Decizia nr. 553/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin. (1) , ale art. 110 alin. (1) și ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , excepție ridicată de Mihai Lucian Sârbu în Dosarul nr. 18.582/3/2020 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.160D/2022.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.320D/2022, nr. 1.322D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 1.724D/2022, nr. 1.825D/2022, nr. 2.399D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023, nr. 2.466D/2023, nr. 3.116D/2023 și nr. 851D/2024, având obiect similar al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Ion Barbu, Stelian Azoiței, Mircea Vladimir Stănescu, Adrian Păun și Ionel Rizescu în dosarele nr. 785/120/2022, nr. 4.274/120/2021, nr. 4.362/120/2021, nr. 846/120/2022 și nr. 824/120/2022 ale Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, precum și de Sandu Ciupitu, Stelian Azoiței, Neculae Oțelea, Sandu Ciupitu, într-un dosar distinct, și Nicolae Schileru în dosarele nr. 24/120/2021, nr. 130/120/2021, nr. 784/120/2022/a1, nr. 816/120/2022/a1 și nr. 916/120/2022, de Gheorghe Anițuca în Dosarul nr. 2.085/120/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Valentin Moldoveanu în Dosarul nr. 3.343/120/2021* al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, precum și de Viorel Mateescu în Dosarul nr. 5.473/109/2021* al Curții de Apel Pitești - Secția civilă.
4.
La apelul nominal se prezintă autorii excepțiilor din dosarele Curții nr. 1.414D/2022, nr. 1.416D/2022 și nr. 2.466D/2023, precum și domnul avocat Anton Gheorghe, cu împuterniciri avocațiale de reprezentare pentru cei 3 autori prezenți. Lipsesc părțile din celelalte dosare, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.320D/2022, nr. 1.322D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 1.724D/2022, nr. 1.825D/2022, nr. 2.399D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023, nr. 2.466D/2023, nr. 3.116D/2023 și nr. 851D/2024 la Dosarul nr. 1.160D/2022. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.320D/2022, nr. 1.322D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 1.724D/2022, nr. 1.825D/2022, nr. 2.399D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023, nr. 2.466D/2023, nr. 3.116D/2023 și nr. 851D/2024 la Dosarul nr. 1.160D/2022, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care precizează că sunt încălcate prevederile
art. 15 alin. (2) din Constituție
care interzic retroactivitatea legilor. În opinia sa, jurisprudența Curții Constituționale este în sensul că drepturile de pensie sunt reglementate de legea în vigoare la data pensionării titularilor acestora. O lege a pensiilor nouă se aplică numai persoanelor care se pensionează după intrarea în vigoare a acesteia. Legea nouă se aplică și pensiilor aflate în plată doar cu îndeplinirea cumulativă a două condiții: legea nouă să fie mai favorabilă și să dispună expres ca de avantaje să beneficieze și cei deja pensionați. Își susține argumentația pe
Decizia Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023 , care, în opinia sa, reprezintă o modificare de optică a jurisdicției constituționale.
7.
Arată că prevederile criticate au mai fost examinate de Curtea Constituțională, care a statuat că acestea reprezintă o lege nouă mai favorabilă și că măsura recalculării pensiilor aflate în plată reprezintă o măsură de protecție socială a acestora. Face referire și la jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost respinse și criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor din
privind pensiile militare de stat, analoage celor criticate în cauza de față.
8.
Avocatul prezent arată că în speță sunt invocate critici noi, respectiv că legea nouă, adică
Legea nr. 223/2015 , este mai puțin favorabilă celor deja pensionați la data intrării sale în vigoare, respectiv în baza
privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, a
și a
privind sistemul unitar de pensii publice (aplicabilă între 2010 și 2015). Astfel, baza de calcul și plafonarea anterior reglementate erau mai favorabile decât cele prevăzute prin
Legea nr. 223/2015 . Pensia calculată potrivit
este mult mai favorabilă decât pensia calculată potrivit noii legi a pensiilor militare, respectiv
Legea nr. 223/2015 . Solicită Curții Constituționale să statueze că militarii și polițiștii au dreptul să opteze pentru pensia prevăzută de legea pe care ei o consideră mai favorabilă, fie pensia contributivă din 2010-2015, fie pensia de serviciu, fie pensia de serviciu anterior stabilită potrivit celor două legi precedente de reglementare a pensiilor de serviciu.
9.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 256 din 20 aprilie 2021 . Menționează că, potrivit
art. 111 din Legea nr. 223/2015 , legiuitorul a stabilit o normă de protecție.
10.
Având cuvântul în replică, avocatul prezent precizează că norma de protecție invocată îi protejează pe militari și polițiști doar la momentul conversiei pensiei vechi în pensie potrivit legii noi. Pentru viitor nu există nicio protecție, pentru că valoarea punctului de pensie a crescut foarte mult, în vreme ce pensiile militare rămân protejate doar față de efectele inflației, având deci o valoare inferioară pensiilor contributive.
11.
Unul dintre autorii excepției prezenți arată că, la momentul pensionării, pensia sa avea nivelul salariului mediu net. Acum pensia sa are un cuantum mult redus.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
12.
Prin Încheierea din 1 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 18.582/3/2020, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Mihai Lucian Sârbu într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.160D/2022.
13.
Prin Încheierile din 5 și 11 mai 2022, 8 iunie 2022, 14 septembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 785/120/2022, nr. 4.274/120/2021, nr. 4.362/120/2021, nr. 846/120/2022 și nr. 824/120/2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Ion Barbu, Stelian Azoiței, Mircea Vladimir Stănescu, Adrian Păun și Ionel Rizescu în cauze având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit
și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.320D/2022, nr. 1.414D/2022, nr. 1.415D/2022, nr. 1.724D/2022 și nr. 2.399D/2022.
14.
Prin Încheierile din 18 și 19 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 24/120/2021 și nr. 130/120/2021, prin Decizia civilă nr. 266 din 9 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 784/120/2022/a1, prin Încheierea din 28 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 816/120/2022/a1, precum și prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 916/120/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Sandu Ciupitu, Stelian Azoiței, Neculae Oțelea, Sandu Ciupitu, într-un dosar distinct, și Nicolae Schileru în cauze având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit
și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.322D/2022, nr. 1.416D/2022, nr. 558D/2023, nr. 560D/2023 și nr. 2.466D/2023. (În dosarele nr. 558D/2023 și nr. 560D/2023, obiectul cauzelor îl reprezintă analiza, în recurs, a sentinței instanței de fond de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.)
15.
Prin Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.085/120/2021, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 109 alin. (1)
și ale
art. 122 din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Anițuca într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.825D/2022.
16.
Prin Încheierea din 6 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.343/120/2021*, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 109 alin. (1)
și ale
art. 110 din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Valentin Moldoveanu într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.116D/2023.
17.
Prin Încheierea din 29 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.473/109/2021*, Curtea de Apel Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 109
și
110 din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Viorel Mateescu într-o cauză având ca obiect contestarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă calculat potrivit
și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 851D/2024.
18.
În motivarea excepției de neconstituționalitate prin raportare la pretinsa încălcare a principiului care interzice aplicarea retroactivă a legilor, se arată că este retroactivă măsura de a recalcula, în temeiul
Legii nr. 223/2015 , pensiile stabilite în baza unei legi anterioare, în baza căreia a fost acordată o pensie, în particular
privind pensiile militare de stat, și nu așa cum în mod eronat se menționează în text,
privind statutul cadrelor militare. Recalcularea nu poate nici modifica și nici afecta baza de calcul al pensiei reglementată de legea în baza căreia s-a născut dreptul la pensie. În sprijin sunt invocate
deciziile Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018
și
nr. 766 din 22 octombrie 2020 , prin care a fost examinată constituționalitatea inclusiv a
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 . De asemenea, este invocată și doctrina în materie, respectiv opinia exprimată de domnul Zoltan Puskas, în sensul că o lege ulterioară nu poate să aducă atingere constituirii, modificării sau stingerii situațiilor juridice anterioare, indiferent dacă legea nouă ar suprima un mod de formare, modificare sau stingere ori ar schimba condițiile necesare. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, o lege nouă referitoare la pensii nu se aplică celor anterior pensionați decât dacă sunt îndeplinite două condiții: ca aceasta să fie mai favorabilă pensionarilor, iar legiuitorul, din rațiuni de echitate, să acorde avantajele prevăzute de legea nouă și celor anterior pensionați. Or,
privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor era mai favorabilă decât
sub aspectul bazei de calcul avute în vedere la calcularea pensiei, procentul care constituia pensia militară de stat era mai mare, iar plafonul maxim al pensiei față de baza de calcul era mai ridicat. Se consideră că nu ideea de a recalcula pensiile militare este, în sine, greșită, ci faptul că s-a dispus ca aceasta să se efectueze în termenii
și nu, așa cum ar fi trebuit, potrivit
19.
Este pusă în discuție jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost respinse criticile prin care se susținea că sunt retroactive legile de recalculare a pensiilor militare de stat. Astfel, se apreciază că nu este justificată argumentarea Curții potrivit căreia, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială, prin recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, deoarece cuantumul majorității pensiilor militare de serviciu reglementate de
este inferior celui al pensiilor militare anterioare calculate potrivit principiului contributivității. În orice caz, nu statul, care a modificat pensiile militare contributive anterioare anului 2016 în pensii militare de serviciu prin adoptarea
Legii nr. 223/2015 , ar trebui să stabilească faptul că noile pensii sunt preferabile celor contributive anterioare, ci chiar pensionarii militari ar trebui să aibă acest drept de opțiune, și chiar fără un termen de decădere (în sensul că pensionarii militari cu pensii de serviciu ar trebui să poată reveni oricând la pensia contributivă, dacă apreciază că aceasta din urmă le este mai favorabilă).
20.
Sunt invocate
deciziile Curții Constituționale nr. 290 din 1 iulie 2004
și
nr. 547 din 18 septembrie 2018
cu referire la soluționarea conflictului în timp dintre legi referitoare la pensii. Astfel, deoarece Curtea Constituțională susține că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a legii noi a pensiilor, creează două categorii de pensionari, cu regimuri juridice diferite, atunci rezultă că legea nouă a pensiilor nu ar trebui să absoarbă, să transforme și să recalculeze pensiile deschise anterior (caz în care ar exista un singur regim juridic al pensiilor, cel reglementat de legea nouă), ci că ea trebuie să se aplice doar celor care se vor pensiona după intrarea sa în vigoare, ceilalți păstrând regimul juridic al legii anterioare, respectiv cea sub care s-au pensionat.
21.
Se mai argumentează că, potrivit
art. 6 alin. (2) din Codul civil , deschiderea dreptului la pensie nu poate produce alte efecte decât cele prevăzute de legea pensiilor în vigoare la data la care s-a deschis. Se solicită aplicarea, prin analogie, a regulii din materia civilă, potrivit căreia un contract încheiat în perioada în care a fost în vigoare
Codul civil de la 1864
produce și în prezent și va produce și în viitor efectele prevăzute de
vechiul Cod civil . Cu alte cuvinte, pensia deschisă în baza
privind pensiile militare de stat trebuie să rămână reglementată de această lege și după intrarea în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , aplicarea ultraactivă în acest caz a legii fiind legitimă.
22.
Se consideră că, pentru motivele pentru care prevederile
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
retroactivează, și dispozițiile
art. 110
din aceeași lege retroactivează.
23.
Mai departe în susținerea excepției se argumentează că Decizia Curții Constituționale nr. 652 din 30 octombrie 2018 trebuie interpretată în sensul că legiuitorului îi este conferită opțiunea de a stabili condițiile de acordare a pensiilor doar pentru viitor, dar nu și pentru cele care deja au fost deschise. De asemenea, legiuitorul nu are nici competența de a stabili pensii militare într-un cuantum mai mic decât cele contributive. Pensia contributivă este în materie de pensii ceea ce este salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în materie de salarizare: nu ar trebui să existe în plată vreo pensie mai mică decât pensia contributivă. Decizia antereferită a Curții a statuat că
art. 47 din Constituție
protejează dreptul la pensie contributivă, nu la pensie de serviciu. Autorii sugerează, deci, că recalcularea impusă prin
nu ar trebui să conducă la scăderea cuantumului pensiei sale stabilite în 2010 pe baze contributive în temeiul
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
24.
Cu referire la pretinsa încălcare a
art. 53 alin. (1) din Constituție , se arată că ori de câte ori legiuitorul intervine cu măsuri de recalculare, recorelare ori indexare a pensiei prin schimbarea/modificarea bazei de calcul prin care pensia este redusă, deși nu există niciuna dintre situațiile de restrângere a drepturilor reglementate de
art. 53 alin. (1) din Constituție , normele legale prin care se instituie asemenea măsuri sunt contrare prevederii constituționale menționate. În sprijin este menționată
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 22 octombrie 2020 , paragraful 14.
25.
Cu referire la pretinsa neconstituționalitate a
art. 122 din Legea nr. 223/2015
se arată că, întrucât dreptul de opțiune este acordat doar acelor categorii expres menționate în conținutul său, sunt discriminați față de aceștia cei care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , respectiv înainte de 1 ianuarie 2016.
26.
Soluția normativă criticată este cu atât mai de neînțeles cu cât cei pensionați începând cu data de 1 ianuarie 2016 nu ar fi putut opta pentru pensia contributivă în absența
art. 122 al
Legii nr. 223/2015 , pe când militarii pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2016 pierd, potrivit
art. 122
din aceeași lege, dreptul la pensia contributivă pe care l-au avut până la 31 decembrie 2015 în temeiul
Legii nr. 119/2010 . Cu alte cuvinte, prin aceeași lege (iar nu prin legi diferite, succesive) se stabilesc regimuri juridice diferite pentru două categorii de pensionari militari, ceea ce este contrar principiului egalității în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.
27.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel Pitești - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.
28.
Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.399D/2022, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției, iar în restul dosarelor în care a sesizat Curtea apreciază că excepția este neîntemeiată.
29.
Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, în dosarele nr. 558D/2023, nr. 560D/2023 și nr. 2.466D/2023, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate, iar în restul dosarelor în care a sesizat Curtea apreciază că excepția este neîntemeiată.
30.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
31.
Guvernul, în Dosarul nr. 1.160D/2022, luând în considerare jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu,
Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , și ținând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, apreciază că excepția este neîntemeiată.
32.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului și ale părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
33.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
34.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din motivarea acesteia de către autori, îl constituie prevederile
art. 109 alin. (1) , ale
art. 110 alin. (1)
și ale
art. 122 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins:
–
Articolul 109
alin. (1):
„Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin
Legea nr. 165/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza
Legii nr. 80/1995 , cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor
art. 28 , actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“
–
Articolul 110
alin. (1):
„Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza
Legii nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor
art. 28 , actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“
–
Articolul 122
: „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de
Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“
35.
Autorii excepției apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale
art. 15 alin. (2)
privind retroactivitatea legilor, ale
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie și ale
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi al unor libertăți.
36.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin
Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragrafele 114-123, a constatat constituționalitatea prevederilor
art. 109 ,
110
și
122 din Legea nr. 223/2015 , criticate și în cauza de față, după cum urmează.
37.
Rațiunea care l-a determinat pe legiuitor să adopte reglementarea cuprinsă în
art. 109
și
110 din Legea nr. 223/2015
constă tocmai în evitarea apariției unei eventuale inechități în rândul militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, respectiv discriminarea celor care ar fi rămas titulari ai unor pensii care nu au fost calculate în regim de pensie de serviciu față de persoanele beneficiare, ulterior reintroducerii pensiilor de serviciu prin
Legea nr. 223/2015 , ale unor astfel de pensii. Legiuitorul a apreciat că ar fi inechitabil ca în cadrul uneia și aceleiași categorii de persoane să se creeze o diferențiere în funcție de natura regimului juridic aplicabil la momentul stabilirii dreptului la pensie: regim juridic ordinar (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 ) versus regim juridic special (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 ). Prin urmare, a conchis Curtea, critica autorilor potrivit căreia
instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul
art. 109
și
110 din Legea nr. 223/2015
față de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul
este neîntemeiată.
38.
Curtea a reținut, în plus, că
art. 109
și
110 din Legea nr. 223/2015
stabilesc, în mod expres, că pensiile se recalculează potrivit prevederilor
Legii nr. 223/2015 . Evident, dispozițiile potrivit cărora se recalculează pensiile sunt acelea care se aplică și la calcularea drepturilor la pensie ce se deschid ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În mod particular, dispozițiile
art. 28
(referitoare la modalitatea de determinare a bazei de calcul al pensiei), ale
art. 29
(referitoare la calculul pensiilor) și ale
art. 30
(referitoare la plafonarea cuantumului acestora) sunt deopotrivă aplicabile recalculării pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , precum și calculării pensiilor deschise după intrarea în vigoare a acesteia. Ca atare, câtă vreme recalcularea pensiilor aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016 și calcularea pensiilor deschise după această dată sunt guvernate de aceleași norme legale, critica privind discriminarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special ale căror pensii se recalculează după 1 ianuarie 2016 în raport cu militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special ale căror drepturi la pensie de deschid după 1 ianuarie 2016 este neîntemeiată.
39.
Ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferențe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată și, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferențe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu și al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de
se determină ca procent dintr-o sumă - 65% din baza de calcul -, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit
art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noțiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 de ani, cuantumul pensiei de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării.
40.
Prin urmare, eventualele diferențe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecință a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecințe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, soluție care, așa cum s-a menționat anterior, este legitimă și constituțională.
41.
Legiuitorul a reglementat situația inevitabilă a diferențelor dintre cuantumul pensiei în plată și cel ulterior recalculării potrivit
art. 111 din Legea nr. 223/2015 , conform căruia „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor
art. 109
sau
110
și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. În mod evident, o dată în plus, legiuitorul a fost motivat de dorința de a-i proteja, din rațiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează și, desigur, de a evita adoptarea unei soluții discriminatorii.
42.
Intrarea în vigoare a
nu produce nicio vătămare drepturilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special ale căror pensii se află în plată, având în vedere că, în cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât al aceleia aflate în plată, aceștia sunt protejați de prevederile
art. 111 din Legea nr. 223/2015 . Posibilitatea ca militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați după 1 ianuarie 2016 să beneficieze de pensii în cuantum mai mare decât cel de care beneficiază militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați înainte de 1 ianuarie 2016 nu se datorează dispozițiilor
Legii nr. 223/2015 , care, așa cum s-a văzut, se aplică deopotrivă la recalcularea pensiilor aflate în plată și la calcularea celor care se deschid după 1 ianuarie 2016, ci particularităților situației în care se află fiecare pensionar (vechime, sporuri etc.).
Articolul 16
alin. (1) din Constituție
nu îl împiedică pe legiuitor ca, în timp, în funcție de variabile social-economice foarte complexe, să modifice modalitatea de calcul al pensiilor, Curtea statuând, în mod constant, că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări“ (paragraful 52 din
Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).
43.
Cu referire la criticile de neconstituționalitate privind prevederile
art. 122 din Legea nr. 223/2015 , Curtea a reținut că persoanele pretins discriminate nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație cu persoanele față de care se pretinde că subzistă discriminarea. Anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special se așteptau ca reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie să fie
Legea nr. 263/2010 . Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea
art. 122 din Legea nr. 223/2015 , să protejeze o asemenea așteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv
Legea nr. 263/2010 , și modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv
44.
Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , erau deja pensionați nu aveau nicio așteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident deci, ei nu se află în aceeași situație cu militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , aveau așteptarea că
urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o așteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de așteptare.
45.
Prin urmare, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , erau deja pensionați, nu se află în aceeași situație cu categoria de persoane față de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reține critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile
art. 16 din Constituție .
46.
În plus față de cele deja statuate în
Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 , având în vedere că autorii prezentei excepții formulează și critici distincte, Curtea reține că
reglementează o categorie distinctă de pensii de serviciu, respectiv a militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. Aceasta este aplicabilă, în mod evident, celor care se pensionează după intrarea în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , adică după data de 1 ianuarie 2016. La fel de firesc însă, legiuitorul și-a dorit să acopere și categoria militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici deja pensionați la momentul intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 . Prevederile
art. 110 din Legea nr. 223/2015
îi vizează pe cei care s-au pensionat în temeiul
Legii nr. 263/2010 , iar prevederile
art. 109 din Legea nr. 223/2015
vizează pensiile în plată stabilite în baza altor acte normative.
47.
Odată luată decizia de a reinstitui pensiile militare de serviciu, măsura recalculării pensiilor deja stabilite la data intrării în vigoare a noii legi nu reprezintă decât o simplă măsură de implementare a obiectivului fundamental al acestei legi. Bineînțeles că legiuitorul nu putea să stabilească o procedură de recalculare a pensiilor celor deja pensionați distinctă de procedura standard de calculare a pensiilor celor care se pensionează după data de 1 ianuarie 2016. Într-adevăr, atât
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
- „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special (...) devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (...)“ -, cât și
art. 110 alin. (1)
al acesteia - „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special (...) devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (...)“ - prevăd acest lucru.
48.
În esență, autorii prezentei excepții sunt nemulțumiți tocmai de faptul că pensiile deja aflate în plată la data intrării în vigoare a
se recalculează potrivit procedurii de calcul al pensiilor celor care se pensionează după 1 ianuarie 2016 și pretind că această măsură este retroactivă. Această critică este vădit neîntemeiată. În primul rând, însuși legiuitorul, anticipând eventualitatea ca, după recalculare, unele pensii să fie mai mici, a adoptat
art. 111 din Legea nr. 223/2015 . Cu alte cuvinte, deși toate pensiile celor deja pensionați se recalculează, în fapt, dacă rezultatul recalculării conduce la un cuantum mai mic decât al celei aflate în plată, recalcularea nu își va produce niciun efect.
49.
În al doilea rând,
nu conține nicio prevedere care să încalce în mod expres
art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție , potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor“. În aplicarea la prezenta cauză,
nu poate dispune decât pentru viitor, adică prevederile ei se aplică după data de 1 ianuarie 2016. Or, dispozițiile criticate nu prevăd că aceasta dispune pentru trecut, adică pentru fapte, evenimente etc. anterioare datei de 1 ianuarie 2016. Efectul recalculării stabilite de
art. 109
și
110 din Legea nr. 223/2015
constă în faptul că pensiile recalculate se achită după data de 1 ianuarie 2016, fără nicio incidență asupra pensiilor deja plătite anterior acestei date. În eventualitatea în care, ca efect al recalculării, pensia ar fi mai mică, recalcularea nu și-ar produce niciun efect practic față de respectivul pensionar.
50.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
51.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Lucian Sârbu în Dosarul nr. 18.582/3/2020 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Barbu, Stelian Azoiței, Mircea Vladimir Stănescu, Adrian Păun și Ionel Rizescu în dosarele nr. 785/120/2022, nr. 4.274/120/2021, nr. 4.362/120/2021, nr. 846/120/2022 și nr. 824/120/2022 ale Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Sandu Ciupitu, Stelian Azoiței, Neculae Oțelea, Sandu Ciupitu, într-un dosar distinct, și Nicolae Schileru în dosarele nr. 24/120/2021, nr. 130/120/2021, nr. 784/120/2022/a1, nr. 816/120/2022/a1 și nr. 916/120/2022, de Gheorghe Anițuca în Dosarul nr. 2.085/120/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Valentin Moldoveanu în Dosarul nr. 3.343/120/2021* al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, precum și de Viorel Mateescu în Dosarul nr. 5.473/109/2021* al Curții de Apel Pitești - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 109 alin. (1) , ale
art. 110 alin. (1)
și ale
art. 122 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și Curții de Apel Pitești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.