Decizia nr. 299/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Elena Ilie în Dosarul nr. 34.242/4/2019/a3 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.052D/2020.

2.

Termenul de judecată a fost fixat pentru data de 25 februarie 2025, când Curtea a acordat un nou termen de judecată pentru data de 27 martie 2025 și, ulterior, pentru data de 8 aprilie 2025, când dezbaterile au avut loc în ședința publică, în prezența domnului Daniel Ilie, în calitate de fiu al autoarei excepției de neconstituționalitate, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă

coroborate cu ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, având în vedere cererea de amânare a pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat soluționarea pentru data de 29 mai 2025, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3.

Prin Încheierea din 9 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 34.242/4/2019/a3, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Elena Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de ajutor public judiciar privind scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru.

4.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că obligația judecătorului de a purta mască în sala de judecată îi afectează capacitatea intelectuală și, implicit, imparțialitatea sa. Astfel, dispozițiile legale criticate nu conferă claritate și precizie atunci când „în mod voluntar, fie constrâns de o prevedere pseudo-legală (ordin de ministru), judecătorul, la locul de muncă, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției sale într-un mediu impropriu desfășurării oricăror activități psiho-fizice, adică inclusiv intelectuale“.

5.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

6.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, înscrisurile depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile domnului Daniel Ilie, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins: „(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații (...): 13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.“

11.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității,

art. 11

- Dreptul internațional și dreptul intern,

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

- Accesul liber la justiție și

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate reglementează un caz de incompatibilitate, respectiv cazul în care există elemente, altele decât cele reglementate expres prin

art. 42 pct. 1-12 din Codul de procedură civilă , ce nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului. Dispoziția legală criticată trebuie analizată în corelație cu celelalte 12 puncte cuprinse în aceeași prevedere legală, care reglementează tot atâtea elemente concrete care pot conduce la incompatibilitatea judecătorului. Includerea, la pct. 13, și a „altor elemente“ care pot naște îndoieli cu privire la imparțialitate reprezintă o veritabilă normă de protecție a persoanei care formulează cererea de recuzare, prin lărgirea sferei cazurilor de incompatibilitate cu orice alte elemente concrete care pot fi probate, de către persoana interesată, a fi de natură a prilejui îndoieli asupra imparțialității judecătorului (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 399 din 5 iunie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 12 august 2019, paragraful 13). Așadar, posibilitatea de a formula o cerere de recuzare, atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea persoanei recuzate, constituie o garanție a asigurării imparțialității și, implicit, a dreptului la un proces echitabil și chiar protejează persoana care formulează cererea de recuzare, legiuitorul neputând enumera exhaustiv toate cazurile concrete în care pot interveni motive de recuzare pentru lipsa de imparțialitate.

13.

Analizând argumentele aduse în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci alegații referitoare la o presupusă incompatibilitate a judecătorului determinată de purtarea măștii în sala de judecată. Ca atare, nu este indicată și nici motivată pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu Legea fundamentală. Or, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea nu poate să se substituie autorului excepției în formularea criticilor de neconstituționalitate, astfel încât simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 39).

14.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 13 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Elena Ilie în Dosarul nr. 34.242/4/2019/a3 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 mai 2025.