Decizia nr. 8/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 346/2003 18 septembrie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codu…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Decizia nr. 208/2002 9 iulie 2002 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codu…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "General Master M.C.M." - S.R.L. din Pitesti în Dosarul nr. 9.134/2002 al Judecătoriei Pitesti.
La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, întrucât dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate și Curtea Constituțională a statuat ca acestea nu sunt contrare Constituției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 11 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 9.134/2002, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "General Master M.C.M." - S.R.L. din Pitesti într-o cauza având ca obiect o contestație la executare silită.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile criticate contravin art. 21 din Constituție, privind accesul liber la justiție, întrucât "limitele cauțiunii nu sunt fixate prin lege, ci ele urmează a fi fixate de către instanța de judecată" și "nu orice persoană are posibilitatea de a plati cu titlu de cauțiune sume importante de bani", ajungandu-se, "în acest mod, practic la discriminarea pe criterii de avere".
Judecătoria Pitesti apreciază ca excepția de neconstituționalitate nu poate fi primită, întrucât art. 21 din Constituție "nu apara și nu garantează orice interese, ci numai acelea care se întemeiază pe drept, pe cutuma, în general pe izvoarele de drept", iar "depunerea unei cauțiuni de către parte nu reprezintă doar o garanție pentru pagubele ce ar putea fi cauzate prin întârzierea executării, [...] ci justifica în fapt legitimitatea interesului." Se mai arata ca "în acest fel se evita cererile cu caracter sicanator", iar "cuantumul cauțiunii se fixează de instanța în funcție de obiectul cauzei, și nu în funcție de persoana, deci discriminarea în funcție de avere este inadmisibila".
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Președintele Camerei Deputaților considera, în esenta, ca "textul normativ contestat nu aduce atingere principiului constituțional al liberului acces la justiție, înscris în art. 21". Se mai apreciază ca stabilirea de către instanța a cuantumului cauțiunii se realizează în funcție de obiectul cauzei, de elementele de fapt și de drept incidente, astfel ca, susținerea autorului excepției referitoare la caracterul impovarator al cauțiunii este o situație de fapt și nu o problemă de constituționalitate.
Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, în esenta, se arata ca dispozițiile art. 403 din Codul de procedură civilă contureaza regimul general al încuviințării suspendării executării în temeiul exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești și, în acest context, alin. 1 al acestui articol este conceput cu respectarea prevederilor constituționale referitoare la realizarea drepturilor în justiție. Tot astfel, în ansamblu, textul criticat "asigura un tratament juridic egal pentru cei interesați în exercitarea dreptului de a se adresa justiției atât în ceea ce privește încuviințarea suspendării executării silite, cat și pentru controlul judecătoresc al soluției pronunțate" și deci nu creează, asa cum susține autorul excepției, discriminări pe criterii de avere.
Avocatul Poporului apreciază ca prevederile art. 403 alin. 1 sunt constituționale, în acest sens, sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 150 din 9 mai 2002 și nr. 160 din 30 mai 2002, în care s-a reținut ca "legiuitorul are latitudinea de a stabili modalitatea în care poate fi suspendată executarea silită, și anume dacă sa opereze de drept sau numai la cerere expresă și cu plata unei cauțiuni". În ceea ce privește cuantumul cauțiunii, se arata ca acesta este fixat de instanța de judecată în funcție de obiectul cauzei și nu în funcție de persoana, astfel ca "discriminarea pe criterii de avere este inadmisibila".
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competența poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanța, în afară de cazul în care legea dispune altfel."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dreptul instanței de judecată de a stabili depunerea unei cauțiuni, în cazul în care dispune suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, ingradeste accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, care prevede: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constata ca cerința depunerii unei cauțiuni, prevăzută de art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu ingradeste accesul liber la justiție. Accesul la justiție semnifica faptul ca orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care considera ca drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost incalcate, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus nici unei condiționari. Aceasta modalitate de reglementare reprezintă o opțiune a legiuitorului, care este în conformitate cu dispozițiile constituționale ale art. 125 privind competența și procedura în fața instanțelor judecătorești.
Obligația de a plati cauțiune, prevăzută de art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, are caracterul unei garanții instituite în favoarea creditorului, pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendării executării silite. De altfel, cu privire la constituționalitatea instituirii unei cauțiuni, potrivit acestui text de lege, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 208 din 9 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 2 august 2002, iar cele statuate atunci își mențin valabilitatea și în prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "General Master M.C.M." - S.R.L. din Pitesti în Dosarul nr. 9.134/2002 al Judecătoriei Pitesti.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu ──────────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.