Decizia nr. 54/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, a dispozițiilor art. 28 - 30 , ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , precum și ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
- OUG nr. 59/2017 4 august 2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
Interpretează 1
- Decizia nr. 16/2021 14 ianuarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizar…
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a
art. 28-30 ,
art. 59
și
60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, în forma modificată de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , prin raportare la dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Dragoș Oncică în Dosarul nr. 5.285/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.856D/2022.
2.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, domnul Dragoș Oncică. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Autorul excepției a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care arată, în esență, că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
nu a fost aprobată nici până în prezent de către Parlament, fiind astfel încălcate prevederile constituționale ale
art. 61 alin. (1)
și ale
art. 1 alin. (3)
și
(5) . Totodată, susține că nu a fost finalizată procedura prevăzută de dispozițiile
art. 115 alin. (7) din Constituție
pentru adoptarea ordonanțelor de urgență. În ceea ce privește beneficiul prevăzut de dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995 , autorul excepției precizează că acesta se calculează în raport cu cuantumul net al pensiei, întrucât, la nivelul anului 1995, pensiile nu se impozitau. Apreciază că modul de calcul a rămas neschimbat până în prezent, având în vedere că dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995
nu au fost modificate de legiuitor. În continuare, consideră că, fără a avea un temei legal, prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că beneficiul menționat anterior se raportează la cuantumul pensiei brute, atribuindu-și astfel competențe de legiferare, ceea ce încalcă prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5)
și ale
art. 124 . Mai arată că prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , pronunțată de instanța supremă, se instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care s-au pensionat înainte de adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
și cele care s-au pensionat ulterior acestui moment.
4.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, precizând că aceleași critici au mai fost analizate de Curtea Constituțională, care a reținut că nu există încălcări ale dispozițiilor constituționale. În acest sens, amintește
Decizia nr. 89 din 5 martie 2024 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.285/3/2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a
art. 28-30 ,
art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , prin raportare la dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dragoș Oncică într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblul său, autorul excepției arată că, până la momentul formulării excepției, ordonanța de urgență criticată nu a fost aprobată sau modificată printr-o lege de către Parlament, deși au trecut mai mult de 5 ani de la adoptarea sa, fiind încălcate astfel prevederile
art. 61 alin. (1) din Constituție . Autorul excepției consideră că îi revine Curții Constituționale sarcina de a stabili care ar fi termenul rezonabil în care ordonanța de urgență criticată ar trebui să fie examinată de Parlament, având în vedere că Legea fundamentală nu prevede un astfel de termen. De asemenea, autorul excepției apreciază, în esență, că textul normativ a fost adoptat cu încălcarea
art. 115 alin. (6) din Constituție , întrucât a fost afectat dreptul fundamental la pensie. Cu privire la acest aspect, autorul excepției reține că legiuitorul poate să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, însă o poate face doar prin lege, și nu printr-o ordonanță de urgență. Nu în ultimul rând, autorul excepției consideră că actul normativ criticat instituie un tratament discriminatoriu între cadrele militare care s-au pensionat anterior adoptării ordonanței de urgență atacate și au beneficiat de sporul prevăzut de
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
și cele care s-au pensionat ulterior adoptării acesteia și au fost private de acest spor, ca urmare a
Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28-30
și ale
art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 , astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , se arată că prin modificarea prevederilor criticate din Legea nr. 223/2015 este restrâns dreptul la pensie, iar prin interpretarea dată de instanța supremă prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021
s-a ajuns chiar la o suprimare a efectelor dispozițiilor
art. 11 din Legea nr. 80/1995 . În acest context, autorul reamintește că, potrivit
art. 53 din Constituție , restrângerea dreptului trebuie să fie limitată în timp și să nu aducă atingere existenței dreptului sau libertății.
8.
Se apreciază că prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța supremă a înlăturat de la aplicare prevederile
art. 11 din Legea nr. 80/1995
în ceea ce îl privește pe autorul excepției, acesta neputând beneficia de acest spor nici măcar într-un cuantum plafonat. De asemenea, se arată că, la nivelul anului 1995, pensiile militare nu erau impozitate și, având în vedere acest aspect, autorul excepției apreciază că este clar că beneficiul semnului onorific ar trebui adăugat la valoarea pensiei nete.
9.
În continuare, autorul excepției consideră că, prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a încălcat legea și a nesocotit voința legiuitorului, care a dorit să suplimenteze pensia pe care o încasează cadrul militar care a fost decorat cu însemnul militar specific, fiind astfel încălcate prevederile
art. 124 alin. (1)
și
(3) din Constituție .
10.
Nu în ultimul rând, autorul excepției invocă, în susținerea criticilor sale de neconstituționalitate, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile
nr. 358 din 26 mai 2022 ,
nr. 308 din 28 martie 2012 ,
nr. 841 din 10 decembrie 2015 , precum și
Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020 .
11.
Tribunalul București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.
12.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de autorul excepției, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Potrivit încheierii de sesizare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispozițiile
art. 28-30 , ale
art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , prin raportare la dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995. Însă, din motivarea cererii de sesizare, Curtea observă că autorul excepției critică
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblu, dispozițiile
art. 28-30 , ale
art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 , astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , prin raportare la dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 80/1995 .
16.
Prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , pronunțată în Dosarul nr. 1.325/1/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile
art. 60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
17.
De asemenea, prin decizia amintită, instanța supremă a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108, coroborate cu cele ale
art. 28
și ale
art. 30 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.
18.
Având în vedere că, prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a respins ca inadmisibilă sesizarea privind interpretarea dispozițiilor
art. 108 , coroborate cu cele ale
art. 28
și ale
art. 30 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, Curtea va reține ca obiect al excepției
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, dispozițiile
art. 28-30 , ale
art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , precum și cele ale
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 . Dispozițiile criticate în mod punctual prevăd:
–
Articolul 28
din Legea nr. 223/2015 :
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
a)
diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;
b)
compensațiile lunare pentru chirie;
c)
valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;
d)
contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;
e)
primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f)
indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g)
contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;
h)
plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i)
compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j)
restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k)
majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l)
drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m)
sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;
n)
drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;
o)
sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;
p)
alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.
La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.
În situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.
Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare.
–
Articolul 29
din Legea nr. 223/2015 :
Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a)
militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
b)
pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.
Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
–
Articolul 30
din Legea nr. 223/2015 : „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“
–
Articolul 59
din Legea nr. 223/2015 : „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“
–
Articolul 60
din Legea nr. 223/2015 : „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.
–
Articolul 11
alin. (3) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei“.
19.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 16 alin. (1)
și
(2)
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 61 alin. (1)
privind rolul Parlamentului, ale
art. 73 alin. (3)
referitor la reglementarea legilor organice, ale
art. 115 alin. (6)
privind delegarea legislativă și ale
art. 118
privind forțele armate. În ceea ce privește prevederile
art. 28-30
și ale
art. 59 din Legea nr. 223/2015 , precum și ale
art. 60 din Legea nr. 223/2015 , astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în opinia autorului excepției de neconstituționalitate acestea contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
privind statul român ca stat de drept, democratic și social, ale
art. 1 alin. (5)
privind principiul legalității, ale
art. 16 alin. (2)
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 53
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale
art. 73 alin. (3)
referitor la reglementarea legilor organice, ale
art. 118
privind forțele armate și ale
art. 124 alin. (1)
și ( 3) .
20.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică, pe de o parte, dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , în ansamblul său, iar, pe de altă parte, dispoziții din
Legea nr. 223/2015 , în interpretarea dată de instanța supremă, dispoziții care vizează plafonarea pensiilor militare și modalitatea de acordare a sporului prevăzut de
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
pensionarilor militari decorați cu ordinul „Meritul Militar“.
21.
În ceea ce privește critica autorului excepției potrivit căreia Parlamentul nu a adoptat o lege de modificare sau de respingere a ordonanței de urgență criticate până la data sesizării Curții, critică raportată la dispozițiile
art. 61 alin. (1) din Constituție , Curtea arată că, potrivit
art. 115 alin. (5) din Constituție , pentru intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, Guvernul României depune ordonanța adoptată spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă sesizată și ia măsuri pentru publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consultând fișa legislativă a Proiectului de lege nr. L209/2017 pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , instanța de contencios constituțional observă că acesta a fost aprobat de Senatul României la data de 25 septembrie 2017, iar ulterior a fost trimis către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, fiind înregistrat cu numărul 310 din 3 octombrie 2017. În ceea ce privește termenul în care ar trebui să se pronunțe Camera Deputaților asupra proiectului de lege, Curtea reține că prin
Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, a observat că, în ceea ce privește Camera decizională, Constituția nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe. Referitor la solicitarea autorului excepției de a se substitui legiuitorului și de a stabili ea însăși un termen rezonabil de aprobare sau modificare de către Camera decizională a ordonanței de urgență criticate, Curtea Constituțională constată că o astfel de solicitare este inadmisibilă, excedând competenței sale.
22.
Privind pretinsa încălcare a
art. 73 alin. (3) din Constituție
din perspectiva faptului că ordonanța de urgență criticată a reglementat aspecte ce țin de dreptul fundamental la pensie al autorului excepției, Curtea arată că, pe de o parte,
este o lege organică, iar, pe de altă parte, reține că prin
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, a reținut că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în temeiul
art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție , care, spre deosebire de ordonanța simplă, poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, nici această critică de neconstituționalitate nu poate fi primită.
23.
În ceea ce privește presupusa încălcare a dispozițiilor constituționale ale
art. 16 alin. (1)
și
(2) , respectiv pretinsa discriminare existentă între cadrele militare care s-au pensionat anterior adoptării ordonanței de urgență atacate și au beneficiat de sporul prevăzut de
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
și cele care s-au pensionat ulterior adoptării acesteia și au fost private de acest spor, sunt relevante cele reținute de Curte în
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , precitată, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Așadar, Curtea reține că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile constituționale ale
art. 16 alin. (1) și (2) .
24.
Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit prin
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021
că
art. 47 alin. (2) din Constituție , deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.
25.
Referitor la criticile autorului excepției privind modalitatea de interpretare de către instanța supremă a dispozițiilor
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
prin raportare la dispozițiile
art. 60 din Legea nr. 223/2015 , astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , Curtea observă că interpretarea dată se încadrează în limitele
art. 126 alin. (3) din Constituție , Înalta Curte de Casație și Justiție realizând o veritabilă interpretare și corelare a textelor supuse analizei. Contrar celor susținute de autorul excepției, instanța supremă nu a legiferat și nici nu a suprimat efectele dispozițiilor
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 , ci a realizat o interpretare a textelor în sensul aplicării acestora, și nu în sensul neaplicării - actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat. Prin urmare, nici criticile raportate la dispozițiile constituționale ale
art. 61 alin. (1)
nu pot fi primite.
26.
Cu referire la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu
art. 115 alin. (6) din Constituție , Curtea a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 177 din 21 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2024, paragraful 99), că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora. Curtea a reținut că Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. În urma analizei realizate mai sus, Curtea observă că dispozițiile criticate nu contravin drepturilor și libertăților fundamentale invocate de autorul excepției și, în consecință, prevederile
art. 115 alin. (6) din Constituție
nu au fost încălcate în speța de față.
27.
Cu privire la presupusa încălcare a
art. 53 din Constituție , Curtea reține că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, invocarea dispozițiilor acestui articol nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
28.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș Oncică în Dosarul nr. 5.285/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, dispozițiile
art. 28 – 30
și ale
art. 59
și
60 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , precum și ale
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin
Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.