Decizia nr. 228/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 4 din Legea nr. 240/2019 privind abrogarea Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Interpretează 1
- Decizia nr. 504/2014 7 octombrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 din Codul de pro…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Daniela Ramona Marițiu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 4 din Legea nr. 240/2019
privind abrogarea
pentru modificarea și completarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de George Paul Popa în Dosarul nr. 21.663/245/2021 al Judecătoriei Iași - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.872D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției solicită, pe de-o parte, completarea textului de lege criticat, iar, pe de altă parte, compară dispozițiile criticate cu cele ale
art. 100 din Codul penal .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 17 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 21.663/245/2021, Judecătoria Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 4 din Legea nr. 240/2019
privind abrogarea
pentru modificarea și completarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de George Paul Popa, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că
art. II din Legea nr. 240/2019
nu precizează că noile reglementări se aplică doar acelor persoane care încep executarea pedepsei după data de 20 decembrie 2019. Astfel, se ajunge la prelungirea pedepsei privative de libertate, amânând data liberării condiționate, pentru persoanele care au început executarea pedepsei înainte de această dată.
6.
Judecătoria Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocând
Decizia nr. 78 din 11 februarie 2014 , arată că dispozițiile criticate nu reprezintă o normă de drept penal material, ci o normă care reglementează în materia executării pedepselor, astfel că principiul aplicării legii penale mai favorabile, consacrat de
art. 15 alin. (2) din Constituție , nu poate fi aplicat prin raportare la norma de lege criticată. De asemenea, făcând referire la
Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autorul acesteia critică, în realitate, textul pentru ceea ce acesta nu cuprinde. Astfel, urmărește completarea dispoziției cu o normă de drept intertemporală care să prevadă expres că textul criticat se aplică exclusiv persoanelor private de libertate care încep să execute pedepse după intrarea în vigoare a legii. Prin urmare, autorul nu formulează o veritabilă excepție de neconstituționalitate, astfel că aceasta este inadmisibilă.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. II pct. 4 din Legea nr. 240/2019
privind abrogarea
pentru modificarea și completarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 20 decembrie 2019, cu următorul conținut:
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
–
La articolul 96 alineatul (1), literele a)-c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
a)
în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
b)
în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
c)
în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 3 zile executate pentru două nopți de muncă;
12.
Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în
art. 15 alin. (2)
referitor la aplicarea legii penale mai favorabile și
art. 16 alin. (1)
referitor la egalitatea în drepturi.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia formulează criticile de neconstituționalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, precum și de către instanța de judecată care este îndrituită cu soluționarea contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de către aceasta.
14.
Or, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea
Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, le revine acestora competența de a stabili dacă interpretarea și aplicarea de către organul fiscal a dispozițiilor de lege criticate au fost realizate corect.
15.
Totodată, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile
art. 2 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile
Constituției . Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale
art. 126 alin. (1)
și
(3) din Constituție , respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale ( Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14).
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 4 din Legea nr. 240/2019
privind abrogarea
pentru modificarea și completarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea
privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de George Paul Popa în Dosarul nr. 21.663/245/2021 al Judecătoriei Iași - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.