Decizia nr. 159/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, aprobată și modificată prin Legea nr. 506/2001
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 13/2001 26 ianuarie 2001 (prevederi anume) privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau…
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Constantin Doldur - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghita - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, aprobată și modificată prin
Legea nr. 506/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Arkass Impex" - S.R.L. din Reghin în Dosarul nr. 1.388/2001 al Curții de Apel Targu Mures - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde Ministerul Finanțelor Publice prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondata, invocand în acest sens jurisprudenta Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin, asa cum susține autorul excepției, textului constituțional invocat și nici dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
prevede doua grade jurisdicționale de soluționare a contestațiilor, necontravenindu-se prin aceasta, în nici un fel, dispozițiilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 7 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.388/2001, Curtea de Apel Targu Mures Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 506/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Arkass Impex" - S.R.L. din Reghin într-o cauza având ca obiect judecarea acțiunii de anulare a Deciziei nr. 1.817/2001 emise de Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale menționate sunt contrare dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (2) și ale art. 20 alin. (2) din Constituția României, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "nu asigura un termen rezonabil pentru judecarea cauzelor și, ca atare, pot avea consecințe irevocabile pentru existenta unei societăți comerciale", permitand continuarea executării silite a obligațiilor de plată pe durata soluționării căilor de atac împotriva actelor administrative prin care au fost stabilite aceste obligații de plată. Astfel, "nu este exclus ca în momentul reluării procedurii administrativ-jurisdicționale, executarea creanței să fie împlinită anterior, ceea ce face ca acțiunea în contencios administrativ sa nu aibă decât o finalitate morala, știut fiind faptul ca sumele de bani nu se mai întorc societății, eventual vor fi compensate cu obligații viitoare, rulajul lor nu va mai produce profit sau, în cel mai rau caz, declanseaza falimentul".
Curtea de Apel Targu Mures - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata, "deoarece a suspenda soluționarea contestației atunci când exista indiciile săvârșirii unei infracțiuni poate duce la depășirea termenului rezonabil de soluționare a unei cauze. În acest sens sunt relevante și dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, care arata ca suspendarea judecații se poate face atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune, și nu atunci când ar exista anumite indicii de săvârșire a unei infracțiuni, care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea".
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata, cu următoarea motivare:
"- articolul menționat, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, nu impune termene de soluționare, ci face referire la termene rezonabile, înțelegand prin aceasta ca se reclama o soluționare grabnica a cauzei;
- reclamanta aduce obiecții
art. 10 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , fără a se referi și la
art. (1^1) introdus prin Legea nr. 506/2001 , de aprobare a
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , potrivit căruia "Decizia de suspendare poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competența. Judecata se face în regim de urgenta, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. Soluția instanței este definitivă și irevocabilă".
În acest fel, de la caz la caz, în funcție de indiciile săvârșirii unei infracțiuni și la cererea indreptatita, instanța, luând în considerare și prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, poate dispune, în regim de urgenta, prin hotărâre irevocabilă, revocarea măsurii suspendării, aspect ce este în concordanta cu cerința soluționării într-un termen rezonabil.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13 din 26 iunie 2001
privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 6 februarie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 506 din 4 octombrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001.
Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:
-
Articolul 10
alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 : "(1) Organul de soluționare a contestației prevăzut la art. 5 poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când exista indiciile săvârșirii unei infracțiuni a carei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie data în procedura administrativă reglementată de prezenta ordonanță de urgență.
(2) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea, în condițiile legii".
Legea nr. 506 din 4 octombrie 2001 , prin care
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
a fost aprobată cu modificări și completări, a introdus la art. 10 al ordonanței, după alin. (1), alin. (1^1) având următorul cuprins: "Decizia de suspendare poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competența. Judecata se face în regim de urgenta, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. Soluția instanței este definitivă și irevocabilă".
În motivarea excepției de neconstituționalitate a fost invocată încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (2) și ale art. 20 alin. (2) din Constituție, al căror conținut este următorul:
- Art. 11: "(1) Statul român se obliga sa îndeplinească întocmai și cu buna-credința obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
- Art. 20 alin. (2): "Dacă exista neconcordante între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale."
Se arata, totodată, ca prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independenta și impartiala, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședința poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durata a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanța atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducă atingere intereselor justiției."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
a instituit o procedură administrativ-jurisdicțională de soluționare a contestațiilor depuse de plătitori, cu privire la stabilirea obligațiilor bugetare prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice. Potrivit art. 10 alin. (1) din ordonanța, organul de soluționare poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când exista indiciile săvârșirii unei infracțiuni a carei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie data în procedura administrativă reglementată de prezenta ordonanță de urgență.
Aceste prevederi legale au fost completate prin
pentru aprobarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , în sensul că la art. 10, după alineatul (1), s-a introdus alineatul (1^1) care permite accesul la justiție al persoanelor nemultumite de decizia de suspendare. În felul acesta au fost aduse la îndeplinire exigențele prevăzute la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.
Pe de altă parte, Curtea constata ca prevederile legale criticate sunt constituționale în condițiile în care obligația de plată a impozitelor și taxelor prevăzute de lege constituie o îndatorire fundamentală, stabilită prin art. 53 alin. (1) din Constituție, astfel ca executarea acestei obligații în intervalul în care se soluționează contestația introdusă de plătitor nu poate fi caracterizată ca o încălcare a drepturilor acestuia.
Cu privire la dispozițiile
art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 90 din 19 martie 2002, respingând excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții. Aceasta soluție, precum și considerentele pe care se întemeiază sunt valabile și cu privire la excepția ridicată în cauza de fața, neexistand elemente noi care să determine o schimbare a jurisprudenței Curții.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, aprobată și modificată prin
Legea nr. 506/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Arkass Impex" - S.R.L. din Reghin în Dosarul nr. 1.388/2001 al Curții de Apel Targu-Mures - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 mai 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.