Decizia nr. 706/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 , art. 519 și art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Varga Attila
- judecător
Irina Loredana Gulie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 27
și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea Neocasa Real Estate Solutions - S.R.L. din București în Dosarul nr. 44.941/299/2015* al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 175D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, invocând
Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 30 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 44.941/299/2015*, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 27
și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Societatea Neocasa Real Estate Solutions - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 5.158 din 14 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 44.941/299/2015*.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile
art. 27 din Codul de procedură civilă , astfel cum au fost interpretate și aplicate potrivit
Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt în contradicție cu
Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 , în măsura în care eludează efectele general obligatorii pe care le dobândesc deciziile instanței constituționale pentru viitor, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin aplicarea în continuare a normelor de procedură referitoare la căile de atac aflate în vigoare la momentul începerii procesului, chiar dacă acestea au fost declarate neconstituționale pe parcursul judecării procesului.
Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 , fără a produce efecte retroactive, trebuie aplicată, de la data publicării acesteia, în toate litigiile în care hotărârea judecătorească ce tranșează litigiul nu a devenit definitivă. Astfel, prin interpretarea dată
art. 27 din Codul de procedură civilă
prin
Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție și-a depășit atribuțiile prevăzute de
art. 519 din Codul de procedură civilă
și de Constituție, încercând să adauge la o decizie a Curții Constituționale, limitând astfel accesul liber la justiție.
6.
Se invocă cele statuate de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 , ale cărei considerente au efecte general obligatorii, și se arată că, prin această decizie, instanța de contencios constituțional a tranșat atât interpretările doctrinare contradictorii ale
Deciziei sale nr. 369 din 30 mai 2017 , cât și efectele
Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018
a instanței supreme.
7.
Or, având în vedere existența acestor două decizii contrare, pronunțate de Curtea Constituțională, pe de o parte, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, se susține că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a încălcat atribuțiile conferite de
art. 519 din Codul de procedură civilă
și de
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă .
8.
Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că
art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă
au instituit un mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care să contribuie la transformarea jurisprudenței românești într-una predictibilă, aptă să răspundă așteptărilor rezonabile ale justițiabililor și, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac. Pentru asigurarea eficacității acestui nou mecanism prevăzut de noul Cod de procedură civilă s-a acordat deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție caracter obligatoriu, atât pentru instanța care a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât și pentru toate celelalte instanțe, în același scop fiind prevăzute formalități de publicitate care să garanteze accesul instanțelor și al justițiabililor la soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.
9.
Se mai apreciază că prin instituirea caracterului obligatoriu al hotărârii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu dezlegarea unei probleme de drept, se asigură aplicarea prevederilor
art. 126 alin. (3) din Constituție , iar considerentele reținute în
Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 , pronunțată de instanța supremă, nu pot fi supuse controlului de constituționalitate al Curții Constituționale, în raport cu prevederile
art. 146 lit. d) din Constituție
și ale
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Mai mult, hotărârile judecătorești nu pot fi asimilate legilor sau ordonanțelor Guvernului, iar împotriva acestora se pot exercita doar căi de atac, în condițiile legii, potrivit
art. 129 din Constituție .
10.
Se mai apreciază că prevederile
art. 27 din Codul de procedură civilă
dau eficiență principiului previzibilității procesului, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile legii în vigoare de la data înregistrării cererii de chemare în judecată, fără a se aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile
art. 27
și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă . Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl reprezintă dispozițiile
art. 27 ,
art. 519
și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins:
–
Articolul 27
: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“;
–
Articolul 519
: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“;
–
Articolul 521
alin. (3)
și
(4):
(3)
Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)
Dispozițiile
art. 518
se aplică în mod corespunzător.
15.
În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (4)
referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat,
art. 16
- Egalitatea în drepturi,
art. 21
- Accesul liber la justiție,
art. 53
- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și
art. 147
- Deciziile Curții Constituționale.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile formulate de către autoarea excepției vizează, în esență, interpretarea și aplicarea normelor legale incidente în speța dedusă soluționării instanței de judecată.
17.
Față de această împrejurare, Curtea reține că, în conformitate cu prevederile
art. 2 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 47/1992 , nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, așa cum rezultă din prevederile
art. 126 alin. (1)
și
(3) din Constituție . Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, sens în care este, spre exemplu,
Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14.
18.
Potrivit dispozițiilor
art. 142 alin. (1) din Constituție , „Curtea Constituțională este garantul supremației
Constituției “, iar în temeiul
art. 126 alin. (1)
și
(2) din Legea fundamentală , justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege.
19.
Prin urmare, având în vedere faptul că instanța de contencios constituțional nu se pronunță asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , numai asupra înțelesului său contrar
Constituției , dedus din raportarea la norme și principii constituționale, excepția de neconstituționalitate, astfel cum este formulată în prezenta cauză, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
20.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 519
și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă , autoarea excepției nu arată în ce constă neconstituționalitatea acestor dispoziții legale. Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în indicarea motivelor de neconstituționalitate, în temeiul
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , controlul pe calea excepției de neconstituționalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu.
21.
Astfel, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 519
și ale
art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă
urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
(a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau
Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 27 din Codul de procedură civilă ,
art. 519
și ale
art. 521 alin. (3)
și
(4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea Neocasa Real Estate Solutions - S.R.L. din București în Dosarul nr. 44.941/299/2015* al Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 19 decembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.