Decizia nr. 654/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dărângă Ioana Codruța.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Anițaș Tunde Eva și alții, în Dosarul nr. 24/35/CA/2022 - P.I. al Curții de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 887D/2022.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.417D/2022, nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022, nr. 2.081D/2022, nr. 2.147D/2022, nr. 2.148D/2022, nr. 2.279D/2022, nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023, nr. 2.054D/2023 și nr. 161D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Trancă Georgiana-Corina, Cotescu Diana-Victoria și Bușu Adrian-Florin în Dosarul nr. 1.553/54/2021 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Jager-Peter Monika, în Dosarul nr. 1.671/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Onea Vasile Marcian, în Dosarul nr. 1.925/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Oproiu Costinel Bogdan, în Dosarul nr. 1.669/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Bonto Gabriela Cristina, în Dosarul nr. 1.672/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Frigy Szabolcs Istvan, în Dosarul nr. 1.670/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Murariu Iulia, Bocăneț Carmen, Mărginean Daria și Tănase Sorin Iulian în Dosarul nr. 215/39/2022 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Pușcă Bălan Ioana Mihaela în Dosarul nr. 369/45/2022 al Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Matei Gh. Daniela în Dosarul nr. 26/98/2022 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureșan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sîrbu Viorica și alții în Dosarul nr. 7.171/2/2021/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureșan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Matiu Gabriela în Dosarul nr. 4.162/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrii de sindicat Florea Andreea Gabriela și alții, în Dosarul nr. 101/33/2022/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.417D/2022, Petrescu Nicolae Daniel a depus o cerere intitulată amicus curiae prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, precum și faptul că respectiva cerere este însoțită de o copie a unei decizii a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. De asemenea, magistratul-asistent mai referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.147D/2022 autorii excepției de neconstituționalitate au depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.417D/2022, nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022, nr. 2.081D/2022, nr. 2.147D/2022, nr. 2.148D/2022, nr. 2.279D/2022, nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023, nr. 2.054D/2023 și nr. 161D/2024 la Dosarul nr. 887D/2022.
6.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.417D/2022, nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022, nr. 2.081D/2022, nr. 2.147D/2022, nr. 2.148D/2022, nr. 2.279D/2022, nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023, nr. 2.054D/2023 și nr. 161D/2024 la Dosarul nr. 887D/2022, care a fost primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate prin
Decizia nr. 97 din 16 martie 2023 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 23 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 24/35/CA/2022 - P.I., Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare în numele membrilor de sindicat Anițaș Tunde Eva și alții cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 887D/2022).
9.
Prin Încheierea din 25 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.553/54/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Trancă Georgiana-Corina, Cotescu Diana-Victoria și Bușu Adrian-Florin cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 1.417D/2022).
10.
Prin Încheierea din 21 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.671/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și personalului care a obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Jager-Peter Monika, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 1.746D/2022).
11.
Prin Încheierea din 21 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.925/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și personalului care a obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Onea Vasile Marcian, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 1.747D/2022).
12.
Prin Încheierea din 28 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.669/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și personalului care a obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare în numele membrului de sindicat Oproiu Costinel Bogdan, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 1.777D/2022).
13.
Prin Încheierea din 28 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.672/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și personalului care a obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Bonto Gabriela Cristina, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 1.778D/2022).
14.
Prin Încheierea din 7 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.670/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și personalului care a obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Frigy Szabolcs Istvan, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.081D/2022).
15.
Prin Încheierea din 20 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 215/39/2022, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , în măsura în care se aplică și cadrelor didactice care a obținut gradul didactic I prin echivalare anterior datei de 1 iulie 2017, excepție ridicată de Murariu Iulia, Bocăneț Carmen, Mărginean Daria și Tănase Sorin Iulian, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.147D/2022).
16.
Prin Încheierea din 15 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 369/45/2022, Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
și ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Pușcă Bălan Ioana Mihaela cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.148D/2022).
17.
Prin Încheierea din 5 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 26/98/2022, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborat cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Matei Gh. Daniela, cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.279D/2022).
18.
Prin Încheierea din 22 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 178/33/2022/a1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj pentru membrul de sindicat Mureșan Liana cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.282D/2022).
19.
Prin Încheierea din 10 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.171/2/2021/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
și ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sîrbu Viorica, Morar Avia Carmen, Curca-Nastaselu Amelia-Cristina, Coza Ancuța Maria, Fulga Daniela, Mogagea Iuliana-Mihaela, Stoica Diana, Sitar-Taut Daniela Monica, Meșter Adriana-Angela, Ratiu Dana-Mădălina, Sandu Mihai Octavian, Simionescu Elena, Balazs Emoke, Sandu Roxana Liliana, Racataianu Florentina, Craciunesc Ioana, Filip Cristian-Claudiu, Artene Lăcrămioara, Chiciudean Nicoleta, Bălan Grigore Dinu, Romaniuc Constantin și Dumitras Cristina-Amalia cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.797D/2022).
20.
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 178/33/2022/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj pentru membrul de sindicat Mureșan Liana cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 389D/2023).
21.
Prin Încheierea din 27 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.162/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Matiu Gabriela cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 2.054D/2023).
22.
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 101/33/2022/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , excepție ridicată de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj pentru membrii de sindicat Florea Andreea Gabriela, Morar Olga Elena, Neagu Razvan Mihai, Rigman Ciprian Doru, Rodean Maria, Szabo Adel Antoinette și Todea Ioan Radu cu prilejul soluționării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educației prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ (Dosarul nr. 161D/2024).
23.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia apreciază că dispozițiile
art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017
sunt lipsite de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine prevederilor
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție , în măsura în care acestea sunt aplicabile și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I în baza titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , respectiv în măsura în care aceste prevederi se aplică situațiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . De asemenea, se susține că sunt lipsite de claritate și precizie și dispozițiile
art. 39 alin. (5)
din același act normativ, în măsura în care ar conduce la lipsirea cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii de beneficiul indemnizației pentru acest titlu științific.
24.
De asemenea, autorii excepției consideră că, drept urmare a lipsei de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , se încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, prin aplicarea retroactivă a prevederilor noii legi asupra situațiilor juridice născute sub imperiul legislației anterioare. Este afectată astfel securitatea juridică a drepturilor dobândite de cadrele didactice care au obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . Or, acestor categorii de personal didactic de predare li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor, astfel încât au dobândit, anterior datei de 1 iulie 2017, toate drepturile cuvenite cadrelor didactice cu gradul didactic I (încadrare și salarizare ca profesor cu gradul didactic I, accesul la funcții de conducere, de îndrumare și de control - acces condiționat de gradul didactic deținut - etc.), beneficiind și de plata sporului pentru titlul științific/sumei compensatorii aferente titlului, în temeiul legislației în vigoare la momentul dobândirii titlului științific de doctor.
25.
Se mai susține că prevederile criticate încalcă și principiul egalității în drepturi în cazul în care dispozițiile
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
se aplică și cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor anterior datei de 1 iulie 2017, în conformitate cu Metodologia privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, aprobată prin
Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011 , cu modificările și completările ulterioare. Practic, se ajunge la un tratament diferențiat între două categorii de cadre didactice, care au dobândit gradul didactic I în baza titlului științific de doctor, după promovarea unor inspecții școlare, fără a exista o justificare obiectivă a acestui tratament diferențiat. În acest context, autorii excepției consideră că li se neagă dreptul la plata indemnizației pentru titlul științific de doctor pe baza unui criteriu temporar, ceea ce contravine dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
26.
Nu în ultimul rând, se arată că textele criticate sunt în contradicție cu dispozițiile
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu cele ale
art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că dispozițiile criticate sunt în mod evident discriminatorii, diferența de tratament juridic dintre cele două categorii de cadre didactice neavând la bază o justificare obiectivă și rezonabilă.
27.
Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 887D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că textele de lege invocate nu pun probleme sub aspectul cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, de vreme ce, în opinia sa, normele juridice a căror neconstituționalitate este invocată au un conținut clar și previzibil. Instanța consideră că nu se poate reține nici încălcarea cerinței constituționale a neretroactivității legii atât timp cât dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate nu dispun pentru trecut, ci doar pentru viitor. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate întemeiată pe prevederile
art. 16 alin. (2) din Constituție , se apreciază că și aceasta este neîntemeiată, neputându-se reține o discriminare între categorii de persoane aflate în aceeași situație juridică. De asemenea, se apreciază că nu se poate reține nici încălcarea priorității
Convenției
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale față de dreptul național atât timp cât textele legale criticate pentru neconstituționalitate nu dispun în sensul înlăturării acestei priorități, iar posibila încălcare a normelor convenționale prin actul administrativ atacat este o chestiune care vizează fondul acțiunii în anulare și nu constituționalitatea textelor legale în temeiul cărora a fost emis actul administrativ atacat.
28.
Curtea de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 1.417D/2022 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că dispozițiile
art. 14 alin. (3) din Legea nr. 153/2017
ar putea fi considerate lipsite de claritate și previzibilitate, în măsura în care sunt aplicabile și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I în baza titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a legii, respectiv în măsura în care aceste prevederi se aplică situațiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . De asemenea, se poate interpreta că se încalcă principiul neretroactivității legii prin aplicarea retroactivă a prevederilor noii legi asupra situațiilor juridice născute sub imperiul legislației anterioare, putând fi afectată securitatea juridică a drepturilor dobândite de cadrele didactice care au obținut gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor, anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . Dreptul de a beneficia de gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor este recunoscut de lege încă din anul 1969, fiind consacrat expres prin statutele personalului didactic care s-au aplicat începând cu anul 1969 până în prezent.
29.
Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă apreciază în dosarele nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022 și nr. 2.081D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că norma juridică a cărei neconstituționalitate este invocată nu încalcă dispozițiile
art. 1 alin. (3)
și
(5) , ale
art. 15 alin. (2) , ale
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 20 din Constituție
și nici pe cele ale
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori ale
art. 1 din Primul Protocol
adițional la aceeași convenție, fiind edictată în limitele de competență ale organului legiuitor, care are puterea de a reglementa pentru viitor modul de stabilire și de plată a indemnizației de titlu științific și/sau echivalarea gradului didactic I obținut în baza titlului științific de doctor în mod unitar pentru toți beneficiarii legii.
30.
Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 2.147D/2022 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că aplicarea retroactivă a prevederilor
art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017
are drept consecință generarea unei situații discriminatorii pentru personalul didactic care a obținut gradul didactic I anterior datei de 1 iulie 2017, prin valorificarea titlului de doctor, față de cadrele didactice care au obținut acest titlu științific ulterior datei menționate și care pot opta în sensul acordării indemnizației pentru titlul științific de doctor și obținerea gradului didactic I fără valorificarea titlului științific de doctor, acestea din urmă beneficiind de o salarizare mai avantajoasă, fără a exista o justificare legitimă pentru această situație.
31.
Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 2.148D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale indicate de către autoarea excepției de neconstituționalitate nu au caracter neconstituțional decât în eventualitatea în care s-ar pune în discuție claritatea legii, adică a
art. 14 alin. (3)
ipoteza finală, aspect neinvocat de către autoare. Însă, în concret, argumentele invocate în sprijinul excepției ridică doar aspecte de interpretare și aplicare a legii în timp, reieșind cu claritate din modul de redactare a prevederilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
intenția legiuitorului de a aplica dispozițiile
art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017
doar pentru viitor. Prin urmare, aspectele ce se impun a fi dezlegate de către instanța de contencios constituțional vizează modalitatea de aplicare în timp a celor două dispoziții din
Legea-cadru nr. 153/2017 , acestea aparent neimplicând aspecte de aplicare retroactivă în sensul
art. 15 alin. (2) din Constituție . De asemenea, cele două dispoziții criticate nu aduc atingere niciunui drept fundamental și nici nu implică afectarea unui drept de proprietate, deoarece autoarea excepției nu este în posesia unui bun în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
32.
Faptul că legiuitorul a urmărit să înlăture cumulul a două drepturi salariale (sporul/indemnizația pentru titlul științific de doctor și creșterea salarială aferentă gradului didactic I) care au la bază aceeași situație juridică, datorită obținerii gradului didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011
pentru aprobarea
Metodologiei
privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu constituie o încălcare sau o îngrădire a dreptului de proprietate, ci exercitarea unei marje largi în stabilirea politicilor sociale, dreptul la salarizare neavând caracter imuabil, iar dreptul în discuție nu este unul cu caracter fundamental.
33.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază în Dosarul nr. 2.279D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textele de lege criticate respectă drepturile constituționale invocate, reglementând pentru viitor - față de momentul intrării lor în vigoare - salarizarea întregului personal didactic ce deține/dobândește titlul științific de doctor, fără nicio discriminare directă sau indirectă. Situația pe care o reclamă autoarea excepției ca fiind discriminatorie constă în reglementarea aceleiași modalități de salarizare/recompensare indiferent de modalitatea de obținere a gradului didactic I (ca efect al deținerii titlului științific de doctor sau prin parcurgerea unei metodologii proprii). Or, niciun criteriu de discriminare nu este prezent într-o atare reglementare, legiuitorul având competența să reglementeze ex nuovo o atare recompensă.
34.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază în dosarele nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023 și nr. 161D/2024 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că reclamanții urmăresc anularea
Ordinului ministrului educației nr. 3.993/2021
privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ, prevăzute în
Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, act administrativ prin intermediul căruia, în aplicarea dispozițiilor
art. 14 alin. (3)
și ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , s-a realizat o clarificare a drepturilor salariale, în sensul înlăturării inechităților salariale pentru funcțiile similare ale personalului didactic care a obținut printr-un ordin de ministru gradul didactic I ca urmare a echivalării titlului științific de doctor anterior datei de 1 iulie 2017 și ale personalului care și-a echivalat titlul științific de doctor după data menționată.
35.
Altfel spus, prin demersul judiciar promovat în prezenta cauză, recurenții urmăresc să obțină înlăturarea dispozițiilor referitoare la obligativitatea personalului din învățământ care a obținut gradul didactic I prin echivalarea titlului științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017
de a opta între drepturile salariale aferente titlului de doctor și cele aferente gradului didactic I în baza titlului de doctor, considerând că nu li se aplică drept efect al principiului neretroactivității legii civile și urmărind astfel să își conserve atât drepturile salariale aferente gradului didactic I, cât și drepturile aferente titlului științific de doctor echivalat cu gradul didactic I anterior datei de 1 iulie 2017.
36.
Or, prevederile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în domeniul analizat de a reglementa, prin intermediul noii legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, un mecanism legal în privința drepturilor financiare aferente dobândirii titlului științific de doctor.
37.
Astfel, pe lângă faptul că a schimbat natura acestui drept din spor în indemnizație în cuantum fix de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a prevăzut o condiție în ceea ce privește deținerea titlului științific de doctor în domeniul pentru care este deținut respectivul titlu, legiuitorul a reglementat și o situație de excepție de la plata acestei indemnizații în privința personalului didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalarea doctoratului, în sensul că a introdus un drept de opțiune pentru cadrele didactice care, ulterior dobândirii titlului de doctor, au obținut, prin echivalarea acestui doctorat, gradul didactic I, și anume de a opta între menținerea în plată a indemnizației de doctorat cu pierderea gradului obținut prin echivalare sau păstrarea gradului obținut prin echivalare și pierderea indemnizației de doctorat.
38.
Cum dreptul de opțiune la care fac referire dispozițiile tezei a doua a
art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017
reflectă voința legiuitorului de a nu se mai permite cumulul indemnizației de doctorat cu drepturile aferente gradului didactic, obținut exclusiv ca efect al echivalării aceluiași doctorat, prin instituirea unor reguli privind salarizarea personalului din învățământ aflat în situația menționată, în acord cu scopul edictării legii unice de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, nu se poate susține că dispozițiile legale criticate ar fi contrare și ar încălca astfel prevederile constituționale invocate.
39.
Se arată că prevederile criticate nu sunt contrare principiilor egalității și nediscriminării consacrate în
Constituție
și în
art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste dispoziții se aplică în mod unitar tuturor categoriilor de personal vizate de ipoteza normei, fără privilegii și fără discriminări, după cum, tot în baza principiului egalității, între categorii diferite de persoane este justificat un tratament juridic diferențiat.
40.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.054D/2023.
41.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
42.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise și înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
43.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
44.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, prevederi legale care au următorul conținut:
–
Articolul 14
alin. (3 ): „Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011
pentru aprobarea
Metodologiei
privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.“;
–
Articolul 39
alin. (5 ): „Sporul pentru titlul științific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deține titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia, beneficiind de prevederile
art. 14 .“
45.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
privind statul de drept și
alin. (5)
privind principiul legalității, ale
art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivității legii, ale
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 20
- Tratatele internaționale privind drepturile omului,
art. 44
- Dreptul de proprietate privată și
art. 53
- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiilor
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale
art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la convenție .
46.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, prin
Decizia nr. 97 din 16 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 24 iulie 2023, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.
47.
Curtea a observat că, în esență, autorii excepției erau nemulțumiți de faptul că, drept urmare a aplicării prevederilor
art. 14 alin. (3)
coroborate cu cele ale
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 , începând cu data de 1 iulie 2017, personalul didactic de predare care a obținut gradul didactic I prin echivalare cu titlul științific de doctor, conform
Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011
pentru aprobarea
Metodologiei
privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2011, nu mai poate beneficia de sporul pentru titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia. Cu alte cuvinte, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor
art. 14
și modificarea dispozițiilor
art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 , legiuitorul nu a mai permis acordarea unei duble bonificații pentru aceeași calificare, respectiv pentru titlul științific de doctor și pentru gradul didactic I, dacă acesta din urmă a fost obținut prin echivalare, întrucât obținerea gradului I în această modalitate reprezintă un beneficiu în sine, având în vedere avantajele financiare acordate personalului didactic de predare.
48.
În prealabil analizării criticilor de neconstituționalitate ale autorilor, Curtea a arătat că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor privind abrogarea sporului pentru titlul științific de doctor (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 617 din 6 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 19 noiembrie 2015, paragraful 12, și
Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012), statuând că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de
Constituție . Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade, le poate suspenda sau chiar anula.
49.
De asemenea, în ceea ce privește politica de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, Curtea Constituțională a statuat că reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, precum și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 14 aprilie 2021, paragraful 34).
50.
În ceea ce privește prima critică a autorilor excepției, în sensul că prevederile supuse controlului sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind astfel neconstituționale, în măsura în care acestea sunt aplicabile și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I folosindu-se de titlul științific de doctor deținut anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , Curtea a observat că, în realitate, autorii nu invocă o lipsă de claritate sau de precizie a prevederilor criticate, ci aceștia atacă soluția legislativă adoptată de legiuitor, respectiv imposibilitatea de a beneficia atât de avantajele obținute ca urmare a dobândirii gradului didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, cât și de indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor. De altfel, analizând prevederile
art. 39 alin. (5)
din legea-cadru anterior menționată rezultă cu claritate că acestea se aplică și categoriilor de personal didactic cărora le-a fost acordat titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , legiuitorul folosind sintagma „indiferent de data obținerii acestuia“ (a titlului științific de doctor - s.n.) și precizând că aceste categorii vor beneficia de prevederile
art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 . Prin urmare, Curtea a reținut că această critică este neîntemeiată.
51.
Cât privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, întrucât regula prevăzută de
art. 14
se aplică și personalului didactic de predare care a obținut titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 , Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 209 din 28 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1031 din 4 noiembrie 2020, paragrafele 31 și 32) că, în măsura în care prevederile criticate se aplică începând cu data intrării lor în vigoare, fără să aibă niciun efect cu privire la sumele încasate deja de beneficiarii sporului pentru titlul științific de doctor, nu se pune problema încălcării principiului care interzice aplicarea retroactivă a legii.
Legea-cadru nr. 153/2017
nu conține nicio prevedere care să impună/să permită aplicarea dispozițiilor sale și pentru situații din trecut. Ca atare, devine operantă regula de bază din dreptul intertemporal, potrivit căreia actele normative își produc efectele începând cu data intrării lor în vigoare (tempus regit actum). De altfel, Curtea a constatat deja că prevederile criticate nu sunt retroactive, deoarece se aplică de la momentul intrării lor în vigoare, pentru viitor ( Decizia nr. 691 din 31 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 27 februarie 2020, paragraful 28).
52.
De asemenea, Curtea a mai statuat, în mod constant, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune ulterior intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, și
Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004).
53.
Prin urmare, având în vedere că prevederile
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
își produc efectele pentru viitor, respectiv începând cu data aplicării dispozițiilor noii legi, instanța de contencios constituțional a constatat că, în speța dedusă controlului, nu este încălcat principiul neretroactivității legii.
54.
Referitor la cea de-a treia critică a autorilor excepției, privind încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de
art. 16 din Constituție , precum și a dispozițiilor
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale
art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la convenție , Curtea a observat că dispozițiile criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, respectiv tuturor celor care au dobândit gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, indiferent de data la care au dobândit titlul. Cu alte cuvinte, prevederile criticate vor fi aplicabile personalului didactic de predare care a obținut titlul științific de doctor atât anterior, cât și ulterior intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017 . Tocmai pentru a evita orice diferență de tratament juridic între persoanele aflate în aceeași situație juridică, legiuitorul nu a acordat anumite beneficii personalului didactic de predare în funcție de data obținerii titlului științific de doctor, ci a prevăzut același regim juridic pentru cadrele didactice care se regăsesc în ipoteza prevăzută de normele criticate.
55.
Potrivit jurisprudenței Curții (a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 344 din 26 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 17), nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. În acest sens, Curtea a reținut că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. Însă, ținând cont că prevederile criticate se aplică tuturor persoanelor care au obținut gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, fără să aibă relevanță data la care persoanele au dobândit titlul, nu se pot reține o încălcare a principiului egalității în drepturi și nici existența unei discriminări în cadrul categoriei personalului didactic, în funcție de data dobândirii titlului.
56.
Referitor la restul susținerilor autorilor excepției cu privire la aplicarea normelor criticate, Curtea a reținut că modalitatea de aplicare în concret a
Legii-cadru nr. 153/2017
excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar, în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. În acest sens, potrivit
art. 126 alin. (1) din Constituție , „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.665 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010).
57.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv prin raportare la
art. 44 din Constituție .
58.
Referitor la invocarea dispozițiilor
art. 53
din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată.
59.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Anițaș Tunde Eva și alții, în Dosarul nr. 24/35/CA/2022 - P.I. al Curții de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Trancă Georgiana-Corina, Cotescu Diana-Victoria și Bușu Adrian-Florin în Dosarul nr. 1.553/54/2021 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Jager-Peter Monika, în Dosarul nr. 1.671/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Onea Vasile Marcian, în Dosarul nr. 1.925/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Oproiu Costinel Bogdan, în Dosarul nr. 1.669/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Bonto Gabriela Cristina, în Dosarul nr. 1.672/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Frigy Szabolcs Istvan, în Dosarul nr. 1.670/83/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Murariu Iulia, Bocăneț Carmen, Mărginean Daria și Tănase Sorin Iulian în Dosarul nr. 215/39/2022 al Curții de Apel Suceava - Secția contencios administrativ și fiscal, de Pușcă Bălan Ioana Mihaela în Dosarul nr. 369/45/2022 al Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Matei Gh. Daniela în Dosarul nr. 26/98/2022 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureșan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a1.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sîrbu Viorica și alții în Dosarul nr. 7.171/2/2021/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureșan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Matiu Gabriela în Dosarul nr. 4.162/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul din Învățământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrii de sindicat Florea Andreea Gabriela și alții, în Dosarul nr. 101/33/2022/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 14 alin. (3)
coroborate cu
art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.