Decizia nr. 226/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47-57 din Legea nr. 253/2013

privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și a celor ale

art. 87 din Codul penal , excepție ridicată de Dumitru Vărăticeanu în Dosarul nr. 396/198/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.440D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției nu precizează concret în ce constă contrarietatea dispoziției criticate față de Legea fundamentală. În același sens s-a pronunțat Curtea prin

Decizia nr. 433 din 24 septembrie 2024 . În subsidiar, invocând

Decizia nr. 746 din 20 octombrie 2020 , solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 396/198/2021, Tribunalul Vâlcea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47-57 din Legea nr. 253/2013

privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și a celor ale

art. 87 din Codul penal , excepție ridicată de Dumitru Vărăticeanu, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei sentințe pronunțate de către Judecătoria Brezoi.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că este grav bolnav, iar organul de probațiune, deși deține documente medicale, refuză să sesizeze instanța de executare. Arată că îi sunt încălcate drepturile procesuale, deși dreptul la apărare îi conferă posibilitatea de a se adresa direct instanței judecătorești.

6.

Tribunalul Vâlcea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că persoana supravegheată în privința căreia s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu se poate adresa direct instanței pentru a solicita modificarea sau încetarea obligațiilor stabilite în sarcina sa conform

art. 85 alin. (2) din Codul penal , ci poate adresa o cerere în acest sens judecătorului delegat cu executarea. Această soluție juridică echivalează cu o aplicare a dispozițiilor

art. 14

și ale

art. 15 lit. e) din Legea nr. 253/2013 , ce reglementează instituția judecătorului delegat cu executarea, respectiv atribuțiile acestuia. Analizând rolul și atribuțiile judecătorului delegat cu executarea, astfel cum acestea sunt prevăzute la

art. 14

și

art. 15 din Legea nr. 253/2013 , instanța judecătorească apreciază că această instituție a fost reglementată de legiuitor ca element procedural ce face legătura între instanța de executare și persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. Face referire la

Decizia nr. 159 din 27 martie 2018 , paragraful 28. Așa fiind, reglementarea dreptului persoanei față de care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de a formula cerere la judecătorul delegat cu executarea, pentru diminuarea sau încetarea obligațiilor dispuse în sarcina sa, conform

art. 85 alin. (2) din Codul penal , reprezintă o formă de asigurare a accesului la justiție și nu o încălcare a dreptului fundamental prevăzut la

art. 21 din Constituție . Apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile

art. 16 din Constituție .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 47-57 din Legea nr. 253/2013

privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 14 august 2013, și cele ale

art. 87 din Codul penal . Dispozițiile

art. 47-56 din Legea nr. 253/2013

fac parte din capitolul II - „Amânarea aplicării pedepsei“ - și se referă la punerea în executare a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor stabilite de instanță ( art. 47 ), modificarea sau încetarea obligațiilor ( art. 48 ), îndeplinirea obligațiilor civile ( art. 49 ), supravegherea executării obligațiilor prevăzute la

art. 85 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

( art. 50 ,

art. 51 ,

art. 53-55 ), executarea muncii neremunerate în folosul comunității ( art. 52 ) și sesizarea în vederea revocării amânării aplicării pedepsei ( art. 56 ). Dispozițiile

art. 57 din Legea nr. 253/2013

fac parte din capitolul III - „Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere“ - și se referă la punerea în executare a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor stabilite de instanță în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Dispozițiile

art. 87 din Codul penal

se referă la modificarea sau încetarea obligațiilor impuse de instanță, pe durata termenului de supraveghere, persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.

11.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

referitor la statul de drept,

art. 21

referitor la accesul liber la justiție,

art. 22

referitor la dreptul la viață,

art. 24

referitor la dreptul la apărare și

art. 148

referitor la integrarea în Uniunea Europeană.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se limitează la a afirma că este grav bolnav, iar organul de probațiune, deși deține documente medicale, refuză să sesizeze instanța de executare. Astfel, Curtea observă că autorul excepției nu arată, în mod concret, în ce constă contrarietatea reclamată și nu prezintă alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate reclamată, susținerile autorului excepției nefiind suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate.

13.

Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a constatat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

14.

În același sens a statuat Curtea și prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 47-57 din Legea nr. 253/2013

privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și a celor ale

art. 87 din Codul penal , excepție ridicată de Dumitru Vărăticeanu în Dosarul nr. 396/198/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.