Ordinul nr. 14/1982

Capitolul 1 NORMAREA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL

1. STABILIREA CONSUMULUI NORMAT DE COMBUSTIBIL (Cn)

Consumul normat de combustibil reprezinta cantitatea maxima admisa a fi consumata de un automobil pentru parcursul efectuat, în functie de condițiile specifice de exploatare.

Aceasta cantitate se stabileste prin aplicarea relatiilor de calcul (1), (2) și (3).

1.1. CALCULUL CONSUMULUI NORMAT DE COMBUSTIBIL PENTRU AUTOMOBILELE CU SARCINA UTILA NOMINALA DE PESTE 1,5 TONE, DESTINATE TRANSPORTURILOR DE MARFURI

Pe

(1)

Cn = ---- x Cmg x KG x A x Sb + Q [litri]

100

în care:

Pe, reprezinta parcursul echivalent al automobilului (km echivalenti), care se stabileste conform metodologiei de la pct. 2;

Cmg, consumul mediu de combustibil pentru parcursul fără incarcatura (litri/100 km echivalenti), prevăzut în anexa 1.b;

Kg, coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru sarcina transportata (pct. 4.1.1.), ale cărui valori sînt prevăzute în anexa 2;

A, coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru condiții climaterice nefavorabile (pct. 4.1.2.); în condiții climaterice favorabile, coeficientul A are valoarea 1;

Q, sporul de consum de combustibil pentru anumite condiții de exploatare (pct. 4.2.);

Sb, coeficientul special de corectie a consumului de combustibil pentru condiții speciale de exploatare, care se determina conform metodologiei de la pct. 4.1.3.; în condiții normale de exploatare coeficientul Sb are valoarea 1.

1.2. CALCULUL CONSUMULUI NORMAT DE COMBUSTIBIL PENTRU RESTUL AUTOMOBILELOR (AUTOBUZE, MICROBUZE, AUTOTURISME, AUTOMOBILE CU SARCINA UTILA NOMINALA SUB 1,5 TONE AUTOSPECIALE ETC.)

Pe

(2)

Cn = ---- x Cm x A x Sb + Q [litri]

100

în care:

Cm, reprezinta consumul mediu de combustibil stabilit pentru 1/2 din capacitatea nominala de transport a automobilului (litri/100 km echivalenti), prevăzut în anexele 1.a, 1.c și 1.d. Celelalte elemente au aceleasi semnificatii aratate la pct. 1.1.

1.3. CALCULUL CONSUMULUI NORMAT DE COMBUSTIBIL LA MOTOARELE DESTINATE PRACTICII DE ATELIER IN SCOLILE DE SOFERI

(3)

Cn = Cmd x hdm [litri]

în care:

Cmd, reprezinta consumul mediu de combustibil al motorului destinat practicii de atelier (litri/1 ora didactica de functionare), ale cărui valori sînt indicate în anexa 3;

hdm, numărul orelor didactice de functionare a motorului.

2. STABILIREA PARCULUI ECHIVALENT (Pe)

Parcursul efectiv reprezinta rulajul efectuat de un automobil, stabilit pe baza înregistrărilor aparaturii de bord sau, în cazul defectării acesteia pe parcursul unei curse, pe baza confirmarilor date de beneficiarii transportului, confruntat cu indicatoarele de distante geografice ori cu deciziile emise de directiile judetene de drumuri și poduri privind incadrarea drumurilor și distantele dintre localități.

În decursul exploatarii, automobilele sînt supuse unor condiții diferite de circulatie și transport, fapt pentru care parcursul efectiv nu oglindeste totdeauna gradul de solicitare a acestora.

Pentru calculul consumului normat de combustibil și ulei, precum și pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și reparatii, în raport de condițiile reale de exploatare, apare necesitatea echivalarii parcursului.

Parcursul echivalent reprezinta rulajul efectuat de un automobil, corectat cu coeficientii și sporurile corespunzătoare diferitelor situații de exploatare (starea drumurilor, tractarea remorcilor, circulatia în localitățile urbane, actionarea instalațiilor speciale din dotarea automobilului și elementele care influențează aerodinamicitatea acestuia).

2.1. METODOLOGIA DE CALCUL A PARCURSULUI ECHIVALENT PENTRU AUTOMOBILELE ȘI REMORCILE CARE EFECTUEAZA TRANSPORTURI DE MARFURI, CALATORI ȘI PENTRU DESERVIRE

Parcursul echivalent se calculeaza cu relația:

(4)

Pe = Ped + T + U + I +/- Ra [km echivalenti]

în care:

Ped, reprezinta parcursul echivalent de drum (pct. 2.1.1.);

T, sporul de tractare (pct. 2.1.2.);

U, sporul pentru circulatia în localitățile urbane (pct. 2.1.3.);

I, sporul pentru actionarea instalațiilor speciale (pct. 2.1.4.);

Ra, sporul (reducerea) pentru rezistenta aerului (pct. 2.1.5.).

Parcursul echivalent al remorcilor se calculeaza numai în functie de categoriile de drum pe care acestea circula, asa cum se arata la pct. 2.1.1.

2.1.1. Parcursul echivalent de drum (Ped)

Se calculeaza pentru automobile și remorci cu relația:

(5)

Ped = Suma de la i=1 pînă la 6 Pi x Di [km echivalenti]

în care:

P, reprezinta parcursul efectiv al automobilului (km);

D, coeficientul de drum;

i, categoria drumului (i=1, .....,6).

2.1.1.1. Coeficientul de drum (D)

În raport de influența pe care o are asupra automobilelor (uzura, consumul de combustibil și ulei etc.) datorita rezistentelor la rulare, gradului de inclinare a pantelor și rampelor, precum și datorita factorilor care impun schimbarea frecventa a vitezelor, drumurile publice de pe cuprinsul R.S.R. se clasifica - în conformitate cu prevederile HCM nr. 316/1958 - în șase categorii.

Coeficienții de drum corespunzatori celor 6 categorii de drum sînt aratati în tabela 1.1.

Tabela 1.1.

Categoria de drum Simbolul

Coeficientul de drum

Valoarea

Descrierea starii drumului

I (M)

D1

0,9

Drumuri asfaltate in stare buna (beton asfaltic, macadam asfaltic, macadam cu tratament dublu, balast bituminat, beton de ciment).

II (K)

D2

1,0

Drumuri pavate (cu calupuri, cu pavele normale sau abnorme) in stare buna. Drumuri macadamizate si impietruite in stare buna.

III (T)

D3

1,1

Drumuri asfaltate, pavate, macadamizate si impietruite in stare mediocra, care impun schimbari de viteza pe cca. 20% din parcurs. Drumuri de pamint si terasamente in stare buna. Drumuri pavate cu piatra bruta, bolovani de riu si nisipate, in stare buna.

IV (L)

D4

1,2

Drumuri impietruite cu piatra sparta, pietris sau macadamizate si pavate cu piatra si bolovani de riu, in stare mediocra. Drumurile din categoria K si T cu declivitati ce impun schimbari de viteza pe cca. 40% din parcurs.

V (E)

D5

1,4

Drumuri a caror stare impune schimbari de viteza pe cca. 70% din parcurs. Drumuri de pamint si terasamente, in stare mediocra. Drumuri pavate cu bolovani de riu sau cu piatra, in stare rea.

VI (H)

D6

1,6

Toate celelalte drumuri cu o stare de viabilitate sau care prezinta declivitati ce nu permit circulatia cu viteze mai mari de 15 km/ora pe toata lungimea lor.

2.1.1.2. Metodologia și competentele de încadrare a drumurilor

Incadrarea drumurilor publice din cuprinsul judetelor, se face și se difuzeaza de către consiliile populare judetene, în conformitate cu prevederile HCM nr. 316/1958.

Drumurile publice cuprinse în limitele teritoriale ale localitatilor urbane (municipii și orașe), se încadrează în categoria K, cu excepția drumurilor degradate, în construcție etc., pentru care consiliile populare ale localitatilor respective pot stabili temporar și alte categorii.

Pentru echivalarea parcursului efectuat de autobuzele destinate transporturilor urbane de calatori, drumurile publice cuprinse în limitele teritoriale ale localitatilor urbane, care prezinta declivitati mai mari de 2%, se încadrează în categoria T.

Drumurile din incinta santierelor, carierelor etc. se încadrează de către o comisie formata din:

- responsabilul cu probleme de norme de consum din unitatea de transport auto interesata;

- seful de autocoloana (formatie de transport);

- delegat din partea unității detinatoare a drumului.

Nota incheiata pentru incadrarea acestor drumuri va fi insusita atit de conducerea unității de transport auto interesata, cit și de unitatea detinatoare a drumului, avînd valabilitate temporara, respectiv pînă la modificarea stării drumurilor, cînd se impune reactualizarea încadrării acestora.

Incadrarea drumurilor forestiere din administrarea exclusiva a Ministerului Industrializarii Lemnului și Materialelor de Constructii (drumuri închise circulației publice), se face de către organele desemnate de acest minister, în una din categoriile indicate în tabela 1.1.

2.1.2. Sporul pentru tractare (T)

Se determina pentru parcursul pe care automobilele tracteaza remorci, semiremorci, trailere sau alte autovehicule, cu relația:

Pt

(6)

T = ---- x t [km echivalenti]

100

în care:

Pt, reprezinta parcursul efectiv pe care s-a efectuat tractarea (km);

t, sporul specific pentru tractare (km echivalenti/100 km), care are valorile aratate în tabela 1.2.

Tabela 1.2.

Nr. crt.

Tipuri de remorci tractate

Greutatea proprie (tone)

Sporul specific de tractare "t" (km echiv./100 km) pentru

automobile echipate cu motoare de:

pina la

150 CP

150-215 CP

peste 215 CP

1

2

1

2

1

2

remorca

remorci

remorca

remorci

remorca

remorci

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

REMO

0,2-0,9

15

-

-

-

-

-

2.

Peridocuri cu virtej, remorci cisterne monoaxe

1,0-2,0

5

-

4

-

3

-

3.

RAF, 2RPT

1,0-2,0

8

14

6

10

4

7

4.

2R5A, 2RB5A, RBM, 2RPF7

2,1-3,0

10

18

9

16

7

12

5.

RM13, RM15, 2RFI-06, RFG-6

3,1-4,0

14

-

12

22

10

18

6.

RM22

4,1-6,0

-

-

17

30

15

24

7.

Semiremorci

pina la 5,0

5

-

4

-

3

-

5,0-10,0

-

-

7

-

6

-

peste 10,0

-

-

10

-

9

-

8.

Trailere

sub 10,0

-

-

7

-

5

-

10,0-15,0

-

-

12

-

10

-

15,1-20,0

-

-

17

-

15

-

peste 20,0

-

-

22

-

20

-

9.a

Automobile

pina la 5,0

14

-

12

-

10

-

5,1-10,0

18

-

16

-

14

-

10,1-15,0

-

-

20

-

18

-

15,1-20,0

-

-

26

-

24

-

peste 20,0

-

-

-

-

30

-

9.b

Automobile

pina la 10,0

18

-

15

-

12

-

10,1-20,0

23

-

20

-

17

-

20,1-30,0

28

-

25

-

22

-

30,1-40,0

-

-

30

-

27

-

40,1-50,0

-

-

35

-

32

-

peste 50,0

-

-

-

-

40

-

NOTĂ:

1. La nr. crt. 7 se includ și semiremorcile autobuzelor articulate.

2. La nr. crt. 9.a sînt prevăzute automobilele tractate de automobile la care consumul normat de combustibil se calculeaza cu relația (1) iar la 1 și 9.b sînt prevăzute remorcile și respectiv automobilele tractate de automobile (autoateliere mobile, autoturisme, etc.) la care consumul normat de combustibil se calculeaza cu relația (2).

3. În col. 2 la nr. crt. 9.b s-a prevăzut greutatea totala a automobilelor tractate.

Pentru tipurile de remorci necuprinse în tabela 1.2 sporul specific de tractare "t" se stabileste prin asimilare, pe baza caracteristicilor tehnice (greutate proprie) ale acestora.

2.1.3. Sporul pentru circulatia în localitățile urbane (U)

Se acorda numai pentru parcursul efectuat pe drumurile publice din cuprinsul localitatilor urbane și se determina cu relația:

Pu

(7)

U = ---- x u [km echivalenti]

100

în care:

Pu, reprezinta parcursul efectiv al automobilului în localități urbane (km);

u, sporul specific pentru circulatia în localitățile urbane (km).echiv./100 km), ale cărui valori sînt aratate în tabela 1.3.

Tabela 1.3.

Nr. crt.

Grupa de automobile

Sporul specific pentru circulatia in localitatile urbane "u" (km echiv./100 km)

Municipiul Bucuresti

Orase municipii sau resedinta de judet

Celelalte orase

0

1

2

3

4

1.

Autoturisme si derivate sub 1 t (10 loc.) capacitate nominala de transport, echipate cu:

- motoare cu aprindere prin scinteie (m.a.s.);

20

10

-

- motoare cu aprindere prin compresie (m.a.c.);

10

5

-

2.

Automobile destinate transporturilor de marfuri sau de calatori, precum si cele derivate din acestea (exclusiv cele de la pct. 1):

2.1

Echipate cu m.a.s.:

- fara remorca

15

10

5

- cu remorca sau semiremorca

20

15

10

2.2

Echipate cu m.a.c.:

- fara remorca

5

5

-

- cu remorca, semiremorca sau trailer

10

10

5

3.

Autobuze destinate transporturilor urbane de calatori prevazute cu statii obligatorii de oprire

3.1

Echipate cu m.a.s.

35

30

10

3.2

Echipate cu m.a.c.:

3.2.1

Cu cutii de viteze mecanice:

- fara semiremorca

30

20

5

- cu semiremorca

45

25

10

3.2.2

Cu cutii de viteze hidromecanice:

- fara semiremorca

35

25

10

- cu semiremorca

45

35

15

NOTĂ:

În perioadele de virf de trafic se pot aplica valori majorate cu pînă la 25% ale sporului "u", pentru automobilele care efectueaza transporturi urbane de calatori. Perioadele pentru care se poate aplica majorarea se stabilesc de către consiliile populare ale localitatilor respective, astfel incit sa nu se depășească 6 ore pe zi activa.

2.1.4. Sporul pentru actionarea instalațiilor speciale (I)

Se aplica în cazul automobilelor ale caror motoare acționează instalatiile speciale care echipeaza mijlocul de transport și se determina cu relația:

(8)

I = np x i [km echivalenti]

în care:

np, reprezinta numărul de prestatii speciale efectuate;

i, sporul specific (km. echiv./1 prestatie speciala), ale cărui valori sînt aratate în tabela 1.4.

Tabela 1.4.

Nr. crt.

Felul automobilelor sau remorcilor echipate cu instalatii speciale

Felul prestatiei speciale

Sporul specific "i" (km.echiv./1 prest. speciala)

1.

Autotelescoape si autoturisme cu brat articulat sau pantograf

1 manevra completa de ridicare

0,5

2.

Autobasculante si autocamioane (remorci) cu platforma basculabila:

1 basculare completa

- echipate cu m.a.s.

1,0

- echipate cu m.a.c.

0,5

3.

Automobile cu obloane incarcatoare descarcatoare sau cu macarale cu actionare proprie de 1,5 tf.

1 ora de functionare a instalatiei

10

4.

Automacarale

1 ora de functionare a macaralei

15

5.

Autocamioane cu remorci monoaxe si autotractoare cu sa si semiremorci, echipate cu trolii pentru incarcarea-descarcarea tevilor sau bustenilor lungi

1 ora de functionare a instalatiei

15

6.

Autocisterne pentru transportul si manipularea marfurilor lichide sau pulverulente, echipate cu instalatii pneumatice sau mecanice

1 ora de functionare a instalatiei

10

7.

Autotractoare cu dispozitive hidraulice pentru cuplarea-decuplarea semiremorcilor

1 cuplare (decuplare)

0,5

8.

Autovidanjoare

1 ora de functionare a instalatiei

20

Pentru automobilele echipate cu alte instalații speciale decit cele prevăzute în tabela 1.4., sporul specific "i" corespunzător unei prestatii se va stabili de către M.T.Tc-I.A.R. pe baza propunerilor facute de ministerele sau organele centrale interesate.

În cazul remorcilor echipate cu instalații speciale actionate de motorul automobilului tractor, sporul specific pentru intregul autotren rezultă din insumarea sporului aferent automobilului tractor cu cel al remorcilor tractate. Pentru fiecare prestatie speciala executata cu instalatiile din dotarea remorcilor se acordă valoarea corespunzătoare a sporului specific din tabela 1.4.

2.1.5. Sporul (reducerea) pentru rezistenta aerului (Ra)

Se aplica pentru parcursul efectuat în traficul interurban și international de către automobilele echipate cu coviltir și prelata, cele echipate cu deflectoare precum și în cazul tractarii remorcilor furgon sau celor dotate cu coviltir și prelata și se determina cu relația:

Pa

(9)

Ra = ---- x ra [km echivalenti]

100

în care:

Pa, reprezinta parcursul efectiv al automobilului (km), executat în afara localitatilor urbane;

ra, sporul (reducerea) specific pentru rezistenta aerului (km. echiv./100 km), ale cărui valori sînt aratate în tabela 1.5.

Tabela 1.5.

Nr. crt.

Elementul cu influenta aerodinamica (km. echiv./100 km)

Sporul (reducerea) specific pentru rezistenta aerului "ra"

0

1

2

1.

Automobile cu coviltir si prelata, fara deflector

+3

2.

Automobile cu coviltir si prelata, dotare cu deflector

-

3.

Automobile furgon dotate cu deflector

-2

În cazul autotrenurilor cu una sau mai multe remorci furgon sau dotate cu coviltir și prelata, sporul specific "ra" se va majoră cu cite 2 km echivalenti/100 km pentru fiecare remorca tractata.

2.2. METODOLOGIA DE CALCUL A PARCURSULUI ECHIVALENT IN CAZUL SCOLILOR DE SOFERI

2.2.1. Pentru automobilele destinate practicii de conducere

Parcursul echivalent se determina în functie de felul automobilelor, de ciclul de scolarizare și de numărul orelor didactice de conducere efectuate, cu relația:

(10)

Pe = Ph x hd + T + U [km echivalenti]

în care:

Ph, reprezinta parcursul echivalent normat pentru o ora didactica de conducere (50 minute), ale cărui valori sînt aratate în tabela 1.6.;

hd, numărul de ore didactice de conducere auto;

T și U, au semnificatiile aratate la pct. 2.1. și se determina cu urmatoarele relatii:

Ph - hd

(11)

T = - -------- x t [km echiv.];

100

Ph x hd

(12)

U = --------- x u [km echiv.]

100

Valorile sporului specific de tractare "t" sînt aratate în tabela 1.2., iar cele ale sporului specific pentru circulatia în localitățile urbane "u" în tabela 1.3.

Tabela 1.6.

Nr. crt.

Felul automobilelor

Ciclul de scolarizare

Parcursul echivalent normat "Ph" (km. echival/1 ora didactica de conducere)

0

1

2

3

1.

Autoturisme

I

20

II

24

2.

Autocamionete, autofurgonete, autocamioane (inclusiv cu remorca), autobuze etc.

I

16

II

20

Ciclurile I și II de scolarizare reprezinta prima și respectiv a doua jumătate a numarului total de ore didactice, pe o serie, destinate practicii de conducere.

În cazul cînd km inregistrati de aparatura de contorizare sigilata a parcursului, depasesc valorile prevăzute în tabela 1.6. (pe o zi de activitate), parcursul echivalent se va stabili pe baza datelor furnizate de aparatura de bord a automobilelor, conform metodologiei indicate la pct. 2.1.

2.2.2. Pentru motoarele destinate practicii de atelier

Parcursul echivalent se determina cu relația:

(13)

Pe = Phm x hdm [km echivalenti]

în care:

Phm, reprezinta parcursul echivalent normat pentru o ora didactica de functionare a motorului și are valoarea de 10 km echivalenti/1 ora didactica de functionare;

hdm, numărul orelor didactice de functionare a motorului.

3. DETERMINAREA CONSUMULUI MEDIU DE COMBUSTIBIL

3.1. DETERMINAREA CONSUMULUI MEDIU DE COMBUSTIBIL PENTRU AUTOMOBILE

Consumul mediu de combustibil reprezinta cantitatea de combustibil necesară unui anumit automobil pentru a parcurge 100 km echivalenti în condițiile aratate la pct. 3.1.2.

Valorile consumurilor medii de combustibil pentru principalele tipuri de automobile existente în parcul economiei naționale la data eliberarii normativului, sînt cuprinse în anexele 1.a-1.d.

Consumurile medii prevăzute în anexele menționate, sînt stabilite în condițiile echiparii automobilelor cu pneuri de dimensiuni indicate de uzina constructoare. În situații cu totul excepționale, cînd unele automobile sînt echipate cu pneuri de alte dimensiuni (la puntile motoare), consumul mediu de combustibil se corecteaza astfel:

- prin majorare cu 10%, dacă se utilizeaza pneuri de dimensiune inferioara;

- prin diminuare cu 10%, dacă se utilizeaza pneuri de dimensiune superioara.

Corectiile de mai sus sînt aplicabile numai la automobilele la care nu a fost actualizat coeficientul de corectie al aparaturii de contorizare a parcursului.

În cazul automobilelor de marci și tipuri singulare, necuprinse în anexele 1.a-1.d, se vor aplica în continuare consumurile medii de combustibil aprobate anterior de M.T.Tc.

Pentru marcile și tipurile de automobile care nu au consumuri medii aprobate de M.T.Tc., precum și pentru cele care au suferit modificari constructive, care influențează consumurile medii existente, ministerele și organele centrale interesate vor inainta spre aprobare, la Inspectoratul Auto Republican din cadrul M.T.Tc., propuneri de consumuri medii de combustibil fundamentate prin determinari efectuate în condițiile aratate la pct. 3.1.2. și 3.1.2. Pînă la aprobarea consumurilor medii de combustibil de către M.T.Tc., normarea consumului de combustibil se va face în functie de consumul de control indicat de uzina constructoare sau în functie de rezultatele determinarilor efectuate.

3.1.1. Componenta comisiilor tehnice pentru determinarea consumului mediu de combustibil, modul de intocmire a documentatiilor și competentele de aprobare

Consumul mediu de combustibil pentru tipurile noi de automobile produse în tara sau importate, se determina de către Institutul de cercetari și proiectari tehnologice în transporturi (I.C.P.T.T.).

Pentru tipurile singulare de automobile precum și pentru cele care au suferit modificari constructive, consumul mediu de combustibil se poate determina și de către comisii tehnice instituite în acest scop în cadrul unităților detinatoare de parc auto. Aceste comisii tehnice au urmatoarea componenta:

- organul tehnic de specialitate al unității ierarhic superioare celei care exploateaza automobilul;

- organul tehnic de specialitate al unității în exploatarea careia se afla automobilul;

- conducatorul auto desemnat a conduce automobilul.

În vederea aprobării consumurilor medii de combustibil ale automobilelor, ministerele și celelalte organe centrale detinatoare de parc auto vor întocmi și inainta la Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor - Inspectoratul Auto Republican, o documentatie care va cuprinde:

- notele de determinare a consumului mediu de combustibil (anexa 4);

- memoriul tehnic cuprinzind caracteristicile tehnice ale automobilului și propunerile bazate pe rezultatele determinarilor efectuate.

Pe baza documentatiei susmentionate, Inspectoratul Auto Republican din M.T.Tc. aproba cu caracter experimental, pe o perioadă de 3 pînă la 6 luni, consumurile medii de combustibil propuse urmind ca, după expirarea acestei perioade, acestea să se definitiveze prin Ordin al Ministrului Transporturilor și Telecomunicatiilor. Pînă la definitivarea și aprobarea lor prin ordin M.T.Tc., consumurile medii de combustibil se considera în continuare experimentale.

3.1.2. Condițiile tehnice și climaterice

Determinarile se vor efectua cu cel puțin 3 automobile, pentru fiecare intocmindu-se cite o nota conform modelului anexa 4. Dacă numărul automobilelor din dotare este inferior celui precizat mai sus, determinarile se vor efectua cu cele existente însumînd însă minimum trei determinari.

Automobilele supuse determinarilor de consum combustibil trebuie să fie rodate și să prezinte o stare tehnica corespunzătoare, fapt pentru care inaintea începerii determinarilor se va verifica compresia în cilindri, reglajul supapelor, starea sistemului de alimentare și aprindere, reglajul frinelor, geometria rotilor, transmisia, presiunea în pneuri etc. Dimensiunile anvelopelor precum și calitatea combustibilului și uleiului utilizat trebuie să corespunda recomandarilor din norma interna a uzinelor constructoare.

Motorul și celelalte agregate ale automobilului trebuie aduse la temperatura de regim prin efectuarea unui rulaj preliminar.

Sectorul de drum ales pentru efectuarea determinarilor trebuie să fie de categoria K, să aibă o lungime de 10 km, pe cit posibil rectiliniu, fără degradari, uscat și cu pante scurte care să nu depășească 2%, situat în afara localitatilor și cu o intensitate medie a traficului rutier.

În cazul cînd nu se afla la o distanta apropiata un drum care să satisfaca condițiile de mai sus, determinarile se pot face și pe un drum de categoria M, rezultatele obtinute urmind a fi adaptate prin corectarea parcursului efectiv cu coeficientul de drum D1=0,9.

Pentru automobilele cu sarcina utila nominala de peste 1,5 tone, destinate transporturilor de marfuri, determinarile se vor efectua fără incarcatura, iar pentru restul automobilelor cu 1/2 din sarcina utila nominala. În ambele situații, automobilele vor fi complet echipate pentru o exploatare normala (inclusiv plinul rezervorului de combustibil).

Masurarea consumului de combustibil pe timpul determinarilor se face cu un litrometru, avînd o precizie de citire de +/- 1% .

Determinarile se efectueaza pe timp favorabil (fără ploaie sau ninsoare), la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între +5 și +30 Grade C și la presiuni atmosferice de 730-765 mm col. Hg; viteza vintului trebuie să fie sub 3 m/s.

În cazul în care nu pot fi indeplinite condițiile climaterice de mai sus, pe baza propunerilor ministerelor și organelor centrale interesate M.T.Tc. va aproba consumuri medii provizorii pentru o perioadă de maximum 3 luni, după care se va proceda la refacerea determinarilor în condiții normale.

3.1.3. Metodologia de lucru

Pentru determinarea consumului mediu de combustibil, se procedeaza în modul următor;

- se aduce automobilul la inceputul sectorului de drum și se opreste motorul (în dreptul unei borne kilometrice);

- se umple litrometrul cu combustibil la nivelul gradatiei maxime (zero) și se racordeaza la pompa de alimentare cu combustibil a motorului;

- se deschide robinetul litrometrului și se porneste motorul automobilului lăsîndu-l sa functioneze în gol circa 1 minut;

- se opreste motorul automobilului și se completeaza litrometrul cu combustibil pînă la nivelul gradatiei maxime (zero); citirile se fac la tangenta meniscului concav al lichidului cu tubul gradat al litrometrului asezat într-un plan vertical;

- se porneste motorul și se pleaca cu autovehiculul de pe loc accelerindu-se și schimbindu-se vitezele pînă se ajunge la viteza economica (în priza directa) prevăzută în

Decretul nr. 277/1979 , care se va menține pe cit posibil constanta (în raport de circulatia rutiera), pe toata lungimea sectorului de drum;

- după parcurgerea celor 10 km de drum se opreste automobilul și motorul (în dreptul bornei kilometrice corespunzătoare) și se citește nivelul combustibilului din litrometru;

- se procedeaza similar în sens invers după care operațiunile se repeta efectuind în acest mod 4 masuratori totalizind un parcurs de 40 km (cu fiecare automobil).

Consumul mediu de combustibil (Cm), rezultat în urma efectuării celor 4 masuratori cu un automobil, se calculeaza cu relația:

C

(14)

Cm = --- x 100 [litri/100 km echivalenti]

Pe

în care:

C, reprezinta consumul total de combustibil pe parcursul celor 4 masuratori (litri);

Pe, parcursul echivalent pe care s-au efectuat masuratorile, calculat conform metodologiei indicate la pct. 2.

Viteza medie (Vm) cu care se circula pe timpul determinarilor de consum trebuie să fie cuprinsa între 70-80% din viteza maxima economica prevăzută de

Decretul nr. 277/1979 .

Viteza medie pe un anumit tronson (Vmi), cu care s-a parcurs sectorul de drum "i" se calculeaza cu relația:

Pi

(15)

Vmi = --- x 60 [km/h],

ti

în care:

Pi, reprezinta lungimea sectorului de drum "i" (km);

ti, timpul de parcurgere a sectorului de drum "i" (minute).

Pentru stabilirea vitezei medii de circulatie este necesar ca automobilele supuse determinarilor să fie dotate cu aparate tahograf, iar în cazul că nu este posibil acest lucru, timpul de parcurgere a sectorului de drum va fi masurat cu un cronometru.

3.2. DETERMINAREA CONSUMULUI MEDIU DE COMBUSTIBIL PENTRU MOTOARELE DESTINATE PRACTICII DE ATELIER IN SCOLILE DE SOFERI

Se efectueaza în condițiile aratate la pct. 3.1., cu urmatoarele deosebiri:

- comisia tehnica este formata din: organul tehnic de specialitate al unității ierarhic superioare și cel al scolii de soferi în dotarea careia se afla motorul respectiv;

- documentația pentru aprobarea consumului mediu de combustibil va cuprinde notele de determinare model anexa 5 și memoriul tehnic în care se vor specifică principalele caracteristici tehnice ale motorului (capacitatea cilindrică, numărul de cilindri, puterea, raportul de compresie, cuplul motor maxim, felul combustibilului și tipul lubrifiantului utilizat);

- pentru fiecare tip de motor se vor efectua 3 masuratori, pe cit posibil cu motoare diferite, de acelasi tip;

- timpul pentru o măsurare: 50 minute (1 ora didactica);

- regimul de turatie și de lucru al motorului va fi cel utilizat în mod normal la practica de atelier.

Consumul mediu de combustibil "Cmd" rezultat se calculeaza ca medie aritmetica a celor trei masuratori.

Valorile consumurilor medii de combustibil pentru principalele tipuri de motoare utilizate în scolile de soferi la practica de atelier, sînt cuprinse în anexa 3. Pentru tipurile de motoare necuprinse în anexa 3, consumurile medii de combustibil se aproba de Inspectoratul Auto Republican din M.T.Tc. pe baza propunerilor ministerelor sau organelor centrale interesate.

4. COEFICIENTII DE CORECTIE ȘI SPORURI PENTRU CONSUMUL DE COMBUSTIBIL

Condițiile de exploatare în care lucreaza automobilele impun aplicarea unor coeficienti de corectie și sporuri pentru consumul de combustibil care să asigure o corelare cit mai buna a consumului normat cu condițiile reale de exploatare.

4.1. COEFICIENTII DE CORECTIE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL

4.1.1. Coeficientul de corectie pentru sarcina transportata (KG)

Se aplica în cazul automobilelor destinate transporturilor de marfuri cu capacitatea utila nominala peste 1,5 tone, pentru care consumul mediu de combustibil a fost stabilit fără incarcatura.

Coeficientul de corectie "KG" reprezinta raportul dintre consumul mediu de combustibil pentru parcursul cu o anumita sarcina transportata "CG" și consumul mediu de combustibil pentru parcursul fără incarcatura "Cmg":

CG

(16)

KG = ---

Cmg

Valorile coeficientului de corectie "KG" sînt prevăzute în anexa 2, fiind stabilite în functie de puterea motoarelor ce echipeaza automobilele și de sarcina transportata "G".

Pentru a se evita aplicarea repetata a relatiei de calcul (1) la o singura foaie de parcurs, în cazul cînd sarcina transportata "G" nu este egala pe tot parcursul realizat, se va calcula sarcina medie transportata "G" pe întreaga cursa, cu relația:

Suma de i=1 la n Pi x Gi

(17)

Gm = ------------------------ [tone]

P

în care:

Pi, reprezinta parcursul efectiv pe care a fost transportata sarcina "Gi" (km);

Gi, sarcina transportata (tone) pe un anumit tronson "i";

P, parcursul efectiv total (km).

În cazul cînd nu se cunoaste greutatea marfurilor transportate pe fiecare tronson în parte, se poate determina sarcina medie "Gm" utilizind una din relatiile urmatoare:

(18)

Gm = Gu x CUPs [tone]

(19)

Gm = Gt x CUPs [tone]

în care:

Gu, reprezinta capacitatea nominala a automobilului (tone);

CUPs, coeficientul de utilizare a parcursului (raportul dintre parcursul efectiv cu incarcatura și cel total);

Gt, sarcina totala transportata (tone).

Relația (18) se va aplica în situația cînd sarcina totala transportata este mai mare sau cel puțin egala cu capacitatea nominala a automobilului (Gt > sau = Gu), iar relația (19) în situația inversa (Gt<Gu).

În functie de sarcina medie transportata, determinata conform relatiilor (17), (18) sau (19), se alege valoarea corespunzătoare a coeficientului de corectie "KG" din anexa 2.

4.1.2. Coeficientul de corectie pentru condiții climaterice nefavorabile (A)

Prin condiții climaterice nefavorabile se înțelege existenta unor temperaturi medii zilnice sub zero grade C sau prezenta pe drumurile publice a zapezii ori poleiului.

Coeficientul de corectie "A" are valoarea 1,1 și se aplică de regula în perioada 1 decembrie - 15 martie. Perioada de aplicare a acestui coeficient se poate devansa sau prelungi, în functie de existenta condițiilor climaterice menționate mai sus.

În cazul cînd între 1 decembrie și 15 martie exista unele perioade cu temperaturi de peste zero grade C, se sisteaza temporar aplicarea coeficientului "A".

În situații deosebite, cînd temperatura mediului exterior coboara, pe o perioadă mai mare de 3 zile, sub -20 grade C, confirmata prin "buletinele meteo" publicate în presa locala, se poate acorda valoarea coeficientului de corectie "A" de 1,2.

Devansarea, prelungirea sau sistarea aplicarii coeficientului de corectie A=1,1, precum și acordarea valorii de 1,2 în condițiile aratate mai sus, este de competența unității detinatoare de parc auto.

4.1.3. Coeficientul special de corectie (Sb)

Se aplica în cazul efectuării de transporturi în condiții speciale de exploatare, care impun un consum superior de combustibil celui rezultat prin aplicarea relatiilor de calcul (1) sau (2) pentru condiții normale de exploatare.

Prin condiții speciale de exploatare se înțelege efectuarea unor transporturi pe drumuri neamenajate (din santiere, cariere, exploatari forestiere, miniere, petroliere, etc.) sau în campaniile agricole, pentru care categoria maxima de încadrare a drumului nu acopera necesarul real de consum precum și în alte situații care impun un consum sporit de combustibil.

Coeficientul special de corectie Sb se determina experimental de către comisia tehnica prevăzută la pct. 3.1.1., avînd la baza documentația urmatoare:

- memoriul justificativ din care să rezulte necesitatea aplicarii coeficientului "Sb", insotit de schita traseului;

- nota pentru determinarea coeficientului special de corectie "Sb" (anexa 6);

- notele de verificare în parcurs a consumului mediu de combustibil (anexa 7).

Intreprinderile sau unitatile asimilate acestora, detinatoare de parc auto, pot stabili cu caracter intern pentru parcul propriu, coeficienti speciali de corectie "Sb" cu valori pînă la 2, inclusiv.

Pentru valori ale coeficientului "Sb" mai mari decit 2, ministerele sau organele centrale interesate vor inainta propunerile spre aprobare Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor - Inspectoratul Auto Republican.

Determinarile pentru stabilirea coeficientului "Sb" se vor efectua cu minimum 3 automobile, iar în cazul ca în condițiile respective lucreaza un singur automobil se vor efectua cu acesta 3 determinari.

Înainte de începerea determinarilor se verifica în parcurs consumul mediu de combustibil "Cm" al automobilelor, respectindu-se condițiile tehnice și climaterice aratate la pct. 3.1.2. Rezultatele verificărilor se vor consemna în nota model anexa 7. Dacă în urma acestei verificări se constata depășiri față de consumul mediu prevăzut în anexele 1.a-1.d, automobilele respective vor fi excluse de la determinari pînă la remedierea defectiunilor.

Coeficientul special de corectie "Sb" se calculeaza cu relația:

Cr

(20)

Sb = ---------------------

Pe/100 x Cmv x KG x A

în care:

Cr, reprezinta consumul de combustibil realizat pentru parcurgerea intregului traseu la care exista condiții speciale de exploatare (litri);

Cmv, consumul mediu de combustibil rezultat în urma verificării în parcurs (litri/100 km echivalenti);

Celelalte elemente au semnificatia aratata la pct. 1.

În cazul cînd traseul respectiv este mai mic de 10 km, se vor face mai multe curse efectuindu-se o singura citire a litrometrului după parcurgerea intregului traseu.

Pe timpul determinarilor automobilele vor fi incarcate ca în situația reala de exploatare.

Metodologia de lucru este similara cu aceea aratata la pct. 3.1.3.

4.2. SPORURI DE CONSUM COMBUSTIBIL

Se acorda automobilelor la care prin specificul procesului de transport, necesarul de consum combustibil nu este satisfacut de elementele avute în vedere în prima parte a relatiilor de calcul a consumului normat de combustibil (Pe, Cm, KG, A și Sb).

4.2.1. Sporul de consum combustibil pentru opriri și demarari repetate (Q1)

Se acorda în cazul automobilelor care efectueaza transporturi de colectare-distribuire locale, transporturi de colectare din gramada în gramada a produselor agricole, transporturi în santiere, cariere, etc., precum și în cazul autobuzelor care efectueaza curse regulate de calatori (în trafic interurban și preorasenesc), pentru opririle-demararile din statiile obligatorii prevăzute în graficele de mers ale curselor respective.

Sporul de combustibil "Q1" se calculeaza cu relația:

Cm

(21)

Q1 = 0,25 x ---- nod [litri]

100

în care:

nod, reprezinta numărul opririlor-demararilor care este stabilit prin grafice de mers, prin confirmarea data de beneficiar în functie de numărul punctelor unde s-a efectuat încărcarea-descarcarea (transporturi de colectare-distribuire) sau de numărul curselor ciclice efectuate.

4.2.2. Sporul de consum combustibil pentru insotirea combinei (Q2)

Se acorda în cazul automobilelor care circulă în trepte inferioare de viteza insotind combina la colectarea produselor agricole și se calculeaza cu relația:

(22)

Q2 = 0,1 x Cm x nc [litri]

în care:

nc, reprezinta numărul de curse efectuate, la care colectarea incarcaturii s-a facut direct de la combina; se stabileste pe baza confirmarii beneficiarului.

4.2.3. Sporul de consum combustibil pentru actionarea instalațiilor speciale (Q3)

Se acorda automobilelor ale caror motoare acționează instalatiile speciale care le echipeaza, în cazul cînd sporul de km echivalenti acordat în acest sens (I), nu acopera necesarul real de combustibil.

Se calculeaza cu relația:

(23)

Q3 = np x qi [litri]

în care:

np, reprezinta numărul de prestatii efectuate cu instalatiile speciale ce echipeaza automobilul;

qi, sporul specific de consum combustibil (litri/1 prestatie speciala), care se stabileste de către MTTc - Inspectoratul auto republican, pe baza propunerilor documentate facute de ministerele și organele centrale interesate.

4.2.4. Sporul de consum combustibil pentru încălzirea motoarelor pe timp de iarna (Q4)

Sporul se acordă în perioada aplicarii coeficientului de corectie "A", în cazul automobilelor parcate în spatii neincalzite și neprevazute cu instalații de preincalzire a motoarelor.

Sporul se aplică pentru încălzirea motorului, în vederea plecarii automobilului în cursa, precum și în cazul intreruperii funcționarii acestuia pe o durată mai mare de 2 ore, în timpul unei zile de activitate și se calculeaza cu relația:

(24)

Q4 = 0,05 x Cm x ni [litri]

în care:

ni, reprezinta numărul operațiilor de incalzire a motorului.

4.2.5. Sporul de consum combustibil pentru formarea rezervei de aer (Q5)

Se acorda în afara perioadei de iarna, o singură dată pe zi activa, pentru formarea rezervei de aer în cazul automobilelor cu sistem de frinare cu autoblocare, precum și la cele cu suspensie pe perne de aer.

Sporul de consum "Q5" se calculeaza cu relația:

(25)

Q5 = 0,025 x Cm [litri]

Coeficienții de corectie și sporurile de consum tratate la pct. 4, se aplică pentru activitatea desfășurată cu fiecare foaie de parcurs, necesitatea aplicarii acestora fiind stabilita de unitatea detinatoare de parc auto.

Capitolul 2 NORMAREA CONSUMULUI DE ULEI

1. METODOLOGIA DE CALCUL A CONSUMULUI NORMAT DE ULEI (Cu)

Consumul normat de ulei "Cu" reprezinta cantitatea maxima admisa a fi consumata de un automobil, pentru un anumit parcurs și se stabileste cu relația:

Pe

(26) Cu = --- x Ca + ns x S x Cb + nf x Cf [litri]

100

în care:

Pe, reprezinta parcursul echivalent realizat de un automobil intr-o anumita perioada (o luna) stabilit prin insumarea datelor din fisa activității zilnice, aferenta perioadei respective (km echivalenti);

Ca, consumul specific normat de ulei pentru ardere (litri/100 km echivalenti);

ns, numărul schimburilor de ulei scadente și efectuate în perioada respectiva, inclusiv cele de rodaj și accidentale;

S, coeficient de spalare a sistemului de ungere, care are urmatoarele valori:

1,5 - pentru automobilele echipate cu motoare cu aprindere prin scînteie, cu excepția celor care folosesc uleiuri de tip Super 1;

1,0 - pentru celelalte automobile;

Cb, capacitatea baii (rezervorului) de ulei (litri);

nf, numărul de inlocuiri ale elementului filtrant;

Cf, capacitatea filtrului de ulei (litri), indicată în tabela 2.1.

La automobilele echipate cu alte tipuri de motoare decit cele cuprinse în tabela 2.1., capacitatea sistemului de ungere se va lua din normele interne sau cartile tehnice ale automobilelor respective.

Tabela 2.1.

Nr. crt.

Felul automobilului

Capacitatea sistemului de ungere (litri)

Baia (rezervor) de ulei "Cb"

Filtrul de ulei "Cf"

0

1

2

3

A. MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCINTEIE

1.

Autoturisme echipate cu motor 810-99 (Dacia 1300, ARO-10 si derivate)

2,75

0,25

2.

Automobile echipate cu motor M-207 si L-25 (M-401, ARO-24, TV-41, TV-12 si derivate)

5,2

0,2

3.

Automobile echipate cu motor SR-211 (SR-113, 114, 115, 116, TV-20 si derivate)

6,5

0,5

B. MOTOARE CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

1.

Automobile echipate cu motoare D-127 (ARO-24, TV-Y14 si derivate)

7,0

0,5

2.

Automobile ROMAN echipate cu motor 797-05 (R-6.135, R-8.135, R-12.135)

14,0

1,0

3.

Automobile ROMAN echipate cu motor D-2156 HMN si MTN (R-10215, R-12215, R-19215, R-12956)

18,5

1,5

4.

Autobuze ROMAN echipate cu motor D-2156 HM6U (UD-112, RD-111, USA-117)

21,5

1,5

5.

Autoremorchere TATRA-813 echipate cu motor T-930-3

30,0

-

Pentru automobilele echipate cu motoare a caror ungere se realizează prin amestec de ulei în combustibil, consumul normat de ulei se calculeaza cu relația:

p

(27)

Cu = Cn x ---- [litri]

100

în care:

Cn, reprezinta consumul normat de combustibil (litri);

p, procentul de amestec indicat de uzina constructoare, respectiv cantitatea de ulei prevăzută la 100 litri amestec de combustibil și ulei.

2. CONSUMUL SPECIFIC NORMAT DE ULEI PENTRU ARDERE (Ca)

Reprezinta cantitatea maxima de ulei prevăzută a fi consumata de motorul automobilului la un parcurs de 100 km echivalenti.

2.1. Pentru automobilele echipate cu motor SR-211, valorile consumului specific normat de ulei pentru ardere "Ca" sînt cele prevăzute în tabela 2.2.

Tabela 2.2.

Autocamioane

Autotrenuri si derivate

Autobuze (cu remorci sau semirem)

0

1

2

3

0 - 10.000

0,270

0,300

0,325

10.001 - 20.000

0,315

0,345

0,375

20.001 - 30.000

0,360

0,400

0,430

30.001 - 40.000

0,400

0,440

0,480

40.001 - 50.000

0,450

0,495

0,540

50.001 - 60.000

0,490

0,540

0,590

60.001 - 70.000

0,530

0,580

0,635

70.001 - 80.000

0,580

0,640

0,695

80.001 - 90.000

0,620

0,680

0,745

90.001 - 100.000

0,665

0,735

0,795

peste 100.000

0,700

0,770

0,840

2.2. Pentru automobilele echipate cu alte tipuri de motoare decit SR-211, valorile consumului specific normat de ulei pentru ardere "Ca" sînt prevăzute în tabela 2.3.

Tabela 2.3.

Nr. crt.

Cicluri de parcurs in care se incadreaza motorul de la nou sau de la reparatia generala, la finele lunii (km echivalenti)

Consum specific normat de ulei pentru ardere "Ca" (1/100 km echiv.)

Automobile echipate cu motoare de capacitate cilindrica: (cm3)

pina la 2000

2001-5000

5001-11000

Peste 11.000

0

1

2

3

4

5

1

pina la 100.000

0,100

0,150

0,200

0,300

2

100.001-150.000

0,150

0,200

0,250

0,350

3

150.001-200.000

0,200

0,250

0,300

0,400

4

peste 200.000

0,300

0,350

0,400

0,500

Consumurile specifice normate de ulei pentru ardere, cuprinse în tabelele mai sus menționate, se aplică în functie de parcursul echivalent al motorului (de la nou sau de la repararea generală a acestuia), la finele lunii de activitate.

Pentru autobasculantele care lucreaza în santiere, cariere, exploatari miniere etc. cu mult praf, conducătorii întreprinderilor care au în subordine unități detinatoare de parc auto, pot aproba majorarea consumurilor specifice normate de ulei pentru ardere, prevăzute în tabelele 2.2. și 2.3. cu pînă la 20% .

Capitolul 3 URMARIREA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL ȘI ULEI

Urmarirea consumurilor normate de combustibil și ulei, pe fiecare automobil și sofer în parte, este obligatorie pentru toate unitatile detinatoare de parc auto. Pentru incadrarea în consumurile normate de combustibil și ulei este necesară urmarirea continua a acestora la toate nivelele și tratarea cu maxima exigenta a abaterilor de orice natura care genereaza supraconsumuri de combustibil sau ulei.

1. MODUL DE EFECTUARE A ALIMENTARILOR CU COMBUSTIBIL ȘI ULEI

Pentru urmarirea consumului zilnic și stabilirea restului din rezervoare, la introducerea în exploatare a automobilelor noi sau la ieșirea din reparatie, precum și la inceput de decade, alimentarea se efectueaza pînă la umplerea rezervorului.

Aprobarea alimentarii automobilelor cu combustibil și ulei se da pe foaia de parcurs de către persoana desemnata de conducatorul unității prin decizie scrisa. De regula aceasta persoana trebuie să fie seful autocoloanei (formatiei de transport) sau impiegatul insarcinat cu urmarirea consumurilor de combustibil și ulei, la automobilele ce fac parte din autocoloana în cauza.

Distribuitorii de carburanti vor elibera combustibil sau ulei numai în limita cantităților și a sortimentelor aprobate pe foaia de parcurs și numai dacă aprobarea este data de persoane desemnate prin decizie de către conducatorul unității. În acest scop este necesar ca distribuitorul de carburanti sa primeasca un tabel cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de aprobare a alimentarilor de combustibil și ulei.

La automobilele la care capacitatea rezervorului de carburanti nu asigura efectuarea parcursului pînă la destinatie și inapoi (de regula cazul transporturilor interurbane), aprobarile de alimentare combustibil se acordă în felul următor:

- se calculeaza consumul normat de combustibil pentru cursa ce urmeaza a se efectua, avindu-se în vedere un spor de siguranță de 10% necesar pentru situații neprevazute;

- se da aprobarea "plin" pe foaia de parcurs, ceea ce reprezinta dreptul de a umple rezervorul automobilului la capacitate;

- diferența de cantitate dintre necesarul total al cursei (inclusiv sporul de siguranță) și capacitatea rezervorului, se aproba în bonuri cu cantitati fixe (BCF).

În cazul automobilelor care efectueaza transporturi pentru care necesarul de consum, la o foaie de parcurs, nu depășește capacitatea rezervorului (de regula cazul transporturilor locale), aprobarea de alimentare se acordă, în functie de activitatea desfășurată cu ultima foaie de parcurs.

La decade (10, 20) și la finele lunii (30 sau 31), pentru stabilirea cu exactitate a resturilor în rezervor, alimentarea automobilelor cu combustibil se face prin umplerea rezervorului dindu-se aprobarea "plin" pe foaia de parcurs aferenta datelor susmentionate.

Aprobarile de alimentare cu ulei motor pentru ardere se acordă în functie de parcursul echivalent efectuat de la ultima alimentare și de consumul specific normat pentru ardere prevăzut la cap. II, după verificarea prealabila a nivelului din baia sau rezervorul de ulei a motorului.

Aprobarile de alimentare pentru inlocuirea uleiului uzat din sistemul de ungere al motorului se acordă în functie de periodicitatea de inlocuire prevăzută prin normativele auto de întreținere și reparatii, cantitatea aprobata fiind stabilita pe baza capacității sistemului de ungere prevăzută în tabela 2.1, precum și în cartile tehnice ale automobilelor respective.

În cazul alimentarilor cu ulei motor sau cu benzina de cifra octanica superioara celei de CO/R 75, cantitatea aprobata pe foaia de parcurs va fi însoțită și de specificarea sortimentului.

2. URMARIREA ZILNICA A CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL

Se exercita la nivelul autocoloanei sau al formatiei de transport, pentru fiecare automobil și sofer în parte, avînd ca scop depistarea operativa a eventualelor neincadrari în consumurile normate de combustibil, stabilirea și înlăturarea cauzelor care le-au generat.

Urmarirea zilnica a consumurilor de combustibil se efectueaza de către soferul titular și soferul autocoloanei sau al formatiei de transport, care au sarcinile prevăzute la pct. 2.1. și 2.2.

2.1. SARCINILE SOFERULUI

- efectueaza alimentarea cu combustibil, pe baza aprobării date, conform indicatiilor de la pct. 1;

- stabileste eventualele diferente față de consumul normat de combustibil aferent activității desfășurate cu ultima foaie de parcurs avînd în vedere faptul ca, la inceputul perioadei, automobilul porneste cu rezervorul plin; aceste diferente reprezinta economii dacă rezervorul se umple cu o cantitate de combustibil mai mica decit cea aprobata pe foaia de parcurs sau depășiri - în situația inversa;

- sesizeaza, verbal și scris, pe foaia de parcurs, seful autocoloanei (formatiei de transport) asupra eventualelor depășiri constatate cu prilejul efectuării alimentarilor.

2.2. SARCINILE SEFULUI DE AUTOCOLOANA SAU AL FORMATIEI DE TRANSPORT

- cerceteaza cauzele care au provocat supraconsumul de combustibil și stabileste natura acestora;

- sesizeaza organul tehnic cu atributiuni de normare și urmărire a consumurilor în scopul verificării consumului mediu de combustibil;

- trateaza, în limita competentelor, cazurile de supraconsum de natura subiectiva (neglijenta, indisciplina, incalcarea legalității transporturilor, viteaza excesiva etc.).

3. VERIFICAREA CONSUMURILOR MEDII DE COMBUSTIBIL

Se efectueaza la sesizarea soferilor sau a persoanelor cu atribuții pe linia normarii și urmaririi consumurilor de combustibil.

Verificarea consumului mediu de combustibil se efectueaza cu ajutorul unor dispozitive montate pe linia de diagnosticare tehnica sau - în lipsa acestora - prin aplicarea metodologiei descrise la Cap. I, pct. 3.1., cu urmatoarele deosebiri:

- verificarea consumului mediu de combustibil se face de către comisia formata din: organul tehnic de specialitate al unității în exploatarea careia se afla automobilul, un mecanic specializat în sisteme de alimentare cu combustibil și soferul titular;

- sectorul de drum pe care se fac probele de consum va fi parcurs o singură dată în ambele sensuri efectuindu-se astfel doua masuratori pe un parcurs insumat de 20 km;

- la automobilele avute în vedere la Cap. I, pct. 1.2., probele de consum se pot efectua și fără incarcatura, situație în care consumul mediu de combustibil rezultat în urma verificării în parcurs "Cmv" se obtine cu relația:

Ce x Ki

(28) Cmv = ------- x 100 [litri/100 km echivalenti]

Pe

în care:

Ce, reprezinta consumul efectiv realizat pe sectorul de drum respectiv (litri);

Ki, coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru incarcatura, ale cărui valori sînt indicate în tabela 3.1.

Tabela 3.1.

Nr. crt.

Felul automobilului

Coeficientul de corectie "Ki"

0

1

2

1.

Autospeciale care nu transporta alte incarcaturi decit cele cu care sint echipate prin constructie

1,00

2.

Autoturisme, autovehicule cu sarcina utila nominala sub tone si microbuze

1,5 1,05

3.

Autobuze si autospeciale care pot transporta si alte incarcaturi decit cele cu care sint echipate prin constructie:

a) cu motoare de capacitate cilindrica sub 10.000 cm3 inclusiv

1,10

b) cu motoare de capacitate cilindrica peste 10.000 cm3

1,15

Rezultatele probelor de consum se inscriu în nota de verificare în parcurs a consumului mediu de combustibil (anexa 7).

În cazul în care se constată că automobilul nu se încadrează în consumul mediu de combustibil prevăzut în normativ, se va proceda la efectuarea remedierilor necesare după care se va face din nou verificarea în parcurs.

În cazul cînd, datorita unor cauze obiective (lipsa unor piese de schimb etc.), defectiunile care au condus la inregistrarea supraconsumului de combustibil nu pot fi inlaturate, automobilul va fi scos din exploatare pînă la realizarea condițiilor materiale pentru efectuarea remedierilor.

4. ANALIZA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL ȘI ULEI ȘI TRATAREA DEPASIRILOR INDIVIDUALE

Analiza consumurilor de combustibil se efectueaza decadal și lunar avînd ca scop depistarea cazurilor de depășiri a consumurilor normate sau de economii nejustificate, stabilirea cauzelor generatoare și înlăturarea acestora, concomitent cu luarea masurilor legale împotriva eventualilor vinovati.

4.1. ANALIZA DECADALA A CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL

Se efectueaza la nivelul autocoloanei sau al formatiei de transport de către o comisie formata din:

- seful autocoloanei sau al formatiei de transport;

- impiegatul de autocoloana cu sarcini pe linia normarii și urmaririi consumurilor de combustibil.

Pentru decada a I-a analiza se va efectua pînă la data de 14, iar pentru decada a II-a, pînă la data de 24 a lunii respective. Pentru decada a II-a analiza se face pe baza datelor cumulate de la inceputul lunii.

Analiza decadala consta în efectuarea urmatoarelor operațiuni:

4.1.1. Stabilirea restului în rezervor

În acest scop se aproba alimentarea la capacitate a rezervoarelor automobilelor, asa cum s-a aratat la pct. 1.

Restul în rezervor (RR), în acest caz, se va determina cu relația:

(29)

RR = CR - Ap [litri]

în care:

CR, reprezinta capacitatea rezervoarelor ce echipeaza automobilul (litri);

Ap, cantitatea alimentata cu care s-au umplut rezervoarele (litri).

În cazuri excepționale, cînd nu exista posibilitati de efectuare a plinului rezervoarelor, restul în rezervor se poate stabili și prin măsurare cu joje speciale, confectionate în acest scop.

În cazul automobilelor imobilizate pe perioade mai indelungate, se vor lua măsuri de restituire a cantităților de combustibil aflate în rezervoare, restul în rezervor la decada fiind în acest caz zero, dacă restituirea s-a efectuat înainte de închiderea decadei (data de 10 sau 20) și egal cu cantitatea restituita, dacă operațiunea s-a efectuat după această dată.

4.1.2. Confruntarea alimentarilor cu combustibil înregistrate în fisa activității zilnice (FAZ) cu cele din fisele individuale de alimentare

Aceasta operațiune se va efectua de către impiegatul de autocoloana împreună cu gestionarul (distribuitorul) de carburanti.

Dacă în urma confruntarii au rezultat unele erori de înregistrare, acestea vor fi analizate și operate în documentele respective.

4.1.3. Insumarea datelor înregistrate în FAZ din foile de parcurs

În acest sens, se totalizeaza rubricile privind parcursul, alimentarile, restituirile și consumurile normate de combustibil aferent perioadei respective.

4.1.4. Determinarea consumului efectiv de combustibil (Ce)

Se utilizeaza relația de calcul:

(30)

Ce = RRi + A - r - RRf [litri]

în care:

RRi, reprezinta restul în rezervor initial (la inceputul perioadei);

A, alimentarile totale cu combustibil efectuate în perioada aferenta;

r, restituirile de combustibil efectuate în perioada respectiva;

RRf, restul în rezervor final (la sfirsitul perioadei)

4.1.5. Stabilirea diferentelor de combustibil (D)

Se utilizeaza relația de calcul:

(31)

D = Ce - Cn [litri]

Valoarea negativa a diferenței de combustibil (D) reprezinta economie, iar cea pozitiva depasire.

4.1.6. Analiza cauzelor care au generat depasirile sau economiile nejustificate de consum combustibil și stabilirea masurilor ce se impun pentru înlăturarea acestora

La automobilele care au înregistrat depășiri sau economii nejustificate se vor analiza foile de parcurs din perioada aferenta, eventualelor note de verificare în parcurs a consumului mediu de combustibil precum și alte documente care pot servi la stabilirea cauzelor și a naturii depasirilor sau economiilor nejustificate.

Concluziile privind cauzele și natura depasirilor sau economiilor nejustificate de consum combustibil, precum și masurile ce s-au luat ori urmeaza a se lua, se consemneaza în "nota de analiza decadala a consumului de combustibil" (anexa 8), care se întocmește în doua exemplare, din care unul se inainteaza organului tehnic de specialitate al unității de baza tutelara (autobaza).

Notele de analiza decadala (anexa 8) vor fi insusite și vizate de seful secției (atelierului) de întreținere, de exploatare (pentru automobilele din subordine) sau de seful de autobaza, în functie de structura organizatorica a unității.

4.2. ANALIZA LUNARA A CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL ȘI ULEI ȘI TRATAREA DEPASIRILOR INDIVIDUALE

Se efectueaza atit la nivelul autocoloanei sau formatiei de transport, pînă cel mai tirziu la data de 5 a lunii urmatoare, de către comisia aratata la pct. 4.1., cit și la nivelul autobazei și intreprinderii, de către comisia energetica, care are - de regula - urmatoarea componenta:

4.2.1. La autobaza:

- seful autobazei;

- contabilul sef;

- seful de secție (atelier) întreținere;

- sefii de secție (atelier) exploatare;

- organul tehnic de specialitate cu atributiuni de normare și urmărire a consumurilor;

4.2.2. La intreprindere:

- directorul tehnic (inginerul sef);

- contabilul sef;

- seful compartimentului tehnic, întreținere, mecanic sef;

- sefii compartimentelor de exploatare a parcului auto;

- seful compartimentului control, siguranța circulației, juridic, protectia muncii și coordonare;

- responsabilul colectivului juridic;

- organul tehnic de specialitate cu atributiuni de normare și urmărire a consumurilor.

Componenta comisiei energetice poate suferi modificari în functie de structura de organizare a unității.

La nivelul autobazei analiza lunara se va efectua pînă cel mai tirziu la data de 15 a lunii urmatoare pentru luna expirată, iar la nivelul intreprinderii coordonatoare, pînă la data de 22.

Pentru efectuarea analizei lunare se executa aceleasi operațiuni ca la analizele decadale, eventualele supraconsumuri tratindu-se prin imputare celor vinovati, în conformitate cu Codul muncii sau prin trecere pe costuri, dacă depasirile s-au datorat unor cauze de natura obiectiva (condiții atmosferice sau de exploatare deosebite etc.).

În cazul consumurilor medii de combustibil aplicate cu caracter experimental, se procedeaza după cum urmeaza:

a) în cazul cînd se constata neincadrarea în aceste consumuri (cu ocazia analizelor decadale sau la sesizarea conducătorilor auto), se efectueaza probe de verificare în parcurs, conform indicatiilor de la pct. 3;

b) dacă în urma verificării în parcurs a consumului mediu și după efectuarea remedierilor necesare rezultă totusi un consum mediu de combustibil mai mare decit cel aplicat experimental, vor fi sesizate organele ierarhic superioare, nefiind considerata depasire cantitatea consumata sub valoarea obtinuta în urma probei de verificare;

c) cantitatile de combustibil consumate peste valoarea obtinuta în urma probei de verificare se considera depășiri și se trateaza ca atare;

d) dacă în cadrul analizei lunare se constata neincadrari în consumurile medii experimentale fără a exista note de verificare în parcurs la automobilele în cauza sau cel puțin pentru cite 1-2 automobile din fiecare tip, acestea se trateaza ca depășiri de consum în comisia energetica a unității.

Cu ocazia analizei lunare pentru fiecare caz de supraconsum (inclusiv față de normele experimentale), se va întocmi comisia energetica a unității "nota de analiza și tratare lunara a depasirilor de combustibil și ulei" (anexa 9), în care se vor consemna concluziile și propunerile comisiei cu privire la supraconsumul respectiv, precum și toate elementele care au stat la baza propunerilor de tratare a acestuia. Nota model anexa 9 va fi inaintata spre avizare comisiei energetice a intreprinderii coordonatoare.

*

* *

Persoanele care se fac vinovate de incalcarea prevederilor prezentului normativ, atit în ceea ce priveste neincadrarea în normele de consum, cit și pentru neurmarirea sau urmarirea necorespunzatoare a încadrării automobilelor în consumurile normate, contribuind astfel la depășirea consumurilor normate de combustibil sau ulei, vor fi sanctionate contraventional, conform

Decretului nr. 620/1973 , devenit

Legea nr. 140/1973

(cu modificările ulterioare), dacă abaterea nu constituie infractiune, în care caz se aplică prevederile Codului Penal. De asemenea, sanctionarea contraventionala nu exclude și luarea unor măsuri disciplinare, în conformitate cu Codul muncii.

Intreprinderile și unitatile detinatoare de parc auto vor lua toate masurile tehnico-organizatorice ce se impun pentru incadrarea tuturor automobilelor în consumurile normate de combustibil și ulei, urmarind permanent:

- menținerea unei stari tehnice corespunzătoare a parcului de automobile, prin utilizarea celor mai moderne metode de diagnosticare tehnica și executarea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor de întreținere și reparatii;

- dotarea tuturor automobilelor cu aparate de contorizare a parcursului și normarea consumurilor de combustibil pe baza datelor furnizate de acestea;

- optimizarea transporturilor prin utilizarea rutelor cele mai scurte și evitarea incrucisarilor;

- eliminarea parcursurilor neproductive și a mersului în gol al motoarelor;

- respectarea vitezei economice și a presiunii nominale în pneuri;

- incadrarea corecta, pe categorii de drum, a parcursului realizat;

- stabilirea corespunzătoare a restului în rezervor la decade și la finele lunii în scopul determinarii corecte a consumului efectiv de combustibil;

- efectuarea analizelor decadale și lunare cu maxima responsabilitate și tratarea cu exigenta a abaterilor și a cazurilor de risipa a carburantilor.