Decizia nr. 208/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "UPET" - S.A. din Targoviste în Dosarul nr. 247/2002 al Judecătoriei Targoviste.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca fiind neîntemeiată, arătând ca dispozițiile legale criticate care reglementează stabilirea unei cauțiuni în sarcina contestatorului trebuie înțelese în context cu celelalte prevederi legale. Astfel, potrivit

art. 76 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , titlul executoriu în temeiul căruia s-a pornit executarea silită poate fi contestat și în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanța judecătorească sau de alt organ jurisdicțional. Și în acest caz instanța poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea executării silite, contestatorul putând fi obligat să depună o cauțiune în cuantumul fixat de instanța.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 martie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 247/2002, Judecătoria Targoviste a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "UPET" - S.A. din Targoviste în cauza având ca obiect soluționarea contestației la executare împotriva titlului executoriu emis de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dambovita.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, sunt contrare prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție, deoarece "titlul executoriu pus în executare [...] nu este o hotărâre judecătorească, ci un act stabilit pe baza unui proces-verbal de impunere fixat în mod unilateral de organul de impunere. Netemeinicia și nelegalitatea unui astfel de titlu executoriu pot fi atacate doar pe calea contestației la executare, însă obligația plății unei cauțiuni creează o poziție inferioară celui care a pornit executarea în baza unui act care emana de la el, fiind supus arbitrajului voinței sale". Pe de altă parte, "procedura privind obligațiunea plății unei cauțiuni, inclusiv pentru titlurile executorii care sunt acte unilaterale, încalcă prevederile Constituției privind crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție și libertatea comerțului, imobilizand sume importante ale agentului economic pentru a împiedica o executare silită abuzivă pornită în baza unui titlu executoriu nesupus controlului judecătoresc și nici măcar emanând de la ambele părți, ca în cazul actelor autentice".

Judecătoria Targoviste considera ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, ca motivarea ca, "sub raport juridic, nu exista o definiție a cauțiunii, scopul acesteia fiind acela de a constitui o sursa de acoperire a eventualului prejudiciu suferit de partea împotriva căreia s-a initiat cererea de chemare în judecata. De aceea nu pot fi declarate neconstituționale procedeele prin care se realizează apărarea proprietății statului și a proprietății private, întrucât Constituția, în art. 41, garantează atât dreptul de proprietate, dar și creanțele asupra statului".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, este neîntemeiată. În acest sens arata ca susținerea autorului excepției, potrivit căreia titlul executoriu nu este supus controlului judecătoresc, "este infirmata de prevederile

art. 76 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

[...] în conformitate cu care, oricare din modalitățile de executare silită prevăzute în ordonanța, poate fi atacată pe calea contestației la executare. De altfel, autorul a ridicat excepția în cadrul litigiului deschis personal, prin introducerea contestației la executarea silită. [...] Faptul ca instanța de judecată stabilește o cauțiune prea împovărătoare pentru agentul comercial nu constituie o problemă de constituționalitate, putând fi cel mult o problemă de aplicare a prevederilor legale, situație în care partea nemultumita poate utiliza, în condițiile legii, căile ordinare sau extraordinare de atac".

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este neîntemeiată. Se arata, în argumentarea acestui punct de vedere, ca partea interesată are posibilitatea, potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, sa atace încheierea data asupra suspendării executării, realizandu-se astfel atât exercitarea neingradita a drepturilor procesuale ale părților, cat și controlul jurisdicțional al soluției instanței cu privire la suspendare. Totodată "procedura de judecată a contestației la executare se întemeiază pe dispozițiile art. 125 alin. 3 din Constituție, care prevăd în mod expres ca reglementarea competentei și a procedurii de judecată se face prin lege, dând astfel legiuitorului ordinar libertatea sa statueze în aceste domenii [...]. Cat privește susținerile legate de validitatea titlului executoriu, acestea sunt strict legate de obiectul contestației la executare, neputând fi verificate pe calea controlului de constituționalitate".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competența poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanța, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Totodată sunt criticate dispozițiile

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 78: "Până la judecarea contestației, instanța, la cerere, prin încheiere motivată, poate suspenda executarea silită.

O dată cu încuviințarea suspendării, contestatorul va putea fi obligat să depună o cauțiune, dar nu mai mult decât suma ce reprezintă obligația bugetară pentru care se face executarea silită și cheltuielile de executare. La stabilirea cauțiunii, instanța va ține seama de înscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilității sale, de valoarea bunurilor supuse executării silite, de cuantumul sumei datorate, precum și de orice alte date ce interesează soluționarea contestației."

Conform susținerilor autorului excepției, stabilirea unei cauțiuni în condițiile dispozițiilor legale criticate are consecințe nefavorabile asupra bunului mers al activității societății comerciale obligate la plata cauțiunii, fiind incalcate în felul acesta prevederile constituționale ale art. 134 alin. (2) lit. a) și b), potrivit cărora "(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;

b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară; [...]".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , reglementand posibilitatea instanței de a suspenda executarea silită până la judecarea contestației, precum și obligația contestatorului de a depune o cauțiune, nu contravin dispozițiilor art. 134 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție.

Potrivit

art. 76 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

poate fi facuta contestație și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanța judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu exista o procedură care să prevadă posibilitatea ca o instanța competența să se pronunțe asupra acestuia. Și în acest caz, ca și în toate celelalte cazuri în care se prevede posibilitatea exercitării contestației la executare, instanța poate dispune, la cerere, prin încheiere motivată, suspendarea executării silite, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanța.

Prevederile cuprinse în

art. 78 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

sunt, în privinta obligației la plata cauțiunii, identice cu cele cuprinse în art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă și au caracterul unei garanții instituite în favoarea creditorului, pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendării executării silite.

Aceste prevederi nu încalcă dispozițiile art. 134 din Constituție, asa cum susține autorul excepției, neingradind în vreun fel libertatea comerțului, ci, dimpotriva, favorizează circuitul economic, prin descurajarea tergiversarii executării obligațiilor pe calea exercitării abuzive a contestațiilor la executarea silită.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale

art. 78 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "UPET" - S.A. din Targoviste în Dosarul nr. 247/2002 al Judecătoriei Targoviste.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 iulie 2002.