Legea nr. 752/2001

Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reuneste personalități din țara și străinătate cu realizari deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului.

Academia Română este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866, reorganizata în anul 1867 în Societatea Academica Română și în anul 1879 în Academia Română.

Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.

Academia Română are în structura secții științifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenti și membri de onoare.

Atribuțiile secțiilor științifice se stabilesc prin statut.

În subordinea Academiei Române funcționează, în condițiile legii, institute și centre de cercetare științifică.

Institutele de cercetare științifică din subordinea Academiei Române se înființează și se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.

Academia Română și institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relații directe cu academii, institute și unități de profil din țara și din străinătate, precum și cu organizații internaționale.

Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:

a) bunuri mobile și imobile, dobândite cu titlu de proprietate;

b) bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință în condițiile legii;

c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

Se restituie, în condițiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile și imobile de care aceasta a fost deposedata în mod abuziv, cu sau fără titlu.

De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condițiile legii, bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosință.

Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenti și membri de onoare.

Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știința și cultura de înaltă ținuta spirituală și morala, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al tarii, prin lucrări de mare valoare teoretică și practica. Ei trebuie să recunoască și să respecte Statutul Academiei Române.

Noii membri ai Academiei Române sunt aleși de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituțiile de cercetare științifică, de învățământ și de cultura, potrivit criteriilor și procedurilor prevăzute în statut.

Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.

Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenti este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țara și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din țara.

Pot fi aleși membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din țara și din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii.

Membrii titulari sau corespondenti pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuții principale:

a) promovează știința și cultura în toate domeniile;

b) se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii;

c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul național, care se afla în proprietatea sau în administrarea sa;

d) organizează manifestări științifice și culturale, activități de cercetare științifică și de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare și doctorate, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, în condițiile prevăzute de lege;

e) coordonează activitatea institutelor și a centrelor de cercetare științifică din subordinea sa;

f) editează opere din domeniul stiintelor, literelor și artelor, precum și publicații periodice;

g) decerneaza diplome și premii pentru realizari deosebite în domeniul stiintelor, literelor și artelor;

h) acorda burse pe bază de concurs pentru perfecționare, în țara sau în străinătate;

i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;

j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul sau de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;

k) coordonează activitatea Academiei di România de la Roma și a Centrului Cultural de la Venetia;

l) coordonează activitatea fundațiilor proprii.

Academia Română îndeplinește și alte atribuții din domeniul sau de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.

Finanțarea activității Academiei Române și a unităților din subordine se asigura, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare și venituri extrabugetare.

Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicații, studii și lucrări de cercetare științifică, prestații editoriale, consultații științifice, valorificari de produse din activități proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colectiilor și a altor documente din bibliotecile și muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile și imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete și comisii naționale, precum și din alte activități realizate suplimentar față de cele cuprinse în programele aprobate.

Academia Română poate fi sprijinita prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.

Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară bruta, după cum urmează:

a) membrii titulari: 12.000.000 lei;

b) membrii corespondenti și membrii de onoare din țara: 9.000.000 lei.

Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizații și unor membri de onoare ai Academiei Române din afară granițelor tarii, prevăzute la alin. (1) lit. b).

Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) se modifica în același procent cu majorările/indexarile salariale stabilite prin hotărâri ale Guvernului.

Soțul supraviețuitor, precum și copiii, urmași ai membrilor titulari, corespondenti și de onoare din țara ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform

Legii nr. 86/1998 .

Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora pentru deplasarile în interesul serviciului, în străinătate sau în țara.

Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor de călătorie se suporta din bugetul Academiei Române.

În subordinea Academiei Române funcționează, ca unități cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre științifice și culturale ale tarii, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știința și Revista "Academica".

Institutele de cercetare științifică pot avea subunitati în centre universitare și pot sa încheie, în nume propriu, contracte de cercetare științifică cu persoane juridice, fondurile obținute rămânând în întregime la dispoziția lor.

Organizarea și funcționarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Știința și a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.

Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenti și din membri de onoare ai Academiei Române.

Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari.

Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigura conducerea operativă a Academiei Române.

Atribuțiile, organizarea și funcționarea Prezidiului Academiei Române și a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Președintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată.

Președintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autoritățile publice, cu organisme și organizații, precum și cu alte persoane juridice și persoane fizice din țara și din străinătate.

În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreședinți.

În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

În exercitarea atribuțiilor sale președintele emite decizii.

Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

Vicepreședinții Academiei Române și secretarul general al Academiei Române sunt aleși de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeși o singură dată.

Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum și alte atribuții încredințate de președinte, realizand legăturile functionale dintre structurile Academiei Române, precum și dintre aparatul de lucru propriu al acesteia și unitățile subordonate.

Academia Română are un aparat de lucru propriu.

Structura organizatorică a aparatului de lucru se aproba de către Prezidiul Academiei Române.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.

Statul de funcții al aparatului de lucru al Academiei Române se aproba de către președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aproba de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.

Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.

Personalul necesar desfășurării activității Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru unitățile din subordine se aproba de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legile bugetare anuale.

Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române și a celui din unitățile subordonate acesteia se face în condițiile aplicabile personalului din sectorul bugetar.

Academia Română are în dotare un parc auto propriu.

Numărul maxim de autovehicule și consumul lunar de carburanți pentru aparatul de lucru și unitățile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.