face intimpinare, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, la Direcția Generală a Vamilor, a carei decizie este definitivă și executorie.

Articolul 94

Mărfurile destinate vinzarii în valută se vamuiesc la import în momentul eliberării din vama, fără plata taxelor vamale, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

Dacă după vamuirea la import mărfurile destinate vinzarii în valută primesc o alta destinație se datorează taxe vamale.

Mărfurile importate pentru vînzarea în valută care fac obiectul unui contract de consignație pot fi returnate furnizorului extern, în baza documentelor din care rezultă efectuarea importului.

Articolul 95

Bunurile de consum importate în cadrul schimbului direct de mărfuri sînt scutite de taxe vamale, pe bază de reciprocitate.

Articolul 96

Comisia vamală îndeplinește atribuțiile stabilite prin Codul vamal cu privire la propunerile de reduceri, scutiri sau suspendări de taxe vamale.

Comisia vamală este condusă de ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale sau de la un loctiitor al acestuia și este compusa din cîte un reprezentant al Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerului Finanțelor și Comitetului de Stat pentru Prețuri, desemnați de conducerea acestor organe.

Secretariatul Comisiei vamale este asigurat de Direcția Generală a Vamilor.

Articolul 97

Comisia vamală se întrunește ori de cîte ori este necesar, pe baza convocării ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale.

Comisia vamală decide cu acordul tuturor membrilor săi.

Pentru soluționarea propunerilor înaintate spre examinare, Comisia vamală poate cere ministerelor sau altor organe centrale interesate documentațiile și analizele economice necesare.

Articolul 98

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior pot trimite sau primi temporar din străinătate mărfuri care se încadrează în obiectul lor de activitate, în cazurile prevăzute de Codul vamal.

Articolul 99

Trimiterile sau primirile temporare de mărfuri din străinătate, implicind plati de orice fel, se autoriza de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, care stabilește și termenul de încheiere a operațiunilor.

Pentru alte operațiuni, termenele se stabilesc de organele vamale, în raport de scopul și natura activității pentru care se solicita trecerea temporară, fără a depăși 2 ani.

Articolul 100

Termenele stabilite pot fi prelungite de organele care au autorizat operațiunile, la cererea justificată a celor interesați.

Prelungirea operațiunilor peste termenul de 2 ani se poate aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Articolul 101

Mărfurile care fac obiectul primirii temporare din străinătate pot fi utilizate numai în scopul înscris în declarația vamală. Dacă mărfurile sînt primite pentru prelucrare, cu sau fără adaugare de materiale indigene sau străine, se va face aceasta mențiune pe declarația vamală.

Titularii operațiunilor sînt obligați sa declare organelor vamale modificarea scopului sau destinatarului inițial.

Operațiunile temporare realizate de un titular pot fi transferate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a organelor vamale, numai dacă titularul care preia operațiunile îndeplinește condițiile pentru realizarea lor.

Articolul 102

Pentru primirea temporară de mărfuri care nu sînt exceptate de taxe vamale prin Tariful vamal, titularii vor menționa în declarația vamală valoarea în vama și cuantumul taxelor vamale.

Organele vamale pot cere declarantilor vamali depunerea de liste specificative, documentație tehnica, fotografii, prospecte și pot lua și alte măsuri necesare pentru identificarea mărfurilor.

Articolul 103

Declarația vamală pentru primirea sau trimiterea temporară de mărfuri pe care organele vamale au acordat liberul de vama constituie titlu executor pentru încasarea taxelor vamale aferente, în cazul în care operațiunea nu a fost încheiată în termenul acordat.

Articolul 104

Este permisă trimiterea sau primirea temporară a următoarelor bunuri, fără depunerea de declarații vamale:

a) mijloacele de transport în trafic internațional, precum și piesele de schimb necesare repararii acestora, aflate în mijloacele de transport sau trimise separat;

b) containerele, paletele, recipientii speciali, buteliile, tamburii, ambalajele, precum și alte asemenea bunuri utilizate în traficul internațional;

c) prelatele și rechizitele de vagon înscrise în documentele de însoțire a mijloacelor de transport;

d) stelajele, gratarele, separatiile, obloanele și alte amenajări aflate pe mijlocul de transport.

Articolul 105

Operațiunile de trimitere sau primire temporară se încheie prin:

a) înapoierea în țara a mărfurilor trimise temporar sau exportul acestora, potrivit normelor legale;

b) înapoierea în străinătate a mărfurilor primite temporar sau importul acestora, potrivit normelor legale;

c) scoaterea din evidenta de către organele vamale a operațiunilor de trimitere temporară a mărfurilor, dacă organul ierarhic superior al titularului operațiunii confirma existenta unor împrejurări care fac imposibila înapoierea mărfurilor sau cînd mărfurile nu se înapoiază din considerente economice;

d) scoaterea din evidenta de către organele vamale, fără plata taxelor vamale, a operațiunilor de primire temporară a mărfurilor, dacă exista motive de forta majoră sau împrejurări care fac imposibila înapoierea mărfurilor ori dacă mărfurile au fost casate.

La înapoierea în străinătate a mărfurilor rezultate din prelucrare, întreprinderile de comerț exterior vor face mențiunea pe declarația vamală ca acestea sînt rezultatul prelucrării mărfurilor primite temporar în acest scop.

Articolul 106

Operațiunile de primire sau trimitere temporară se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operațiunii sau pentru o parte din acestea.

Organele vamale și titularii operațiunilor sînt obligați sa țină evidenta primirilor sau trimiterilor temporare de mărfuri pînă la încheierea totală a acestor operațiuni.

Articolul 107

Cînd operațiunile de trimitere sau primire temporară nu se încheie în termen, organele vamale încasează taxele vamale în termen de 30 de zile de la constatare, dacă acestea se datorează și le depun în consemnare pe o durată de cel mult 30 de zile.

Dacă la expirarea acestui termen operațiunea temporară nu este încheiată, sumele se fac venit la bugetul de stat și operațiunea se scoate din evidenta de organele vamale.

Organele vamale comunică Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale operațiunile de trimitere sau primire temporară de mărfuri autorizate care nu au fost încheiate în termen. În celelalte cazuri, organele vamale sesizează Ministerul Finanțelor.

Articolul 108

Pentru încheierea operațiunilor de trimitere sau primire temporară de mărfuri declarantul vamal este obligat să prezinte declarația vamală cu care s-a efectuat primirea sau trimiterea temporară, împreună cu documentele necesare identificarii mărfurilor.

În cazul în care operațiunea se încheie prin alta unitate vamală, aceasta este obligată sa transmită documentul vamal, în termen de 15 zile, unității vamale prin care operațiunea a fost inițial efectuată.

Articolul 109

La introducerea sau scoaterea temporară din țara de bunuri, în afară activității de comerț exterior, fără efectuarea de plati de orice fel, persoanele juridice sînt obligate sa confirme în scris ca bunurile sînt necesare pentru realizarea obiectului lor de activitate. Pentru aceste operațiuni este obligatorie garantarea plății taxelor vamale, cînd sînt datorate asemenea taxe.

Termenele pentru operațiunile prevăzute în prezentul articol se stabilesc de organele vamale în raport de durata activității pentru care bunurile au fost scoase sau introduse temporar.

Articolul 110

Bunurile pentru dotarea și întreținerea sediilor reprezentantelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine nu pot face obiectul operațiunilor de introducere temporară în țara, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 151.

Articolul 111

Valorificarea mărfurilor trimise temporar în străinătate de unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și comercializarea în țara a mărfurilor primite temporar de aceste unități se aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Prevederile alin. 1 se aplică și bunurilor scoase sau introduse temporar de persoanele juridice în afară activității de comerț exterior.

Articolul 112

Mărfurile străine pot fi eliberate în custodie vamală, pe bază de proces-verbal de predare-primire, pe un termen stabilit de organele vamale, cu garantarea taxelor vamale. Încheierea acestor operațiuni se face potrivit normelor cuprinse în prezenta secțiune.

Articolul 113

Bunurile străine pot fi depozitate temporar sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale. Pentru aceste bunuri se datorează taxe de antrepozitare, care se percep de unitățile deținătoare ale spațiilor de depozitare, potrivit tarifului stabilit conform normelor legale privind prețurile și tarifele.

Articolul 114

Cererile unităților autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior pentru antrepozitarea bunurilor se prezintă spre avizare Direcției Generale a Vamilor și spre aprobare Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Antrepozitarea bunurilor care nu fac obiectul activității de comerț exterior se aproba de organele vamale.

Prin aprobarea de antrepozitare se poate autoriza ca bunurile aflate în antrepozit să fie sortate, condiționate, ambalate, marcate, testate sau supuse unor operațiuni similare.

Termenul de păstrare a bunurilor în antrepozit se stabilește prin aprobarea de antrepozitare. Prelungirea termenului se acordă de organele care au aprobat antrepozitarea, la cererea justificată a titularilor.

Articolul 115

În cazul scoaterii mărfurilor din antrepozit, titularul operațiunii este obligat să depună, în termen de 5 zile, documentele necesare în vederea întocmirii formalităților vamale corespunzătoare noii destinații.

Declarația vamală de antrepozitare constituie titlu executor pentru urmărirea taxelor vamale datorate.

Articolul 116

Titularii de antrepozit sînt obligați sa țină evidenta bunurilor antrepozitate.

Organele vamale au dreptul sa verifice, oricînd considera necesar, evidentele privind antrepozitarea și mărfurile antrepozitate.

Articolul 117

Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naționale ori teritoriale ale Republicii Socialiste România se supun regimului de antrepozitare.

Articolul 118

Transbordarea bunurilor aflate sub regim vamal se poate face direct dintr-un mijloc de transport în altul ori prin depozitarea temporară a bunurilor.

Articolul 119

Operațiunile de transbordare se efectuează sub supraveghere vamală, în incinta unităților vamale.

Organele vamale pot aproba, în caz de necesitate, transbordarea bunurilor și în alte locuri.

Transbordarea se face în baza unui permis eliberat de organele vamale.

Articolul 120

În stațiile de cale ferată în care este organizată transbordarea bunurilor în vagoane cu ecartament diferit, transbordarile se fac fără permis, sub supraveghere vamală. Transportatorul răspunde de felul și cantitatea mărfurilor transbordate.

Articolul 121

În caz de forta majoră sau defectiuni tehnice ale mijloacelor de transport, transbordarea se poate efectua și în locurile unde nu funcționează organe vamale, în prezenta organelor de militie sau ale administrației locale de stat.

Transportatorul este obligat sa certifice pe documentele de transport felul și cantitatea bunurilor transbordate, sa sigileze mijloacele de transport și să le prezinte la cea mai apropiată unitate vamală în vederea întocmirii noilor documente vamale.

Articolul 122

După efectuarea transbordarii, potrivit art. 121, documentele vamale și de transport se modifica în mod corespunzător și se vizează de organele vamale, care vor lua măsuri de sigilare a mijloacelor de transport.

Articolul 123

Bunurile nevamuite la intrarea în țara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul Republicii Socialiste România sub supraveghere vamală, între doua unități vamale, cu garantarea taxelor vamale potrivit prezentului regulament.

Mărfurile vamuite la export în interiorul tarii se considera în tranzit vamal pînă la frontiera.

Articolul 124

Vamuirea bunurilor în tranzit consta în controlul vamal exterior al mijloacelor de transport și în verificarea concordanței documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare.

În caz de suspiciuni, organele vamale efectuează și controlul vamal al bunurilor în tranzit.

Articolul 125

Titularii de tranzit sînt transportatorii bunurilor. Aceștia sînt obligați să prezinte organelor vamale, direct sau prin reprezentanții lor, o declarație vamală de tranzit.

Organele vamale pot cere ca declarațiile vamale de tranzit să fie însoțite de specificății sau facturi din care să rezulte valoarea bunurilor tranzitate. Declarațiile vamale de tranzit se vizează de organele vamale.

Pentru bunuri de același fel aflate într-un singur mijloc de transport, cu mai multe documente de transport și cu un destinatar unic, se depune o declarație vamală de tranzit comuna.

Datele înscrise în declarația vamală de tranzit trebuie să concorde cu cele din documentele de transport și din celelalte documente insotitoare.

Articolul 126

Pentru mărfurile vamuite la export în interiorul tarii, tranzitul vamal se efectuează în baza declarației vamale de export, fără a fi supus confirmării organelor vamale de la frontiera.

Articolul 127

Direcția Generală a Vamilor poate dispune scutirea de depunere a declarației vamale de tranzit pentru vagoanele complete, constituite în garnituri, a căror destinație este teritoriul unui alt stat și care circulă pe teritoriul Republicii Socialiste România fără modificarea compunerii garniturii.

În cazurile prevăzute la alin. 1 documentul de transport, stampilat cu mențiunea "TRANZIT VAMAL", tine locul declarației vamale de tranzit și produce aceleași efecte.

Articolul 128

Termenul pentru bunurile introduse în țara și transportate în tranzit se stabilește de unitățile vamale în funcție de felul mijlocului de transport și destinația mărfurilor, pînă la 45 de zile.

În cadrul termenului stabilit, titularii de tranzit sînt obligați să prezinte bunurile, împreună cu declarația vamală de tranzit și documentele insotitoare, la unitatea vamală de destinație, care va confirma unității emitente primirea tranzitului, în termen de 15 zile.

Articolul 129

Declarația vamală de tranzit constituie titlu executor pentru plata taxelor vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintă bunurile la unitatea vamală de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.

În aceste situații, dacă nu exista documente atestind prețul, valoarea în vama se considera în toate cazurile a fi prețurile medii pe tona și grupe de mărfuri realizate în cadrul operațiunilor de import sau export de către unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și care se comunică organelor vamale la cerere.

Unitatea vamală care a emis declarația vamală de tranzit percepe taxele vamale devenite exigibile după ce a solicitat unității vamale de destinație informații cu privire la sosirea bunurilor tranzitate.

Articolul 130

Tranzitarea se poate face și între o unitate vamală și sediul unităților beneficiare de import, pe baza aprobării și cu respectarea procedurilor stabilite de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Articolul 131

Organele căilor ferate române sînt obligate să prezinte, la cerere, organelor vamale, evidentele și informațiilor necesare referitoare la tranzitele vamale.

Articolul 132

Declarațiile vamale de tranzit internațional prevăzute în convenții și înțelegeri la care Republica Socialistă România este parte înlocuiesc și produc aceleași efecte ca și declarațiile vamale de tranzit.

Articolul 133

Bunurile în tranzit care se valorifica pe teritoriul Republicii Socialiste România sînt supuse autorizării Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Sînt exceptate de la autorizare mărfurile vamuite la export, care pot fi valorificate direct dacă, în prealabil, s-a solicitat anularea declarației vamale.

Articolul 144

Persoanele juridice române pot introduce sau scoate din țara bunuri, în afară activității de comerț exterior, în următoarele condiții:

a) bunurile să fie primite sau trimise fără efectuarea de plati de orice fel;

b) titularii să prezinte organelor vamale avizul favorabil al centralei sau organului central în subordinea cărora se afla, în cazul bunurilor a căror valoare depășește 25.000 lei, ori pentru bunurile care nu sînt scutite de plată taxelor vamale.

Condiția prevăzută la lit. a) nu se referă la bunurile introduse în țara de persoanele juridice, care, potrivit legii, au dreptul sa folosească fonduri valutare proprii.

Articolul 145

Donațiile pot fi primite de persoanele juridice române în condițiile prevăzute de lege.

Scutirea de taxe vamale a donatiilor, potrivit art. 30 din Codul vamal, se aplică pe baza unei confirmări scrise a donatorului, din care să rezulte ca bunurile sînt transmise cu titlu gratuit.

Articolul 146

Regimul tarifar vamal care se aplică bunurilor introduse în țara de persoanele juridice în afară activității de comerț exterior este cel prevăzut pentru importurile de mărfuri. La scoaterea din țara a bunurilor nu se aplică taxe vamale.

Autoturismele, precum și părțile și piesele acestora, se supun regimului tarifar prevăzut pentru bunurile aparținînd persoanelor fizice.

Articolul 147

Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor, le încasează și le vărsa la bugetul statului.

Articolul 148

Valoarea în vama pentru bunurile introduse în țara de persoanele juridice, în afară activității de comerț exterior, consta în prețul extern transformat în lei, la care se adauga cheltuielile de transport și asigurare pe parcurs extern.

În lipsa documentelor atestind cheltuielile de transport și asigurare pe parcurs extern, la prețul extern se adauga un procent de 10% .

Transformarea în lei a prețurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face, potrivit normelor legale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale.

Cînd nu exista documente privind valoarea, organele vamale stabilesc valoarea în vama prin asimilare cu bunuri asemănătoare introduse în țara anterior sau pentru care dețin documentație de preț extern.

Articolul 149

Sînt exceptate de la vamuire:

a) bunurile introduse sau scoase din țara de organele și unitățile militare române, cele destinate apărării naționale, inclusiv mijloacele de transport cu care se executa asemenea operațiuni, în baza comunicării transmise organelor vamale de către organele militare;

b) coletele care constituie valiza diplomatică sau consulară, trimise sau primite de Ministerul Afacerilor Externe, cu condiția sa poarte mențiunea "corespondenta diplomatică" ori "corespondenta consulară", după caz, să fie însoțite de "foaie de curier" și să fie sigilate de expeditor;

c) bunurile introduse sau scoase din țara de organele și organizațiile prevăzute la anexa nr. 1*.

Articolul 150

Sînt scutite de plată taxelor vamale:

a) bunurile primite de Societatea de Cruce Roșie a Republicii Socialiste România;

b) bunurile sosite pentru Banca Naționala a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerț Exterior, în cadrul obiectului lor de activitate.

Articolul 151

Persoanele juridice străine pot introduce în țara bunuri numai cu plata taxelor vamale, cu excepția materialelor documentare și publicitare, obiectelor de reclama, mostrelor, probelor și bunurilor pentru tîrguri, expoziții, congrese, conferințe, simpozioane, competitii și alte manifestări similare, care sînt permise fără plata taxelor vamale, potrivit prezentului regulament. Ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale poate stabili limite pentru unele bunuri care se introduc în țara.

Reprezentantele și sucursalele firmelor comerciale și organizațiilor economice străine pot scoate din țara, fără plata taxelor vamale, la încheierea activității lor:

a) bunurile introduse în țara pentru care prezintă documente vamale;

b) bunurile achiziționate pentru nevoile lor uzuale în Republica Socialistă România, dacă acestea au fost plătite în valută sau în lei proveniți din schimb valutar, cu prezentarea unui document din care să rezulte modalitatea de plată.

Pe baza de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în țara pentru dotarea și întreținerea reprezentantelor și sucursalelor prevăzute la alin. 2. Îndeplinirea condiției de reciprocitate se confirma organelor vamale de către organul central român interesat.

Articolul 152

Bunurile pentru dotarea reprezentantelor și altor unități române cu sediul în străinătate pot fi scoase din țara sau readuse fără plata taxelor vamale, în baza adresei unității expeditoare sau primitoare din care să rezulte ca bunurile sînt incluse în evidentele sale contabile.

Articolul 153

Se considera mostre orice bunuri sau părți din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoașterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în țara, precum și cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectarii pieței externe sau obținerii de comenzi.

Prin mostre cu valoare comercială se înțelege bunuri sau părți din acestea, cărora li se poate da și o alta întrebuințare decît aceea de mostre.

Prin mostre fără valoare comercială, se înțelege bunuri sau părți din acestea secționate, divizate, desperechiate, perforate sau care au fost supuse altor operațiuni similare.

Articolul 154

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior pot introduce, fără plata taxelor vamale sau scoate din țara, mostre reprezentative pentru bunurile din obiectul lor de activitate.

Introducerea sau scoaterea de mostre se efectuează pe baza unei declarații vamale pentru mostre. Unitățile sînt obligate sa înregistreze mostrele în evidentele lor contabile, pe baza declarațiilor vamale și răspund de gestionarea și utilizarea acestora potrivit scopului pentru care au fost primite.

Articolul 155

Declarațiile vamale pentru scoaterea mostrelor din țara vor fi semnate de persoanele care angajează legal unitățile beneficiare.

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior răspund pentru valoarea și cantitatea mostrelor expediate partenerilor externi, precum și pentru oportunitatea unor asemenea operațiuni.

Articolul 156

Declarațiile vamale pentru introducerea în țara a mostrelor pot fi semnate și de declarantii vamali împuterniciți de beneficiar.

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior sînt obligate sa confirme, direct sau prin reprezentanții lor, ca mostrele introduse sau scoase din țara se încadrează în obiectul lor de activitate. În caz contrar, organele vamale nu permit efectuarea operațiunii și informează organele ierarhic superioare ale acestor unități.

Articolul 158

Reprezentantele, agențiile și secțiile economice ale altor state în Republica Socialistă România pot introduce fără plata taxelor vamale sau scoate din țara, mostre și probe, pe baza cererilor depuse la organele vamale.

Articolul 158

Reprezentantele firmelor comerciale și organizațiilor economice străine, reprezentantele economice autorizate sa funcționeze în Republica Socialistă România, precum și alte firme și organizații străine, pot introduce în țara mostre și probe cu respectarea următoarelor condiții:

a) fără plata taxelor vamale, dacă nu au valoare comercială sau dacă sînt cedate întreprinderilor autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și corespund obiectului lor de activitate;

b) cu plata taxelor vamale, dacă nu sînt cedate întreprinderilor autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior;

c) cu garantarea taxelor vamale, dacă se introduc temporar în țara.

Articolul 159

Persoanele juridice prevăzute la art. 158 pot scoate din țara mostre și probe, dacă acestea au fost obținute de la unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior, pe baza declarațiilor vamale pentru mostre, emise de aceste unități.

Articolul 160

În cazul operațiunilor de introducere sau scoatere temporară de mostre se aplică prevederile privind introducerea sau scoaterea temporară de bunuri.

Articolul 161

Regimul vamal privind mostrele se aplică și modelelor de referința.

Prevederile art. 157, 158 și 159 se aplică și mostrelor transportate de persoanele fizice străine venite în țara pentru tranzacții comerciale.

Articolul 162

Materialele pentru probe, experimentari sau cercetări, precum și plantele și animalele pentru experiențe, pot fi introduse fără plata taxelor vamale sau scoase din țara de persoane juridice române, dacă sînt în cantități uzuale și se încadrează în obiectul de activitate al acestora. Pentru aceste operațiuni, organele vamale pot cere prezentarea avizului organului ierarhic superior al titularului.

Sînt de asemenea, permise a fi introduse, fără plata taxelor vamale, sau scoase din țara bunurile care fac obiectul schimburilor echivalente, aprobate potrivit legii, între institutele de cercetare, instituțiile de arta, asociațiile sportive și alte unități. Organele ierarhic superioare ale unităților care efectuează schimburile confirma în scris organelor vamale îndeplinirea acestor condiții.

Articolul 163

Materialul publicitar și obiectele de reclama pot fi introduse fără plata taxelor vamale sau scoase din țara de:

a) unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior;

b) unitățile române specializate în publicitatea și reclama de comerț exterior și turistica;

c) reprezentantele, agențiile și secțiile economice ale altor state;

d) agențiile de presa;

e) reprezentantele și sucursalele firmelor comerciale și ale organizațiilor economice străine autorizate sa funcționeze în Republica Socialistă România.

Materialul publicitar și obiectele de reclama pot fi introduse fără plata taxelor vamale sau scoase din țara și de firme și organizațiile economice străine, altele decît cele autorizate sa funcționeze în Republica Socialistă România, cu condiția folosirii acestora la tîrguri, expoziții sau alte manifestări similare, precum și la tratative.

Scutirile de taxe vamale se acordă dacă materialele de publicitate se referă la activitatea unităților care introduc materialele în țara sau dacă obiectele de reclama au imprimata pe ele denumirea acestora sau a firmelor pe care le reprezintă.

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior sînt obligate sa elaboreze norme privind modul de utilizare a materialului publicitar și de reclama, avizate de organul central căruia îi sînt subordonate.

Articolul 164

Alimentele și obiectele de mica valoare destinate a fi consumate sau distribuite în cadrul tirgurilor, expozițiilor și altor manifestări internaționale similare pot fi introduse în țara, fără plata taxelor vamale, cu condiția ca valoarea în vama a acestor bunuri sa nu depășească 200 lei pe zi, pe durata manifestării, pentru fiecare firma sau organizație participanta.

În același scop pot fi introduse în țara, fără plata taxelor vamale, 200 tigari, 1 litru băuturi alcoolice, 5 litri vin sau 10 litri bere, pe zi, pe durata manifestării, pentru fiecare firma sau organizație participanta.

Articolul 165

Unitățile române care participa la manifestări economice, culturale, științifice, sportive sau alte manifestări organizate în străinătate pot scoate din țara bunuri din cele prevăzute la art. 164, în sortimentele și cantitățile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.

Articolul 166

Materialele documentare sub forma de înscrisuri, fotografii, diapozitive, imprimari fonice sau pe pelicula, precum și imprimatele și alte materiale similare pot fi introduse sau scoase din țara, fără plata taxelor vamale dacă operațiunile nu sînt interzise prin normele legale.

Pentru unitățile române, operațiunile se efectuează pe baza unei adrese semnate de conducătorul unității. La scoaterea din țara trebuie să se menționeze, de asemenea, ca materialul nu conține date secrete.

Persoanele juridice străine pot scoate din țara materiale de proveniență română din cele prevăzute la alin. 1 numai dacă prezintă o dovadă din care să rezulte ca au fost puse oficial la dispoziția lor.

Articolul 167

Materialele documentare și probele pentru experimentari și cercetări aparținînd persoanelor fizice pot fi introduse sau scoase din țara, fără plata taxelor vamale, dacă operațiunile nu sînt interzise prin normele legale.

La scoaterea din țara a acestor materiale este necesară prezentarea avizului favorabil al organului central de specialitate, cu excepția materialelor documentare aflate în circuitul public.

Articolul 168

Navele sub pavilion străin care acosteaza în porturile române pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianți, produse alimentare, precum și cu alte materiale, de către întreprinderi române autorizate în acest scop, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.

Articolul 169

În porturile unde nu funcționează întreprinderi specializate pentru aprovizionarea navelor, alimentele sau alte bunuri necesare navelor sub pavilion străin se pot procura de la organizații comerciale desemnate de consiliul popular local. Plata pentru aceste produse se poate face în lei obținuți din schimb valutar sau proveniți de la agenția de navigație ori în lei obținuți de la întreprinderea română de transporturi navale prin decontare în valută. În aceste cazuri, cantitățile de produse trebuie să fie în raport cu numărul persoanelor aflate la bord și durata călătoriei pînă la următorul port de escala.

Introducerea la bord a acestor produse se face fără plata taxelor vamale.

Articolul 170

Bunurile destinate aprovizionarii care se întorc la bordul navelor sînt supuse controlului vamal pe baza permisului vamal și a documentului de livrare.

În cazul bunurilor prevăzute la art. 168 se depune o singura declarație vamală de export pentru toate bunurile introduse la bord pe durata stationarii navei în port.

Aprovizionarea poate fi facuta cu produse românești sau cu produse de proveniență străină, importate în acest scop potrivit dispozițiilor legale.

Articolul 171

Întreprinderile române de navigație pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianți, materiale sau alimente a navelor străine, dacă în cadrul unor înțelegeri cu întreprinderi similare din străinătate s-au stabilit livrări prin compensație. Întreprinderile române sînt obligate sa țină evidenta acestor operațiuni.

Aprovizionarea navelor române care efectuează curse externe se face de unitățile Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor sau de alte unități autorizate, cu respectarea dispozițiilor legale, în baza permisului vamal și a documentului de livrare, fără depunerea declarației vamale de export.

Bunurile pentru aprovizionarea și dotarea navelor române aflate în cursa sau pe santiere pot fi expediate în străinătate de unitățile autorizate, în baza documentului de livrare, fără depunerea declarației vamale de export.

Articolul 172

Agențiile întreprinderilor de transport autorizate sa funcționeze în Republica Socialistă România pot introduce temporar în țara și antrepozita bunuri pentru aprovizionarea sau repararea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internațional, cu îndeplinirea formalităților corespunzătoare.

Agențiile au obligația sa înscrie bunurile în documente de evidenta, care vor fi puse la dispoziția organelor vamale la cererea acestora.

Articolul 173

Autovehiculele aparținînd persoanelor fizice străine, pot transporta la intrarea și ieșirea din țara, fără plata taxelor vamale, numai cantitatea de carburanți la capacitatea rezervoarelor normale ale acestor autovehicule. Peste aceasta cantitate, nu se permite introducerea sau scoaterea din țara ori tranzitul carburantilor.

Carburanții aflați la capacitatea rezervoarelor normale ale autovehiculelor aparținînd persoanelor fizice române pot fi introdusi sau scoși din țara, fără plata taxelor vamale. Peste aceasta cantitate, nu se permite introducerea sau scoaterea din țara a carburantilor.

Prevederile alin. 1 și 2 se aplică la intrarea în țara și persoanelor fizice române și străine care călătoresc în cadrul micului trafic de frontieră sau care trec frontiera cu ocazia unor sarbatori, pe bază de înțelegeri între Republica Socialistă România și țările limitrofe, precum și turistilor străini care intră în țara mai mult decît o dată într-o luna sau care rămîn în țara cel mult 24 de ore. La ieșirea din țara este permisă, fără plata taxelor vamale, o cantitate de carburanți limitată la 10 litri de autoturism.

Articolul 174

Dispozițiile cu privire la aprovizionarea navelor române și străine se aplică, în mod corespunzător, aeronavelor române și străine.

În aceste cazuri, nu se emite permis de încărcare și nu se depune declarație vamală de export. Controlul vamal se efectuează în baza documentului de livrare.

Articolul 175

Bunurile de consum cu care sînt aprovizionate vagoanele restaurant și vagoanele de dormit în trafic internațional sînt scutite de plată taxelor vamale. Aceste bunuri se declara organelor vamale la punctele de frontieră, fără îndeplinirea altor formalități vamale.

Articolul 192

Persoanele fizice sînt obligate sa declare, verbal sau scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din țara și să le prezinte organelor vamale.

Articolul 193

Sînt supuse declarării scrise în toate cazurile următoarele bunuri:

a) armele, munitiile, materiile explozive sau radioactive;

b) produsele și substantele stupefiante și psihotrope, precum și produsele și substantele toxice;

c) aparatele de radio-emisie-recepție;

d) florile de mina;

e) obiectele din metale prețioase, cu sau fără pietre prețioase, care depășesc uzul personal stabilit în anexa nr. 2;

f) timbrele filatelice;

g) bunurile cu caracter cultural sau artistic, numai la ieșirea din țara.

Articolul 194

Bunurile cu caracter cultural sau artistic sau de valoare deosebită pot fi declarate, în scris, la intrare, de persoanele fizice, în vederea scoaterii din țara fără aprobare.

La cererea persoanelor fizice, organele vamale pun la dispoziție gratuit formulare pentru declararea scrisă.

Articolul 195

Coletele poștale sosite pentru persoanele fizice se declara și se prezintă organelor vamale de către organele poștale, însoțite de documentele de transport și documentele anexa la acestea.

Articolul 196

Controlul vamal al bunurilor aparținînd persoanelor fizice consta în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoțite sau neinsotite și în colete.

Articolul 197

Persoanele fizice sînt obligate să prezinte bunurile pentru efectuarea controlului vamal.

Organele vamale efectuează direct controlul vamal atunci cînd persoanele fizice refuza să prezinte bunurile.

În cazuri deosebite, se poate efectua controlul vamal corporal.

Articolul 198

Organele vamale acorda liberul de vama în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale și verbal pentru cele scutite, dacă sînt îndeplinite condițiile legale de introducere sau scoatere din țara a bunurilor.

Articolul 199

Introducerea și scoaterea temporară din țara de bunuri de către persoanele fizice sînt admise cu garantarea plății taxelor vamale.

Garantarea și luarea în evidenta nu sînt necesare în cazul bunurilor scutite de taxe vamale la introducere și scoatere.

Termenele pentru introducerea și scoaterea temporară a bunurilor se stabilesc de organele vamale.

Articolul 200

Operațiunile de introducere sau scoatere temporară a bunurilor se încheie, în termenul stabilit, prin una din următoarele modalități;

a) reintroducerea sau, după caz, scoaterea bunurilor din țara;

b) plata taxelor vamale aferente;

c) abandonarea la organele vamale a bunurilor introduse temporar;

d) predarea bunurilor la unitățile de stat autorizate pentru colectarea deșeurilor, cu prezentarea dovezii de predare la organele vamale.

Articolul 201

Taxele vamale devin exigibile dacă titularul nu încheie în termen operațiunea de introducere sau scoatere temporară a bunurilor. În aceste cazuri, sumele garantate se fac venit la bugetul de stat.

Articolul 202

Pentru vamuirea bunurilor introduse și scoase temporar de către persoanele fizice, Direcția Generală a Vamilor poate stabili formalități vamale specifice.

Articolul 203

Sînt exceptate de la obligația garantarii plății taxelor vamale și îndeplinirea formalităților vamale vehiculele, autovehiculele și remorcile acestora, precum și ambarcatiunile, dacă sînt introduse sau scoase temporar de persoanele fizice, pe durata șederii lor în țara sau, după caz, în străinătate.

La expirarea șederii în țara sau în străinătate, titularii sînt obligați sa scoată sau, după caz, sa reintroduca bunurile ori sa plătească taxele vamale aferente, operațiunea considerindu-se încheiată.

Pentru autovehiculele care fac obiectul prevederilor cuprinse la art. 227-235 nu se aplică dispozițiile acestui articol.

Articolul 204

Bunurile prevăzute la art. 203, introduse temporar în țara de persoanele fizice cu domiciliul în străinătate, pot fi încredințate spre păstrare unor persoane juridice române, pe bază de proces-verbal, pe termen de cel mult un an, dacă bunurile nu pot fi scoase din țara odată cu înapoierea titularilor.

În procesul-verbal se înscrie obligația titularului de a soluționa situația bunurilor în termen de un an de la data încredințării spre păstrare.

Dacă la expirarea termenului prevăzut la alin. 2 situația nu este soluționată, bunurile devin proprietatea statului, iar persoana juridică care le are în păstrare le declara, în termen de 15 zile, organelor locale financiare, care preiau bunurile pentru valorificare.

Bunurile încredințate spre păstrare nu pot fi folosite în nici un mod.

Articolul 205

Lucrările de arta din creația proprie curenta a artiștilor plastici profesionisti sau amatori pot fi scoase din țara, în condițiile și cu aprobările prevăzute de lege, pentru organizarea unor expoziții cu sau fără vînzare, fără garantarea plății taxelor vamale.

Pentru bunurile admise a fi scoase din țara și care nu sînt readuse în termenul stabilit, titularii sînt obligați sa achite taxele vamale datorate.

Articolul 206

Persoanele fizice cu domiciliul în străinătate pot tranzita teritoriul Republicii Socialiste România cu efecte personale, alimente și medicamente aflate în bagajele însoțite sau asupra lor, precum și cu alte bunuri în cantități uzuale, fără întocmirea declarației vamale de tranzit și fără garantarea taxelor vamale.

Pentru bunurile susceptibile de a fi înstrăinate în timpul tranzitului, Direcția Generală a Vamilor poate stabili măsuri care să asigure scoaterea lor din țara, inclusiv garanții pînă la nivelul valorii bunurilor tranzitate.

Articolul 207

Persoanele fizice pot introduce sau scoate din țara, cu scutire sau cu plata taxelor vamale, bunuri destinate uzului personal, familial sau gospodăresc, în limitele și condițiile prevăzute în anexele nr. 2 și 3.

Ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale poate stabili restrictii temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din țara, cu sau fără plata taxelor vamale.

Este interzisă introducerea în țara a autoturismelor cu un consum de benzina mai mare de 11 litri la 100 km, cu excepția celor care se introduc temporar potrivit prevederilor prezentului regulament.

Articolul 208

Exercitarea comerțului de către persoanele fizice cu bunuri introduse în țara se sancționează în condițiile prevăzute de legea penală.

Articolul 209

Taxele vamale pentru bunurile care se introduc sau se scot din Republica Socialistă România de persoanele fizice sînt cele stabilite potrivit tarifului vamal prevăzut în anexa nr. 4.

În cazul depășirii limitelor valorice sau cantitative prevăzute pentru introducerea sau scoaterea de bunuri de persoanele fizice se aplică taxele majorate stabilite prin prezentul regulament.

Articolul 210

Tariful vamal pentru bunurile aparținînd persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrării acestora la unitățile vamale sau, pentru cele care nu sînt supuse înregistrării, la data prezentării lor la unitatea vamală.

Articolul 211

Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor vamale, pe care le încasează și le vărsa la bugetul statului.

Articolul 212

Taxele vamale pentru bunurile introduse sau scoase din țara de persoanele fizice se plătesc în lei sau în valută cotata de Banca Naționala a Republicii Socialiste România.

Pentru autoturismele și alte autovehicule introduse în țara de persoanele fizice, taxele vamale se achită numai în valută cotata de Banca Naționala a Republicii Socialiste România.

Articolul 213

Pentru autoturismele special adaptate uzului bolnavilor sau invalizilor taxele vamale se pot achită și în lei.

Taxa vamală prevăzută în tariful vamal pentru aceste autoturisme se aplică cu condiția prezentării unui certificat medical din care să rezulte necesitatea folosirii unui autoturism special adaptat, precum și a unei atestări tehnice prin care să se constate ca autoturismul este adaptat pentru uzul bolnavilor sau invalizilor.

Aceste autoturisme se pot instraina numai unor persoane care se încadrează în prevederile alin. 1.

Articolul 214

Modalitățile de plată a taxelor vamale în valută sînt următoarele:

a) depunerea de către cetățenii români sau străini aflați în străinătate a sumelor în valută, în vederea transferului la Banca Română de Comerț Exterior în contul special deschis pentru plata taxelor vamale. Echivalentul în lei a taxelor vamale se virează în conturile unităților vamale, stabilite de Banca Română de Comerț Exterior și Direcția Generală a Vamilor;

b) depunerea la unitățile vamale de către cetățenii străini a sumelor în lei, obținute din schimbul valutar legal al valutei, reprezentind taxele vamale;

c) depunerea la Banca Română de Comerț Exterior de către cetățenii români sau străini a taxelor vamale în valută, în contul special deschis pentru plata taxelor vamale. Banca Română de Comerț Exterior virează echivalentul în lei al taxelor vamale în contul unității vamale, indicată de depunator.

Articolul 215

Banca Română de Comerț Exterior împreună cu Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale pot stabili și alte modalități de plată a taxelor vamale în valută decît cele prevăzute la art. 214 pentru personalul muncitor român trimis în străinătate în interes de serviciu.

Articolul 216

Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.

Persoanele fizice cu domiciliul în Republica Socialistă România care nu au asupra lor sumele necesare plății taxelor vamale pentru bunurile aduse în țara în bagajele însoțite pot ridica imediat bunurile, pe baza unei declarații-angajament de plată ulterioară a taxelor vamale.

Articolul 217

Pentru bunurile eliberate pe baza declarației-angajament, taxele vamale se depun de persoanele fizice la unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni, în contul special deschis pentru taxe vamale, în termen de cel mult 30 de zile de la data declarației-angajament.

În cadrul acestui termen, titularul este obligat sa trimită chitanța de plată la unitatea vamală prin care a intrat în țara.

Dacă taxele vamale nu se achită conform alin. 2, ele se transmit spre urmărire și încasare organelor financiare, în 30 de zile de la expirarea termenului de depunere, pe baza declarației-angajament care constituie titlu executor.

Articolul 218

Dacă persoanele care au semnat declarația-angajament nu au indicat corect adresa lor, organele care au emis documentul de trecere a frontierei comunică adresa acestor persoane, la cererea organelor vamale.

Indicarea de către persoanele fizice a unor date eronate în declarația-angajament se sancționează conform legii.

Articolul 219

Taxele vamale pentru coletele poștale vamuite la introducerea în țara pot fi încasate de organele poștale, care le virează în contul unității vamale.

Pentru fiecare colet, organele poștale rețin din taxele vamale încasate un comision de 7 lei. Pentru coletele care conțin bunuri scutite sau exceptate de taxe vamale ori pentru care cuantumul taxelor vamale datorate este sub comisionul legal, acesta se achită de către destinatarul coletului.

Articolul 220

Valoarea în vama pentru bunurile introduse sau scoase din țara de persoanele fizice se determina potrivit prevederilor anexei nr. 5.

Articolul 221

În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost corect determinate, diferențele în minus pot fi stabilite în termen de 2 ani de la data încasării taxelor vamale. Dacă la somația facuta de organele vamale, debitorul nu plătește în termen de 30 de zile diferența datorată, suma se transmite spre urmărire și încasare organelor financiare locale.

Diferențele încasate în plus, constatate ca urmare a unor verificări ulterioare sau a contestațiilor depuse, se restituie celor în drept în termen de de 30 de zile.

Restituirea taxelor vamale se face de organele vamale din încasările curente de taxe vamale.

Diferențele constatate în minus pînă la 25 lei nu se urmăresc, iar diferențele constatate în plus pînă la 25 lei nu se restituie.

Articolul 222

Contestațiile cu privire la aplicarea tarifului vamal de depun în termen de un an de la vamuire și se soluționează de șeful unității vamale unde s-a efectuat vamuirea. Împotriva soluției date cei interesați pot face intimpinari în termen de 15 zile de la data primirii comunicării, la Direcția Generală a Vamilor. Decizia este definitivă și executorie.

Articolul 223

Cheltuielile de transport în devize libere pe parcursul extern pentru bunurile primite sau aduse din străinătate se suporta integral în aceasta valuta de către titularii bunurilor. În caz contrar, bunurile vor fi returnate în străinătate din dispoziția destinatarului sau expeditorului. Dacă în termen de un an situația bunurilor nu este soluționată, acestea devin proprietatea statului.

Ministerul Finanțelor poate aproba plata în lei a contravalorii cheltuielilor de transport în valută, în cazuri deosebite sau cînd reprezintă sume reduse.

Articolul 224

Nu se aplică taxe vamale la introducerea în țara a următoarelor categorii de bunuri:

a) produse farmaceutice;

b) proteze, instrumente, aparate, carucioare și tricicluri cu sau fără motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare;

c) obiecte de colectie și antichitati, precum și pietre prețioase și semipretioase, metale prețioase și obiecte confectionate din acestea, cu respectarea obligațiilor legale privind deținerea și circulația acestora;

d) bunurile scoase din țara și care se înapoiază nefiind admise la destinație.

Nu se aplică taxe vamale bunurilor mobile, inclusiv mijloacelor de transport, dobîndite prin succesiuni deschise în țara sau străinătate, dovedite pe baza unor documente oficiale.

Articolul 225

Ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale poate acorda, cu avizul Ministerului Sănătății, reduceri sau scutiri de taxe vamale pentru autoturismele special adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor.

Articolul 226

Ministerul Finanțelor poate aproba, de la caz la caz, plata esalonata a taxelor vamale.

Articolul 227

Persoanele fizice și persoanele juridice pot introduce sau scoate temporar din țara autoturisme și remorcile acestora în condițiile stabilite pentru trecerea temporară a bunurilor peste frontiera.

Articolul 228

Pentru autoturismele și remorcile acestora înmatriculate în Republica Socialistă România, la scoaterea lor temporară din țara nu se aplică prevederile referitoare la garantarea plății taxelor vamale și nu se îndeplinesc formalități vamale.

Articolul 229

Nu se aplică prevederile referitoare la garantarea plății taxelor vamale și nu se îndeplinesc formalități vamale pentru autoturismele și remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, la introducerea lor temporară în țara pentru:

a) persoanele cu domiciliul în străinătate sosite în țara ca turiști în grupuri organizate sau individual;

b) specialiștii, tehnicienii și studenții străini, precum și alte persoane cu domiciliul în străinătate sosite în țara pe bază de acorduri, contracte sau alte înțelegeri cu partea română;

c) persoanele cu domiciliul în Republica Socialistă România trimise în străinătate în interes de serviciu și reintoarse pentru efectuarea concediului sau îndeplinirea unei misiuni temporare în țara;

d) personalul străin al reprezentantelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine care funcționează în Republica Socialistă România, potrivit normelor legale.

Facilitățile prevăzute în prezentul articol se aplică numai pentru un autoturism, cu sau fără remorca, de persoana sau familie.

Articolul 230

Pentru autovehiculele și remorcile lor înmatriculate în străinătate, aparținînd reprezentantelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine, care funcționează în Republica Socialistă România potrivit normelor legale, se garantează plata taxelor vamale de 100% prin consemnarea sumelor aferente în valută.

Pe baza de reciprocitate, autovehiculele și remorcile lor aparținînd reprezentantelor și sucursalelor prevăzute la alin. 1 pot fi introduse temporar în țara fără garantarea plății taxelor vamale. Îndeplinirea condiției de reciprocitate se confirma în scris organelor vamale de organul central român interesat.

Dispozițiile alin. 1 se aplică și celorlalte persoane juridice străine sau persoanelor fizice care nu se încadrează în prevederile art. 229.

Articolul 231

Titularii operațiunilor de introducere temporară a autoturismelor, a altor autovehicule și remorcilor acestora au obligația să le înmatriculeze în termenul prevăzut de lege.

În acest scop, titularii operațiunii fac dovada organelor în drept ca îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 229. În cazul în care nu sînt îndeplinite aceste condiții, înmatricularea se poate face numai cu prezentarea documentului de consemnare a taxelor vamale.

Articolul 232

Autoturismele și remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, introduse temporar în țara de persoanele fizice, pot fi încredințate spre păstrare unor persoane juridice române, pe termen de cel mult un an, în condițiile prevăzute la art. 204, fără garantarea taxelor vamale.

Articolul 233

Nerespectarea obligației prevăzute la art. 231 se constata de organele vamale sau organele Ministerului de Interne. În aceste cazuri se aplică o penalizare de 10% din taxele vamale aferente. Dacă penalizarea nu se plătește și taxele vamale nu se consemnează imediat, autoturismul și remorca se confisca.

Articolul 234

Este interzisă vînzarea, donarea sau înstrăinarea cu orice titlu ori închirierea autoturismelor, a altor autovehicule și remorcilor acestora, introduse temporar în țara, pe timpul cît acestea se afla în Republica Socialistă România, cu excepția cazurilor autorizate de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Încălcarea acestei dispoziții se constata de către organele vamale sau organele Ministerului de Interne. În momentul constatării, autoturismele și remorcile acestora se confisca.

Articolul 235

Părțile și piesele detasate pentru repararea autoturismelor și remorcilor acestora introduse temporar se eliberează, fără plata taxelor vamale, cu obligația scoaterii din țara a pieselor sau părților uzate. Pînă la scoaterea din țara a pieselor sau părților uzate, eliberarea din vama se face cu garantarea taxelor vamale. Încheierea operațiunii se poate face și prin plata taxelor vamale sau prezentarea unui document din care să rezulte ca acestea au fost distruse sau predate unităților de colectare a metalelor.

Dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și pentru părțile și piesele detasate care se scot din țara pentru repararea autoturismelor și remorcilor scoase temporar din țara.

Articolul 236

Garantarea plății taxelor vamale se face prin una din următoarele modalități:

a) consemnarea taxelor vamale, care consta în depunerea provizorie la organele vamale a unei sume egale cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor;

b) depunerea unei scrisori de garanție vamală, prin care o persoană juridică cu sediul în Republica Socialistă România se angajează sa plătească la organele vamale suma reprezentind cuantumul taxelor vamale, în momentul cînd acestea devin exigibile.

Articolul 237

Taxele vamale garantate prin scrisoare de garanție vamală se încasează de organele vamale în termen de 10 zile de la data cînd devin exigibile și se păstrează în contul unității vamale pe un termen de 30 de zile de la încasare.

Dacă în termenul de 30 de zile de la încasare titularul nu își îndeplinește obligațiile, organele vamale vărsa la bugetul statului sumele încasate. În cazul unităților socialiste, încasarea sumelor garantate se face direct prin unitățile bancare, fără alte forme.

Articolul 238

Unitățile române de cale ferată, întreprinderile române de transport rutier sau care au ca obiect transporturile rutiere internaționale, organele poștale române, precum și întreprinderile române de transport aerian și naval nu sînt obligate sa garanteze plata taxelor vamale pentru mijloacele de transport și bunurile transportate pe teritoriul Republicii Socialiste România.

În cazul în care, ca urmare a nerespectării termenului de încheiere a operațiunii de tranzit, taxele vamale devin exigibile, organele vamale încasează direct sumele aferente din contul acestor unități, fără alte formalități și procedează potrivit art. 237.

Prevederile prezentului articol se aplică și pentru tranzitul, primirile temporare de mărfuri, antrepozitarile și custodiile vamale, ai căror titulari sînt unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior.

Articolul 239

Mijloacele de transport aparținînd întreprinderilor de transport străine precum și bunurile prevăzute la art. 104 nu sînt supuse garantarii plății taxelor vamale pe durata efectuării de transporturi internaționale pe teritoriul Republicii Socialiste România.

Articolul 240

Taxele vamale garantate cu sume provenite din schimb valutar se restituie titularilor la încheierea operațiunii și se schimba în valută de birourile de schimb valutar.

Articolul 241

Bunurile aparținînd persoanelor fizice sau juridice, altele decît unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior, pentru care nu sînt îndeplinite condițiile de introducere sau scoatere din țara potrivit Codului și Regulamentului vamal se păstrează sub supraveghere vamală, la dispoziția titularilor, pe o perioadă de 48 de ore în cazul bunurilor perisabile și vietatilor sau 90 de zile pentru alte categorii de bunuri.

Lista bunurilor considerate perisabile se aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Bunurile a căror deținere sau circulație este reglementată de legi speciale se predau organelor competente sa aprobe deținerea sau circulația lor.

Articolul 242

La expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. 241, dacă titularii nu au soluționat situația vamală a bunurilor, acestea devin proprietatea statului.

În cazul în care titularii abandoneaza bunurile printr-o declarație scrisă data organelor vamale, aceste bunuri devin proprietatea statului din momentul depunerii declarației.

Articolul 243

Bunurile intrate în țara pentru care exista un contract de transport internațional, iar transportatorul din motive justificate nu le poate preda destinatarului sau destinatarul nu îndeplinește condițiile pentru vamuire, pot fi păstrate de transportator sau alta unitate autorizata de organele vamale, sub supraveghere vamală, pe o perioadă de cel mult un an.

La expirarea perioadei de păstrare, bunurile devin proprietatea statului și se valorifica de unitățile pastratoare, care prezintă organelor vamale documentele din care rezultă valorificarea.

Articolul 244

Bunurile de orice fel, găsite de organele vamale în locuri unde se exercită controlul vamal, devin proprietatea statului dacă nu sînt reclamate în termenul prevăzut la art. 241.

Bunurile ascunse în coletele poștale sosite pentru persoanele fizice și neînscrise în documentele de însoțire se confisca.

Articolul 245

Bunurile devenite proprietatea statului, potrivit prezentului regulament, se declara lunar organelor financiare locale, care procedează la valorificarea lor. Dacă bunurile sînt dintre cele a căror deținere sau circulație este reglementată prin legi speciale, acestea se predau direct organelor competente sa aprobe deținerea sau circulația lor.

Articolul 246

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 la 500 lei:

a) prezentarea de către declarantii vamali a unor documente conținînd date nereale, dacă fapta nu constituie contravenția prevăzută la art. 248 lit. c);

b) nedeclararea mărfurilor la import în termenele legale sau nedepunerea documentelor conținînd toate datele necesare pentru mijloacele de transport în trafic internațional și pentru bunurile transportate cu acestea;

c) descărcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fără permis vamal;

d) nerespectarea de către titularii trecerilor temporare de bunuri peste frontiera a termenelor stabilite pentru încheierea acestor operațiuni;

e) neprezentarea, la cererea organelor vamale, de către titularii de antrepozit a evidentelor privind bunurile antrepozitate sau nerespectarea de către transportatori a datelor privind bunurile în tranzit;

f) neîndeplinirea de către organele poștale a obligației de a declara și prezenta organelor vamale coletele poștale în vederea vamuirii;

g) nerespectarea obligațiilor unităților expeditoare sau beneficiare, care solicită efectuarea controlului vamal la punctele de încărcare sau descărcare a mărfurilor, de a asigură realizarea acestor operații la locul și termenul stabilit.

Articolul 247

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 la 1.500 lei;

a) neîndeplinirea de către transportatori sau gestionari a obligației de păstrare a bunurilor nevamuite, pe timpul transportului sau depozitarii lor, dacă fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri;

b) ruperea sau îndepărtarea marcajelor, a sigiliilor vamale sau a celor asimilate acestora;

c) nerespectarea în termen la unitatea vamală de destinație a bunurilor transportate în tranzit sau depășirea termenului de antrepozitare;

d) neîndeplinirea de către persoanele care intra sau ies din țara a obligației de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje;

e) înstrăinarea, sub orice formă, a bunurilor aparținînd persoanelor aflate în tranzit;

f) neurmarirea, de către unitățile care asigura asistența la încărcare sau descărcare a mijloacelor de transport, a respectării de către împuterniciți a obligațiilor ce le revin.

Articolul 248

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei:

a) acostarea navelor în alte locuri decît în punctele de control unde funcționează organe vamale, cu excepția cazului de forta majoră sau de boala grava la bord;

b) părăsirea porturilor sau aeroporturilor de către navele și aeronavele care pleacă în cursa externa fără acordul organelor vamale;

c) depunerea declarației vamale conținînd date nereale privind felul, cantitatea și destinația bunurilor, dacă fapta ar fi dus la perceperea unor taxe vamale mai mici, la scutirea de plată taxelor vamale, la evitarea unor restrictii, autorizari sau aprobări;

d) neîndeplinirea obligației de a declara organelor vamale modificarea destinației bunurilor față de scopul declarat la intrarea în țara;

e) înstrăinarea bunurilor pentru aprovizionarea mijloacelor de transport în trafic internațional sau neîndeplinirea obligației de a le înscrie în documentele de evidenta;

f) eliberarea de către transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevamuite;

g) încercarea de sustragere sau sustragerea de la vamuire a oricăror bunuri sau neprezentarea imediata la organele vamale cele mai apropiate a bunurilor de origine străină nevamuite la intrarea în țara, dacă fapta a fost săvîrșită în locuri aflate sub supraveghere vamală de către o persoană care nu trece frontiera Republicii Socialiste România, iar valoarea în vama a bunurilor nu depășește 25.000 lei. În acest caz, bunurile se confisca;

h) încercarea de trecere peste frontiera sau trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decît cele stabilite pentru controlul vamal sau prin folosirea de documente vamale false ori a unor documente vamale privind alte bunuri, dacă valoarea bunurilor nu depășește 3.000 lei. În acest caz bunurile se confisca.

Articolul 249

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 8.000 lei:

a) ascunderea bunurilor, în scopul sustragerii de la controlul vamal, de către persoanele care intra sau ies din țara, dacă valoarea bunurilor nu depășește 25.000 lei. În acest caz, bunurile se confisca;

b) neînscrierea în declarația proviziilor a felului sau cantității reale a bunurilor aflate pe mijlocul de transport. Bunurile constatate în plus se confisca.

Articolul 250

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 25.000 lei:

a) faptele prevăzute la art. 248 lit. g) și art. 249 lit. a), dacă valoarea în vama a bunurilor depășește 25.000 lei;

b) ascunderea bunurilor în locuri special construite în acest scop în mijloacele de transport, în vederea sustragerii bunurilor de la controlul vamal, de către persoanele care intra sau ies din țara.

În aceste cazuri, bunurile se confisca.

Articolul 251

Aplicarea sancțiunii pentru contravențiile vamale se prescrie în termen de 2 ani de la săvîrșirii lor.

Articolul 252

Faptele prevăzute în prezenta secțiune constituie contravenții dacă nu sînt săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.

Măsura confiscării bunurilor care au făcut obiectul contravențiilor se aplică chiar dacă acestea nu sînt proprietatea contravenientului.

Articolul 253

Contravențiile vamale se constata prin procese-verbale de contravenție încheiate de organele vamale potrivit atributiunilor de serviciu, în incintele vamale, precum și în orice alte locuri unde se desfășoară operațiuni sub supraveghere vamală.

Articolul 254

Contravențiile vamale pot fi constatate, în afară locurilor aflate sub supraveghere vamală, de ofițerii și subofiterii de militie sau de graniceri. Procesele-verbale de constatare a contravențiilor împreună cu bunurile care au făcut obiectul contravențiilor se transmit de îndată la unitatea vamală cea mai apropiată de locul săvîrșirii faptei, în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.

Încercarea de trecere peste frontiera sau trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decît cele stabilite pentru controlul vamal, prevăzută la art. 248 lit. h) se sancționează și de ofițerii și subofiterii de militie sau de graniceri. În aceste cazuri, se aplică normele generale privind regimul contravențiilor prevăzute în

Legea nr. 32/1968 .

Articolul 255

Organele vamale au dreptul sa retina, în vederea confiscării, bunurile care fac obiectul contravențiilor prevăzute la art. 248 lit. g) și h), art. 249 și art. 250.

Pentru bunurile reținute, organele vamale eliberează contravenientului o dovadă în care se specifică aceste bunuri.

Articolul 256

După aplicarea sancțiunii procesul-verbal de contravenție împreună cu înștiințarea de plată se comunică contravenientului în termen de cel mult 30 de zile de la aplicarea sancțiunii sau se afișează la unitatea vamală în caz de imposibilitate a comunicării.

Articolul 257

Sancțiunile pot fi aplicate și persoanelor juridice pentru contravențiile prevăzute la art. 246, art. 247 lit. a), b), c) și f), art. 248 lit. a) - f), art. 249 lit. b).

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 247 lit. a) și b), pentru bunurile transportate pe cale ferată sancțiunea se aplică Direcției regionale de cale ferată în a carei raza teritorială s-au savirsit contravențiile.

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 247 lit. c) și art. 248 lit. f), pentru bunurile transportate în tranzit pe cale ferată sancțiunea se aplică Direcției regionale de cale ferată în ale carei limite teritoriale se afla unitatea vamală de destinație prevăzută în declarația vamală de tranzit.

Articolul 258

Pentru contravențiile prevăzute la art. 246, art. 247 lit. a), b), c) și f), art. 248 lit. a) - f) și art. 249 lit. b) sancțiunea se aplică de șeful unității vamale din care face parte organul vamal constatator.

Șeful unității vamale aplica sancțiunea și pentru contravențiile săvîrșite de persoanele fizice la care valoarea bunurilor este de pînă la 10.000 lei.

Articolul 259

Pentru contravențiile săvîrșite de persoanele fizice la care valoarea bunurilor este peste 10.000 lei, precum și pentru contravențiile prevăzute la art. 250 și cele constatate de șefii unităților vamale, sancțiunea se aplică de directorul general al vamilor.

Organele vamale înaintează procesul-verbal, în 3 exemplare, Direcției Generale a Vamilor în termen de 5 zile de la constatarea contravenției sau de la primirea proceselor-verbale de contravenție încheiate de ofițerii și subofiterii de militie sau de graniceri.

Articolul 260

Șeful unității vamale sau, după caz, directorul general al vamilor, dispune prin încheiere:

a) aplicarea sancțiunii și, după caz, confiscarea bunurilor;

b) restituirea procesului-verbal de contravenție pentru refacere, cînd a fost întocmit fără respectarea normelor legale;

c) anularea procesului-verbal de contravenție, dacă acesta este netemeinic sau nelegal.

Articolul 261

Împotriva procesului-verbal prin care s-a aplicat sancțiunea, contravenientul poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare la unitatea vamală unde s-a constatat contravenția.

Unitatea vamală înaintează plîngerea împreună cu o copie a procesului-verbal și a încheierii, în cel mult 5 zile de la primire, Direcției Generale a Vamilor sau, după caz, judecătoriei în a carei raza teritorială se afla domiciliul contravenientului sau sediul persoanei juridice căreia i s-a aplicat sancțiunea. În cazul cetățenilor străini, plîngerea se trimite judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul Direcției Generale a Vamilor.

Articolul 262

Directorul general al vamilor sau o persoană special delegată de acesta soluționează plîngerea, prin încheiere, dacă sancțiunea a fost aplicată de șeful unității vamale și contravenția este prevăzută cu o amenda maxima de 1.000 lei.

Pentru celelalte contravenții, plingerile se soluționează de judecătoria prevăzută la art. 261 alin. 2

Articolul 263

Încasarea amenzilor se face prin:

a) plata la unitatea vamală care a încheiat procesul-verbal de contravenție;

b) plata la unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni cu obligația trimiterii chitanței de plată la unitatea vamală în termen de 30 de zile de la data cînd sancțiunea aplicată a rămas definitivă și executorie;

c) urmărirea silită, prin organele financiare, iar pentru amenzile aplicate cetățenilor străini, urmărirea și încasarea se face prin organele financiare ale Consiliului popular al sectorului nr. 1, București.

Articolul 264

Cînd contravențiile vamale sînt săvîrșite de o persoană din echipajul unei nave sau aeronave, comandantul, proprietarul sau agentul acesteia răspund solidar pentru plata amenzii.

Articolul 265

Organele vamale nu vor permite plecarea navei sau aeronavei în cazul în care amenzile datorate nu sînt consemnate la unitatea vamală sau garantate printr-o scrisoare de garanție vamală.

Căpitănia portului sau comandantul aeroportului este obligat sa retina nava sau aeronava pînă la asigurarea sumelor datorate drept amenda, la cererea scrisă a organelor vamale.

Articolul 266

Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale poate, pentru motive temeinice, sa renunțe, total sau parțial, la executarea sancțiunilor stabilite prin procesele-verbale de contravenție definitive și executorii.

Articolul 267

În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, pentru contravențiile vamale se aplică normele generale privind regimul contravențiilor, cu excepția reglementărilor privind reducerea amenzilor în cazul plății lor pe loc sau într-un anumit termen.

Articolul 268

Dacă organele vamale constata fapte care, potrivit legii, sînt considerate infracțiuni, ele procedează în conformitate cu dispozițiile Codului de procedura penală și rețin corpurile delicte.

La solicitarea organelor de urmărire penală, organele vamale predau corpurile delicte, potrivit legii, în vederea cercetărilor. După încheierea cercetărilor, în cazul în care nu se constata săvîrșirea unei infracțiuni, bunurile se înapoiază organelor vamale în vederea restituirii sau valorificării.