OUG nr. 115/2002

Anexa 1 12 august 2002

Domnului Horst Kohler

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington DC, 20431

Stimate domnule Kohler,

De la aprobarea aranjamentului stand-by de către Consiliul Directorilor Executivi al FMI, la 31 octombrie 2001, evoluțiile macroeconomice au fost în conformitate cu programul. După o creștere puternica a PIB de 5,3% în 2001, ne asteptam la o performanta doar moderat mai scăzută în 2002, datorită unei contribuții mai mici a sectorului agriculturii. Am redus inflatia la 31% la sfârșitul anului 2001 și la 24% în iunie 2002, în deplina concordanta cu ținta noastră de 22% pentru sfârșitul anului 2002. Deficitul contului curent a fost limitat sub 6% din PIB în 2001 și ne asteptam sa scada la 5% din PIB în 2002. Creșterea rezervelor externe a fost în mod semnificativ mai puternica decât s-a prevăzut prin program. Doua agenții de rating importante au îmbunătățit, de doua ori pe parcursul ultimelor 12 luni, calificativele aferente riscului suveran al României.

Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare (MSPEF) anexat cuprinde înțelegerile la care s-a ajuns cu personalul Fondului în contextul discuțiilor pentru finalizarea primei și a celei de-a doua analize. În mod specific, MSPEF prevede acțiunile corective necesare pentru a soluționa nerespectarea a trei criterii de performanță cantitativă și a trei criterii de performanță structurală, pentru care solicitam derogări. În vederea asigurării unor condiții optime pentru privatizarea BCR, cea mai mare banca de stat, solicitam, de asemenea, modificarea criteriului de performanță structurală prin amânarea datei de finalizare de la sfârșitul lunii decembrie 2002 la sfârșitul lunii februarie 2003.

Pe baza măsurilor corective specificate în MSPEF, cea mai mare parte dintre acestea fiind deja implementate, solicitam finalizarea primei și a celei de-a doua analize din cadrul aranjamentului. De asemenea, solicitam ca aranjamentul să fie rescadențat, iar cea de-a patra cumpărare să fie proporțional redistribuita la nivelul cumpărărilor rămase în cadrul aranjamentului.

Ramanem angajați în îndeplinirea tuturor angajamentelor noastre asumate prin program. Consideram ca politicile și măsurile descrise în memorandumul anexat*) sunt suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor programului, dar suntem pregatiti sa adoptam măsuri suplimentare și sa urmarim încheierea de noi înțelegeri cu FMI, dacă acestea sunt necesare pentru respectarea programului. Guvernul României va rămâne în consultări strânse cu FMI, conform politicilor FMI cu privire la astfel de consultări, și va furniza FMI toate informațiile solicitate pentru evaluarea implementării programului.

Cu stima,

Mihai Nicolae Tănăsescu,

Mugur Constantin Isărescu,

ministrul finanțelor publice

guvernator

Ministerul Finanțelor Publice

Banca Națională a României

-----------

Anexa 1.1 ---------

la anexa nr. 1

--------------

MEMORANDUM SUPLIMENTAR

DE POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE*)

1. De la aprobarea aranjamentului stand-by de către Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional, denumit în continuare Fondul sau FMI, la 31 octombrie 2001, am făcut progrese semnificative în direcția realizării principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuși în domeniul cvasifiscal și al politicilor structurale a apărut o serie de obstacole pe care le-am abordat prin măsuri suplimentare. Acest memorandum, pregătit în contextul primei și celei de-a doua analize în cadrul aranjamentului, completează Memorandumul inițial cu privire la politicile economice și financiare (MPEF) și prezintă aceste măsuri suplimentare care sunt destinate sa sprijine progresul în stabilizarea macroeconomica și sa accelereze reformele structurale.

II. Cadru general și solicitare de derogări

2. Evoluțiile macroeconomice începând cu luna octombrie 2001 au fost, în linii mari, în conformitate cu programul. PIB a crescut cu 5,3% în 2001 pe seama unei revigorari puternice în agricultura. Totuși producția industriala și-a incetinit ritmul de creștere în a doua jumătate a anului 2001, în parte datorită cererii de import mai slabe a partenerilor nostri comerciali. Deoarece acest efect s-a perpetuat la începutul anului 2002, creșterea PIB s-a redus la 3,1% în primul trimestru, dar ne asteptam ca aceasta să se accelereze în curând, în corelare cu îmbunătățirea activității economice în Europa. Rata inflației la 12 luni a scăzut la 24% în luna iunie, în ciuda ajustării continue a prețurilor administrate. Deficitul contului curent în anul 2001 a fost apropiat de ținta programului, de 6% din PIB, și s-a redus în continuare la începutul anului 2002. O dată cu revenirea încrederii, rezervele externe s-au consolidat mai mult decât era programat și au atins acum un nivel confortabil de 3,8 luni de importuri de bunuri și servicii.

3. Politicile monetare și bugetare s-au încadrat în program. Criteriile de performanță de la sfârșitul lunilor decembrie și martie și tintele indicative de la sfârșitul lunii iunie, aferente politicii monetare (activele interne nete și activele externe nete ale Băncii Naționale a României), au fost realizate cu marje confortabile (a se vedea tabelul 1). Tintele de deficit ale bugetului general consolidat pentru anul 2001 și trimestrele I și II ale anului 2002 au fost, de asemenea, respectate, în ciuda unei reduceri neanticipate a veniturilor.

4. Am implementat toate ajustarile prețurilor la energie prevăzute în program, cu excepția unei mici modificări. O creștere efectivă, într-o anumită măsura mai mica, în luna martie 2002 a prețurilor la energie electrica, ca urmare a doua măsuri motivate din punct de vedere social (reducerea abonamentului pentru consumatorii casnici și o creștere a plafonului de livrare la tarif social), a fost corectată prin ajustari ale altor prețuri la energie electrica. Prin urmare, solicitam o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanță structurală corespunzător, aferent lunii martie 2002.

5. Progresul în îmbunătățirea ratelor de colectare ale principalelor utilități a fost neuniform. În trimestrul IV al anului 2001 și trimestrul I al anului 2002 ratele de încasare ale celor două societăți distribuitoare de gaze naturale și cea a societății TERMOELECTRICA, pentru energie termica, s-au deteriorat, în timp ce îmbunătățirea colectării la energie electrica a fost mult mai mica decât cea tintita prin program. Ca rezultat, criteriile de performanță cantitativă de la sfârșitul lunii martie, cu privire la ratele de colectare, au fost neindeplinite cu o marja substantiala. Solicitam derogări pentru nerespectarea acestor criterii de performanță, pe baza acțiunilor corective descrise în paragrafele 22 și 23 și a unei performanțe, într-o anumită măsura îmbunătățită, în trimestrul II al anului 2002.

6. Pentru a îmbunătăți politica noastră salariala, am aprobat majoritatea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2002 ale societăților de stat, încă din luna decembrie 2001. Numai câteva bugete nu au fost aprobate până în luna ianuarie 2002. Deoarece acest fapt nu a pus sub semnul riscului implementarea politicii noastre salariale în 2002, solicitam o derogare pentru neîndeplinirea criteriului de performanță structurală corespunzător.

7. Totuși am avut o serie de dificultăți în atingerea tintelor noastre de politica salariala. Ca rezultat al unor plati salariale mai mari decât cele anticipate, în trimestrul III 2001, ținta aferentă sfarsitului lunii decembrie pentru fondurile de salarii ale întreprinderilor de stat a fost depășită cu 2,3%, în ciuda eforturilor noastre de a limita creșterea salariala în ultimul trimestru, prin reducerea sau amânarea plății premiilor. Efectul de propagare și plata intarziata a premiilor aferente lunii decembrie au determinat, de asemenea, nerespectarea criteriului de performanță cantitativă aferent sfarsitului lunii martie 2002, pentru care solicitam o derogare, pe baza măsurilor corective descrise în paragrafele 17 și 18.

8. Am finalizat cu succes privatizarea celui mai mare combinat siderurgic, SIDEX, dar progresul în alte proiecte de privatizare a fost oarecum mai lent. Am privatizat 5 mari societăți în perioada ianuarie-iunie, comparativ cu 8 stabilite ca obiectiv structural, dar suntem ferm hotarati sa acceleram privatizarea în lunile următoare. Măsurile corective în acest scop sunt descrise în paragrafele 25-29. Am dat un anunț preliminar pentru privatizarea celei mai mari bănci de stat, Banca Comercială Română - S.A. (BCR), pe 1 martie, dar datorită unor întârzieri în angajarea unui consultant pentru privatizare, invitația finala pentru prezentarea expresiilor de interes nu a fost emisă până la data de 24 iunie, implicând nerespectarea criteriului de performanță structurală pentru sfârșitul lunii februarie, pentru care solicitam o derogare.

III. Măsuri de politici implementate în contextul primei și celei de-a doua analize

9. Suntem angajați sa realizam principalele noastre obiective macroeconomice pentru anii 2002 și 2003: (i) reducerea inflației la 22% până la sfârșitul anului 2002 și la 15% până la sfârșitul anului 2003; (îi) limitarea deficitului contului curent la aproximativ 5% din PIB în anul 2002 și reducerea sa în continuare în anul următor; și (iii) creșterea rezervelor oficiale la 4 luni de importuri până la sfârșitul anului 2003. Ne asteptam ca în anul 2002 creșterea PIB să fie de aproximativ 4-4,5% (comparativ cu prognoza inițială a programului, de 5%) și sa revină mai aproape de capacitatea de creștere a economiei românești, de 5% în 2003. Suntem constienti ca aceasta performanta este posibila, dar trebuie să continuam programul de reforme structurale și sa imbunatatim climatul de afaceri. Politicile noastre descrise mai jos sunt menite sa conducă la îndeplinirea acestor obiective. Mai mult, solicitam ca analiza de la sfârșitul lunii iunie 2002 să fie eliminata, iar aranjamentul să fie rescadențat, cu a patra cumpărare redistribuita proporțional la nivelul cumpărărilor rămase în cadrul aranjamentului. Criteriile de performanță trimestriale ale programului, pentru sfârșitul lunilor septembrie și decembrie 2002, sunt prezentate în tabelul 1.

A. Politica fiscală

10. Datorită unei performanțe a veniturilor mai slaba decât cea estimată, de la aprobarea legii bugetului pe anul 2002 și a revizuirii PIB, în sensul scăderii, am implementat măsuri suplimentare pentru a atinge ținta noastră de deficit de 43,2 mii miliarde lei pe anul 2002:

● Reducerea cu 40% a accizei pentru producătorii de tigari ce utilizează tutun din producția interna, conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 186/2001 , a fost eliminata în luna martie 2002 (preconditie).

● Cu intrare în vigoare de la 1 mai 2002, am crescut accizele la benzina, alcool etilic și băuturi alcoolice distilate, precum și taxa specifica la bere (preconditie). Mai mult, în luna aprilie 2002 am crescut redevențele în sectorul minier și am introdus redevențe asupra dreptului de folosința a conductelor de petrol și gaze naturale.

● În scopul extinderii bazei de impozitare aferente fondurilor de pensii și șomaj, am depus la Parlament în luna iunie și vom începe sa implementam de la 1 octombrie 2002 o noua legislație care să prevadă conversia contractelor de muncă ce nu sunt în prezent supuse plății contribuțiilor la asigurări sociale în contracte de muncă part-time. În plus, lucram la întărirea capacității la nivelul inspecției muncii și a schimbului de informații dintre fondurile asigurărilor sociale și administrația fiscală, pentru verificarea incrucisata a declarațiilor de venit.

11. În conformitate cu MPEF inițial, am implementat următoarele măsuri pentru a reforma sistemul nostru fiscal:

● Noua lege a TVA (preconditie), care a intrat în vigoare de la 1 iunie, a eliminat scutirile de TVA și cota zero pentru construcția de locuințe, infrastructura de cai ferate și turism. Scutirile pentru importurile efectuate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au fost, de asemenea, eliminate și de acum înainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi reglementate exclusiv prin tariful vamal și vor fi uniforme pentru toți agenții economici. Mai mult, plafonul pentru plata TVA a fost majorat la echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro, iar plafonul pentru cifra de afaceri a microintreprinderilor va fi aliniat la acest plafon de la 1 ianuarie 2003.

● Noua lege a impozitului pe profit (preconditie), care a intrat în vigoare la 1 iulie, a eliminat facilitățile fiscale distorsionante, scutirile și exceptarile de la plata impozitului pe profit, prevăzute de anumite legi, și le-a înlocuit cu o deducere uniforma de 20% din valoarea investiției. Cota redusă a impozitului pe profit de 6% pentru activitățile de export se va majoră la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 și la cota standard de la 1 ianuarie 2004. Pentru a limita pierderea de venituri pe perioada tranzitiei, agenții economici pot sa beneficieze fie de cota redusă, fie de deducerea din valoarea investiției. Menținerea facilităților acordate anterior se aplică doar pentru investițiile care au beneficiat de facilități acordate pe o perioadă limitată.

● Nu vom introduce scutiri fiscale sau alte noi facilități fiscale distorsionante și nu vom amâna întreruperea celor care expira (obiectiv structural permanent).

12. În ciuda tuturor acestor măsuri, rămâne un risc semnificativ ca veniturile să fie mai mici fata de ținta din buget cu 5 mii miliarde lei (0,3% din PIB). Pe partea de cheltuieli ne asteptam la economii de 6,3 mii miliarde lei din plati de dobânzi, din cofinanțare mai redusă pentru asistență financiară nerambursabilă de la UE (o mie miliarde lei) și din cheltuieli mai mici, de alta natura decât pensiile, ale bugetului asigurărilor sociale de stat (o mie miliarde lei). În plus, vom aproba prin ordonanța de rectificare bugetară blocarea a 2 mii miliarde lei din cheltuielile Fondului special al drumurilor publice. Aceasta suma poate fi deblocata doar dacă va fi realizată ținta de venituri cumulată pentru sfârșitul lunii septembrie, convenită cu Fondul (a se vedea secțiunea III din Memorandumul tehnic de înțelegere, denumit în continuare MTI). Mai mult, o decizie cu privire la o potențiala rectificare bugetară ulterioară, în trimestrul IV al anului 2002, va fi luată doar în urma consultărilor cu experții Fondului. Pe baza acestor economii, în cadrul primei rectificari bugetare, vom crește cheltuielile la alte categorii (costul operațiunilor militare în Afganistan, transferuri la bugete locale și altele) cu cel mult 4,5 mii miliarde lei.

13. Deși nu am finalizat încă pregatirile pentru bugetul pe anul 2003, am decis deja următoarele:

● Suntem ferm angajați sa reducem deficitul bugetului general consolidat la 2,65% din PIB în anul 2003, în vederea continuării eforturilor noastre dezinflationiste de succes și a limitării deficitului contului curent. Ținta reflecta obiectivul nostru ferm de a menține deficitul sub nivelul sau sustenabil pe termen mediu pentru anii cu creștere puternica a PIB. Aceasta consolidare fiscală moderata va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului creșterii salariului minim în anul 2003 și a efectelor acesteia asupra cererii gospodariilor.

● Ca urmare a reducerii contribuțiilor pe salarii, extraordinar de mari, cu 3 puncte procentuale în anul 2002, am decis reducerea acestor impozite cu încă 5 puncte procentuale în anul 2003. La 1 ianuarie 2003 vom elimina contribuția rămasă de 2% aferentă fostului fond special pentru protecția persoanelor cu handicap și vom reduce contribuțiile la asigurările sociale cu 3 puncte procentuale, din care cota suportată de angajator va fi redusă cu 0,33 puncte procentuale și, respectiv, cota suportată de angajat cu 2,67 puncte procentuale. Suntem convinsi ca această măsură va facilita extinderea bazei de impozitare și reducerea dimensiunilor pieței de muncă "la negru".

● În vederea asigurării disponibilității resurselor bugetare pentru îmbunătățirea sistemului de protecție socială și datorită faptului ca reducerea contribuțiilor salariale implica o pierdere substantiala de venituri, am decis sa ne abtinem de la orice alta reducere de impozite în 2003. În particular, nu vom introduce o cota redusă de TVA sau o reducere a cotei impozitului pe venit.

● Am decis sa limitam în anul 2003 creșterea medie anuală a fondului de salarii net, aferent bugetului general consolidat, la 3% în termeni reali, ceea ce va contribui, de asemenea, la moderarea cererilor salariale în întreprinderile de stat.

● În vederea îmbunătățirii transparenței politicii noastre fiscale, am decis ca, începând cu bugetul anului 2003, Fondul special al drumurilor publice și Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic să fie încorporate în bugetul de stat. În plus, taxa la energie electrica, folosită pentru finanțarea ultimului fond menționat, va fi redusă cu 1 punct procentual la 1 ianuarie 2003, în vederea reducerii costurilor de producție în sectorul industrial.

14. Vom aproba un program social pentru anii 2002-2003 în vederea atenuarii impactului creșterii prețurilor la utilități asupra familiilor cu venituri reduse și a îmbunătățirii în continuare a sistemului de protecție socială:

● În mod specific, la 1 noiembrie 2002 ajutoarele de încălzire pentru familiile eligibile vor crește cu 40% pentru încălzirea în sistem centralizat, cu 25% pentru gaze naturale și cu 20% pentru lemn și cărbune, comparativ cu sumele efective aferente primului trimestru al anului 2002. În plus, plafoanele de venituri, în funcție de care se acordă ajutoarele de încălzire, vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 noiembrie 2002. Noile ajutoare și plafoanele de venit nu vor mai fi ajustate înainte de 1 noiembrie 2003.

● Plafoanele de venituri pentru schema venitului minim garantat vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 ianuarie 2003 și vor rămâne nemodificate pe parcursul anului 2003. Alocațiile pentru copii vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 ianuarie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2003 vom reduce aria de aplicabilitate a deducerilor pentru copii, aferente impozitului pe venit, pentru familiile cu venituri ridicate (detaliile acestei reforme vor fi discutate cu experții Fondului în contextul celei de-a treia analize). Nu vom mai ajusta alocațiile de stat pentru copii înainte de 1 ianuarie 2004. Vom analiza fezabilitatea introducerii graduale a programului pentru distribuirea gratuita de lapte și produse de panificatie pentru elevii din învățământul elementar, acordându-se prioritate elevilor din primele patru clase și celor din zonele defavorizate.

● Vom lasă decizia de introducere a plăților lunare egale pentru consumatorii casnici ce utilizează încălzirea centrala la latitudinea fiecărei centrale termice locale. Guvernul nu va emite garanții pentru împrumuturi contractate în acest scop de către producătorii sau distribuitorii locali de energie termica.

● Vom amâna aprobarea altor măsuri din proiectul de program social pentru anii 2002-2003, care necesita resurse bugetare suplimentare, până după pregătirea bugetului pentru anul 2003, cu consultarea personalului FMI. În plus, vom analiza, în consultări cu personalul FMI, sustenabilitatea menținerii legăturii dintre nivelul ajutoarelor de șomaj și salariul minim pe economie, în contextul pregătirii bugetului pe anul 2003.

● Impactul măsurilor menționate mai sus asupra bugetului pe anul 2002 va fi moderat (758 miliarde lei), deoarece perioadele între facturari și plati pentru încălzirea centrala și cu gaze naturale implica o amânare a impactului bugetar în 2003. Suma suplimentară va fi finanțată din economiile de cheltuieli, de alta natura decât pensiile, ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

15. Vom continua reforma administrației fiscale pe baza recomandărilor misiunii de asistență tehnică a Departamentului pentru probleme fiscale al FMI. În mod specific: a) vom subordona imediat toate funcțiile administrației fiscale unui singur secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice; b) vom înființa o direcție pentru contribuabilii mari din București până cel târziu la 1 ianuarie 2003; și c) vom crea, până cel târziu la sfârșitul lunii iunie 2003, un departament unificat și separat de administrație fiscală, care să raporteze direct ministrului finanțelor publice. Mai mult, vom integra cele trei administrații existente pentru colectarea, auditul și executarea contribuțiilor la asigurările sociale într-o singura noua administrație, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, până cel târziu la 1 ianuarie 2004. Pentru a realiza acest obiectiv vom numi un manager de proiect până la mijlocul lunii septembrie 2002, vom numi întreaga echipa pentru implementarea proiectului până la sfârșitul lunii septembrie 2002 și vom aproba noua legislație până la sfârșitul lunii septembrie 2002.

16. Am solicitat o creștere a plafonului garanțiilor nebugetare în anul 2002 cu 200 milioane dolari SUA pentru a facilita investițiile în sistemul de telecomunicații și pentru cea de-a doua etapa a lucrărilor la centrala nucleara de la Cernavodă. Consideram finalizarea celei de-a doua etape, care este deja în faza avansată, ca fiind cruciala pentru strategia noastră de modernizare a sectorului energetic din România și estimam ca împrumuturile totale în acest scop s-ar ridica la 750 milioane dolari SUA, pe o perioadă de 5 ani, ceea ce nu ar afecta negativ poziția noastră externa. Deoarece ambele proiecte vor genera resurse pentru rambursarea împrumuturilor, garanția nu va constitui o presiune asupra bugetului.

B. Politica salariala

17. Ramanem angajați sa menținem costurile salariale în întreprinderile de stat sub tintele programului. Programul de limitare a salariilor și de reducere a personalului (octombrie 2001) pentru aproximativ 80 de societăți monitorizate și o hotărâre a Guvernului ulterioară cu privire la plafoanele trimestriale (preconditie) au limitat creșterea fondurilor de salarii agregate la 22% în anul 2002 și au avut în vedere o reducere neta totală de personal cu 20.340 de posturi (exclusiv orice formă de externalizare). Reducerea totală de personal va include cel puțin 14.500 de concedieri, dintre care mai mult de 8.000 au fost deja implementate. Dintre acestea, 4.200 reprezintă concedieri la societățile din coordonarea Ministerului Industriei și Resurselor (MIR) (preconditie), pentru a compensa nerealizarea în reducerea de personal aferentă trimestrului IV 2001.

18. De asemenea, am mai adoptat și alte măsuri de siguranță. Cel mult 65% din premiile totale vor fi plătite în primele trei trimestre. Mai mult, 4% din fondul trimestrial de salarii pot fi plătite numai cu permisiunea ministrului coordonator. Deoarece ritmul de creștere a salariilor din întreprinderile de stat continua sa devanseze ritmul de creștere a salariilor din economie și ținta pentru sfârșitul lunii iunie aferentă fondului de salarii a fost, cel mai probabil, nerealizata, am activat aceasta soluție tampon pentru fondul de salarii aferent trimestrului III, prin ordine ale ministrilor industriei și resurselor, lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului și comunicațiilor și tehnologiei informatiei, instruind managerii sa reducă sau sa elimine plățile de premii (preconditie).

19. Vom preveni o transpunere a creșterii salariului minim, pe care o consideram importanță în diminuarea impactului ajustarilor, prețurilor la energie asupra familiilor cu venituri reduse, într-o creștere a nivelului general al salariilor în întreprinderile de stat. Credem ca efectele secundare ale creșterii salariului minim asupra nivelului general al salariilor este limitat, deoarece cele mai multe contracte colective de muncă la nivel de întreprindere nu mai includ o ajustare automată a grilei salariale, ca urmare a creșterii salariului minim reglementat. Totuși, pentru a ne asigura ca majorarea salariului minim nu va afecta nivelul general al salariilor în sectorul public, vom instrui managerii din toate companiile de stat sa majoreze salariile doar pentru acei angajați ale căror câștiguri salariale (salariul de baza plus toate sporurile) se situează sub nivelul salariului minim la 1 ianuarie 2003. Vom insista în mod strict ca plățile salariale în aceste companii să respecte plafoanele trimestriale stabilite și vom reduce salariile managerilor care nu le respecta. Mai mult, noul salariu minim nu va mai fi majorat în anul 2003 și nu va mai fi indexat în funcție de indicele prețurilor de consum sau de evoluția cursului de schimb.

20. În anul 2003 vom implementa același mecanism de control salarial pentru întreprinderile publice ca și în anul 2002. În mod specific, vom aproba până la mijlocul lunii noiembrie 2002, după consultarea personalului FMI, o hotărâre a Guvernului care să stabilească plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii și numărul de personal în cadrul companiilor monitorizate. Pe aceasta baza vom aproba în decembrie 2002 bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2003 ale acestor companii, asigurându-ne ca majorarea fondului brut de salarii agregat al acestora este limitată la 14% comparativ cu anul 2002 (criteriu de performanță structurală), ajustat pentru oricare tip de externalizare. Pentru a atinge aceasta ținta și în vederea accelerării procesului de restructurare, vom continua sa reducem numărul de angajați în aceste companii. În plus fata de concedieri, Guvernul va impune inghetarea angajarilor la cel puțin 90% din companiile de stat monitorizate (ca număr de personal), ceea ce va limita angajările la nu mai mult de 30% din posturile vacante în fiecare companie. Companiile vor fi excluse din setul de companii de stat monitorizate, cu ajustarea corespunzătoare a plafonului pentru fondul de salarii agregat, numai: a) după finalizarea privatizării; sau b) în momentul în care nu mai înregistrează pierderi sau arierate pentru 3 ani consecutivi.

C. Reforma sectorului energetic

21. După cum s-a prevăzut în programul nostru, am continuat ajustarea prețurilor administrate. Începând cu data de 10 aprilie 2002 toate prețurile la energie electrica la utilizatorul final au fost majorate cu 14%, iar prețul de producător la TERMOELECTRICA a fost majorat la 39 dolari S.U.A./MWh, un nivel care ar asigura recuperarea totală a costurilor (o ajustare oarecum mai redusă în cel de-al doilea caz, fata de cat s-a stabilit inițial, a reflectat o estimare revizuită a costurilor de producție realizate în 2001). Prețul de producător la energia termica al societății TERMOELECTRICA a fost majorat la 20 dolari SUA/Gcal de la 1 iulie 2002, iar pe data de 9 iulie 2002 s-a emis o hotărâre a Guvernului pentru creșterea prețului național de referința la 800.000 lei/Gcal, începând de la 1 august 2002, ceea ce conduce la un preț de 20 dolari SUA/Gcal, fără TVA. Vom ajusta, de asemenea, trimestrial, prețurile la energie electrica și gaze naturale pentru a le menține constante în dolari SUA (a se vedea tabelul 3).

22. Vom continua sa implementam politicile de impunere a plăților la utilități și întreruperea furnizarii către utilizatorii de energie industriali cu o situație nesatisfacatoare a plăților. De la 20 aprilie am început sa îi deconectam pe cei mai mari 20 de rau-platnici, în cazul fiecăreia dintre cele trei companii furnizoare de utilități (DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD și ELECTRICA), care nu și-au plătit facturile restante (preconditie; a se vedea secțiunea VI din MTI). Suma rămasă a arieratelor acestora la data de 31 ianuarie 2002 a fost denominata în euro și reesalonata pe o perioadă de maximum 24 de luni. Vom extinde acum această măsură la toate celelalte companii - indiferent ca sunt publice, în proces de privatizare sau private.

23. Am implementat următoarele măsuri pentru a îmbunătăți performanta de colectare în sectorul de distribuție a energiei termice locale:

● Protocoalele de transfer pentru 16 dintre unitățile producătoare de energie termica ale societății TERMOELECTRICA la autoritățile locale au fost semnate până în iunie 2002. Ne asteptam ca autoritățile locale sa urmărească îmbunătățirea eficientei încasărilor și sa găsească surse mai eficiente de furnizare a energiei termice. Vom limita, prin urmare, emiterea garanțiilor de stat pentru cele 16 unități la o sumă care nu va depăși 120 milioane dolari SUA și care va fi acordată numai pentru furnizarea de combustibili pentru următorul sezon de iarna.

● Începând cu luna mai 2002 cele doua companii distribuitoare de gaze naturale au întrerupt furnizarile către companiile termice locale cu cele mai slabe situații în ceea ce privește efectuarea plăților (a se vedea secțiunea VI din MTI). Vom menține aceasta politica neschimbata pe perioada derulării programului.

● Deoarece TERMOELECTRICA nu a deconectat în mod uniform companiile termice locale cu cele mai slabe situații de plati, vom instrui acum conducerea acesteia sa implementeze în mod strict această măsură. Garanțiile de stat pentru TERMOELECTRICA, acordate în vederea furnizarii de combustibili pe perioada de iarna 2002-2003, nu vor depăși 200 milioane dolari SUA.

● Vom întări în continuare eforturile noastre pentru a finaliza instalarea sistemelor de contorizare.

● Vom continua sa ne bazam pe sistemul de plati prin conturile escrow, sub controlul Ministerului Finanțelor Publice, pentru a asigura ca toate colectarile în numerar ale companiilor termice locale sunt depozitate zilnic în conturi. În plus toate subvențiile de la bugetul de stat și bugetele locale în sezonul de iarna următor vor fi plătite în întregime și la timp în aceste conturi.

● Pentru îmbunătățirea colectarilor de la consumatorii casnici către furnizorii de utilități vom amenda

Legea nr. 326/2001

până la mijlocul lunii septembrie 2002, în vederea reducerii termenelor limita la 15 zile în cazul plăților și la 45 de zile în cazul deconectarilor*1).

-----------

*1) Tintele revizuite pentru îmbunătățirea eficientei încasărilor sunt prezentate în tabelul 1, iar metoda revizuită de calcul al ratelor de încasare este specificată în secțiunea VI din MTI.

24. După unele întârzieri suntem în proces de privatizare a celor două companii distribuitoare de gaze naturale și a celor două companii de distribuție a energiei electrice. Vom semna contractul cu consultanții de privatizare pentru cele doua companii distribuitoare de gaze naturale până la sfârșitul lunii decembrie 2002, vom aproba strategia de privatizare până la sfârșitul lunii martie 2003 și vom anunța licitația de privatizare până la sfârșitul lunii mai 2003. După o întârziere vom anunța, de asemenea, licitația de privatizare pentru cele doua companii de distribuție a energiei electrice, până la mijlocul lunii septembrie 2002. Vom instrui consultantul de privatizare sa identifice strategia de privatizare optima, urmând să se dea prioritate vânzării pachetului majoritar de acțiuni către investitori strategici.

D. Privatizarea

25. Privatizarea are o importanță cruciala pentru menținerea economiei noastre pe calea unei creșteri rapide. Pentru abordarea problemei privind supraindatorarea întreprinderilor de stat programate pentru privatizare, am adoptat o lege care va permite ca arieratele la buget să fie șterse parțial sau în întregime atunci când compania este efectiv privatizata. Legea prevede, de asemenea, termene procedurale mai scurte. Referitor la criteriile de selectare a castigatorilor licitațiilor de privatizare Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a notificat în luna aprilie consultanții de privatizare sa crească ponderea prețului de cumpărare, oferit de investitor, la cel puțin 50%. În plus documentele de licitație vor indica faptul ca tintele pentru investiții și numărul de personal nu sunt obligatorii. În amendarea

Legii nr. 51/1998

(după consultări cu personalul Băncii Mondiale și al Fondului), pentru a crea posibilitatea cumpărătorilor potențiali să prezinte sindicatelor planurile de afaceri, anterior finalizarii procesului de vânzare, ne vom asigura ca un acord cu sindicatele nu va constitui o preconditie pentru vânzare.

26. În urma privatizării a 5 companii cu mai mult de 1.000 de angajați în perioada ianuarie-iunie 2002, dintre care 3 au fost privatizate ca preconditie, vom privatiza încă 8 astfel de companii până la sfârșitul lunii septembrie 2002. De asemenea, vom semna contractul cu consultantul pentru privatizarea PETROM până la mijlocul lunii octombrie 2002 și vom aproba strategia de privatizare până la sfârșitul lunii decembrie 2002.

27. Am decis sa privatizam câteva întreprinderi mari producătoare de pierderi, care sunt, de asemenea, responsabile pentru arieratele mari la furnizorii de energie. Pentru a facilita privatizarea lor am redus personalul cu 950 de posturi la 4 societăți (NITRAMONIA, TRACTORUL, ROMAN și SIDERURGICA), dintre care 750 ca preconditie.

● Am oferit la vânzare NITRAMONIA în luna martie 2002; licitația a eșuat și a fost relansata în luna iulie. În cazul TRACTORUL am relansat licitațiile pentru unitățile sale în luna iunie 2002, după ștergerea datoriilor către bugete, în conformitate cu noua lege, termenele limita de prezentare a ofertelor de cumpărare fiind în luna august. La ROMAN am desprins 7 filiale la începutul lunii iulie și vom lansa licitațiile pentru 3 dintre ele până la sfârșitul lunii august, pentru cele 4 rămase până la sfârșitul lunii septembrie și, pentru societatea-mama până la sfârșitul lunii decembrie.

● În cazul SIDERURGICA vom oferi spre vânzare 4 dintre cele 8 filiale până la sfârșitul lunii august și celelalte 4 până la sfârșitul lunii septembrie; compania-mama va fi oferită spre vânzare până la sfârșitul lunii decembrie.

● Pentru a crește atractivitatea tuturor acestor filiale, dacă nu se primesc oferte de cumpărare după primul anunț, vom reduce imediat numărul de personal înainte de a oferi societatea din nou la vânzare. Dacă nu se primesc oferte de cumpărare în termen de 180 de zile după prima anuntare a licitației, vor fi inițiate procedurile de lichidare. În ceea ce privește societățile-mama, dacă nu se primesc oferte de cumpărare în termen de 180 de zile, vom apela la procedurile de indestulare a creditorilor prin vânzarea activelor.

28. Vom face toate eforturile în vederea privatizării rapide a BCR. După semnarea contractului cu noul consultant de privatizare în luna mai (preconditie) și emiterea invitatiei pentru expresiile de interes în luna iunie, vom preselecta investitorii și vom lansa procesul de ofertare până la 15 septembrie și ne asteptam sa primim oferte ferme de cumpărare din partea unor investitori strategici, evidențiate prin "scrisori de garanție bancară de participare la licitație", până la 31 octombrie (obiectiv structural). Progresul în procesul de privatizare a BCR va constitui obiectul unei atenții speciale în contextul celei de-a treia analize. Ne asteptam sa finalizam privatizarea BCR (adică sa semnam contractul cu un investitor strategic) până la sfârșitul lunii februarie 2003 în loc de până la sfârșitul lunii decembrie 2002. Solicitam, prin urmare, o modificare a acestui criteriu de performanță structurală.

29. Vom continua sa implementam programul nostru de lichidare pentru companiile neviabile mai mici, pentru a preveni acumularea de pierderi și a elibera resursele productive. În plus fata de cele 21 de companii deja lichidate sau privatizate din octombrie 2001, APAPS va începe procedurile de lichidare pentru 20 de astfel de companii, cu active ce depășesc 10 miliarde lei, până la sfârșitul lunii septembrie, și pentru alte 10, până la sfârșitul lunii decembrie.

E. Politica monetara și aspecte bancare

30. Politica monetara va continua să fie condusă în cadrul regimului de flotare controlată. Sprijinita de poziția restrictiva în domeniul fiscal, cvasifiscal și al politicii salariale, Banca Naționala a României (BNR) își va adapta politicile în vederea realizării obiectivului privind inflatia, condiționat de menținerea viabilitatii externe prin prevenirea aprecierii reale nejustificate. Politica actuala de intervenții mai puțin frecvente, permitand fluctuatii mai mari ale cursului de schimb, va continua, iar BNR va lua în considerare modificări ale cursului de schimb al leului atât fata de euro, cat și fata de dolarul SUA. Se așteaptă ca ratele de dobânda la instrumentele de sterilizare ale BNR sa continue sa scada în mod gradual, în condițiile reducerii inflației, ale unei cereri puternice pentru activele denominate în lei și ale excesului de oferta pe piața valutară.

31. Creșterea rapida a creditului denominat în valută creează riscuri pentru menținerea unui sector financiar sanatos. Ca o măsura de administrare a acestor riscuri, BNR a unificat la 1 aprilie 2002 rezervele minime obligatorii pentru depozitele în lei și în valută la 22% (de la 25% și, respectiv, 20%), diminuand astfel presiunile la oferta de împrumuturi în valută. În plus BNR va exercita o supraveghere mai atenta a celor mai activi creditori, pentru a asigura evaluarea lor adecvată privind riscul de credit. Consolidarea provizionarii împrumuturilor (a se vedea mai jos) ar trebui sa ajute la moderarea creșterii creditului. În final BNR va extinde scadenta pasivelor în valută, care fac obiectul rezervelor obligatorii, de la un an la 2 ani, prin amendarea regulamentului respectiv, până la 1 august 2002.

32. Suntem în curs de implementare a planurilor prevăzute în MPEF pentru consolidarea cadrului legislativ și de reglementare a sectorului financiar. În urma discuțiilor intense cu băncile comerciale privind proiectul de act normativ referitor la provizionarea împrumuturilor, am decis sa ne bazam într-o mai mare măsura pe normele interne ale băncilor, de evaluare a performantelor financiare ale imprumutatilor, cu condiția ca acestea sa fi fost aprobate de BNR. La cererea Asociației Române a Băncilor, valoarea garanțiilor imobiliare, ajustate în mod adecvat, va fi dedusă din valoarea împrumutului înainte de provizionare, dar numai în cazul în care plățile aferente împrumutului nu sunt întârziate cu mai mult de 90 de zile de la data scadentei și nu s-au inițiat acțiuni în justiție împotriva împrumutatului. Pentru a obține sprijinul tuturor părților afectate, noul regulament va intră în vigoare la 1 ianuarie 2003, 6 luni mai târziu decât se planificase. Ministerul Finanțelor Publice va lua măsuri ca provizioanele obligatorii constituite în conformitate cu noile reglementări ale BNR să fie deductibile din punct de vedere fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2003 (respectivul regulament al BNR, precum și hotărârea Guvernului corespunzătoare cu privire la deductibilitatea fiscală a provizioanelor au fost aprobate ca o preconditie).

33. BNR a adoptat un nou regulament care a introdus principiul "cunoaște-ti clientul", promovand standarde profesionale înalte și lupta împotriva spalarii banilor. Regulamentul a incorporat observațiile primite de la băncile comerciale și din partea Departamentului pentru probleme monetare și valutare din cadrul FMI.

34. Ne angajăm sa implementam măsurile recomandate în Raportul de evaluare, asupra BNR, privind protejarea resurselor financiare. În conformitate cu acest raport, vom pune la dispoziția Fondului informații cu privire la îmbunătățirea funcției BNR de administrare a rezervelor valutare, până la sfârșitul anului 2002, și vom prezenta, pe baze trimestriale, reconcilieri între datele contabile ale BNR și cele raportate la Fond, în cadrul aranjamentului stand-by. Suntem, de asemenea, hotarati sa progresam în implementarea celorlalte măsuri menționate în Raportul de evaluare privind protejarea resurselor financiare.

F. Aspecte de guvernanta

35. Suntem hotarati sa imbunatatim climatul de afaceri și sa eliminam corupția. În mod specific, după cum s-a convenit cu UE, intentionam sa asiguram independenta operațională a agențiilor anticoruptie, sa asiguram resurse suficiente în acest scop și sa urmarim îmbunătățirea coordonării lor. Vom conduce toate privatizarile într-o maniera deschisă și transparenta. Achizițiile publice se vor derula în aceeași maniera, după cum s-a prevăzut și în ordonanța Guvernului cu privire la procedurile de achiziții publice. De asemenea, vom analiza legislația existenta, în vederea consolidării dreptului de a face apel împotriva adjudecării contractelor publice. Totodată ne vom intensifica eforturile de a urmări în justiție persoane implicate în afaceri păgubitoare, inclusiv Fondul Național de Investiții, Banca Română de Scont și alte cazuri recente.

Tabelul 1

România: Criteriile de performanță cantitativă și ținte indicative pentru 2001-2002 1/

Sf.-Dec. 2001

Sf.-Martie 2002

Sf.-Iunie 2002

Sf.-Sept 2002

Sf.-Dec. 2002

Program

Ajustat

Realizat

Program

Ajustat

Realizat

Program

Program revizuit

Ajustat

Realizat

Program

Program revizuit

Program

Program revizuit

(în mii miliarde lei)

1. Plafoane pentru activele interne nete medii ale BNR

-48,1

-44,0

-49,7

-56,2

-51,0

-60,0

-61,4

-86,1

-85,3

-89,7

-67,0

-79,8

-73,3

-80,6

(în milioane USD)

2. Limite minime pentru activele externe nete ale BNR

3.527

3.396

3.725

3.601

3.444

3.923

3.816

4.534

4.391

4.588

3.924

4.702

4.094

4.838

(în mii miliarde lei)

3. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat

38,754

38,754

38,615

9,940

9,797

6,803

19,872

20,772

20,673

17,862

31,104

32,704

43,200

43,200

4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate 2/

40,7

40,7

41,6

9,4

9,4

11,1

21,28

23,60

34,88

36,04

49,48

49,20

5. Ținte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

52,5

40,2

49,2

51,7

39,4

52,8

(în procente)

6. Limite minime pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru: 3/

a. Distrigaz Nord și Distrigaz Sud (agregat)

95,0

95,0

80,9

97,5

97,5

93,3

97,5

83,0

95,4

97,5

87,0

97,5

90,0

- Distrigaz Nord (țintă indicativă)

85,0

95,6

87,0

90,0

- Distrigaz Sud (țintă indicativă)

83,0

95,2

87,0

90,0

b. Termoelectrica (agregat)

95,0

95,0

83,4

97,5

97,5

84,6

97,5

85,0

85,2

97,5

87,5

97,5

90,0

- energie electrică (țintă indicativă)

87,5

87,6

90,0

92,5

- energie termică (țintă indicativă)

82,0

76,2

84,0

86,0

- rata agregată a unităților termice transferate (țintă indicativă)

82,0

80,0

84,0

86,0

c. Electrica (țintă indicativă)

92,5

92,8

92,5

92,5

(în miliarde lei)

7. Plafoane privind preluarea datoriei întreprinderilor către bănci și emiterea de garanții interne de către Guvern

469

469

469

1.110

1.110

469

1.110

1.110

1.110

1.110

1.110

1.110

(în milioane USD)

8. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe 4/ scadența

a. scadența mai mică sau egală cu un an

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

a. scadența între 1 și 3 ani

300

300

240

300

300

7

400

400

400

119

450

450

600

600

din care:

nebugetare

165

165

11

10

10

0

15

15

15

0

20

20

20

20

b. scadența mai mare de 1 an

2.800

2.800

2.356

1.000

1.000

206

1.200

1.200

1.200

1.250

1.800

2.000

3.400

3.600

din care:

nebugetare

165

165

156

50

50

17

75

75

75

17

100

300

100

300

(în mii miliarde lei)

9. Ținte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie

63,1

63,0

66,0

62,2

62,1

67,4

69,4

75,0

70,9

70,9

73,3

80,4

79,4

89,2

10. Ținte indicative pentru plafoanele masei monetare

252,2

252,2

271,9

258,9

258,9

277,0

280,0

294,0

294,0

303,9

293,5

311,1

323,7

350,3

11. Ținte indicative privind creditarea întreprinderilor de stat de către sectorul bancar

29,1

29,1

33,4

30,7

30,7

38,6

32,5

36,2

36,2

37,2

34,6

38,1

36,3

43,4

din care:

împrumuturi acordate de BCR

14,5

14,5

16,9

15,3

15,3

18,8

16,2

17,2

17,2

17,7

17,2

18,2

18,0

20,4

---------

1/ Criteriile de performanță și tintele indicative evidențiate în program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înțelegere (MTI).

Datele pentru sf.-Dec. 2001. sf.-Mar. 2002, sf-Sept. 2002 și sf.-Dec. 2002 reprezintă criterii de performanță, în timp ce datele pentru sf.-Iun. 2002 reprezintă tinte indicative.

2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate de Ia 86 la 82.

3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 și perioada următoare, după cum s-a arătat În MTI.

4/ Neacumularea de arierate ia plati externe de către Guvern va fi un criteriu de performanță monitorizat În mod permanent.

Tabelul 2

Precondiții, criterii de performanță structurală și obiective structurale

Stadiu

Precondiții

▪

Adoptarea următoarelor măsuri privind veniturile:

(i)

amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2001, în sensul eliminării reducerii accizei pentru producătorii de țigări care folosesc tutun din producția internă Finalizat

(ii)

creșterea accizelor pentru benzină și produse alcoolice și a accizei specifice la bere de la 1 mai 2002 (paragraful 10); și

Finalizat

(iii)

aprobarea noilor legi privind regimul TVA și impozitul pe profit, în conformitate cu paragraful 11

Finalizat

▪

Emiterea unei hotărâri a Guvernului cu privire la țintele trimestriale obligatorii pentru fondul de salarii și reducerile de personal la cele 82 de societăți monitorizate, în conformitate cu paragraful 17

Finalizat

▪

Implementarea a 4.200 de concedieri (nu externalizări) la societățile din coordonarea MIR și a 750 de concedieri la societățile din coordonarea APAPS, după cum se prevede în paragrafele 17 și 27

Finalizat

▪

Deconectarea de la furnizarea de energie a utilizatorilor industriali cu cele mai slabe performanțe de plată către furnizorii de utilități, așa cum se prevede în paragraful 22

Finalizat

▪

Finalizarea privatizării a 3 societăți cu mai mult de 1.000 de salariați după 1 februarie 2002, conform paragrafului 26

Finalizat

▪

Selectarea consultantului de privatizare pentru BCR, conform paragrafului 28

Finalizat

▪

Semnarea protocoalelor privind transferul a cel puțin 7 dintre unitățile producătoare de energie termică de la TERMOELECTRICA la autoritățile locale, conform paragrafului 23

Finalizat

▪

Aprobarea de către BNR a regulamentului privind provizioanele bancare și de către Guvern a unei hotărâri asupra regimului de impozitare a acestor provizioane, după cum este prevăzut în legea impozitului pe profit, în conformitate cu paragraful 32

Finalizat

▪

Emiterea de ordine ministeriale privind blocarea unei sume echivalente cu 4% din ținta privind fondul de salarii pentru trimestrul III 2002, pentru companiile monitorizate de respectivele ministere, în conformitate cu paragraful 18

Finalizat

Criterii de performanță structurală

▪

Anunțarea invitației pentru prezentarea expresiilor de interes cu privire la BCR până la sfârșitul lunii februarie 2002, în conformitate cu paragraful 28

Neîndeplinit; finalizare amânată în iunie 2002

▪

Finalizarea privatizării BCR până la sfârșitul lunii februarie 2003, așa cum se prezintă în paragraful 28

▪

Ajustarea prețurilor în sectorul energetic, în concordanță cu tabelul 3 atașat

Permanent

▪

Aprobarea bugetelor pe anul 2002 ale societăților de stat supuse monitorizării, până la sfârșitul anului 2001

Neîndeplinit; finalizare amânată în ianuarie 2002

▪

Aprobarea bugetelor pe anul 2003 ale societăților de stat supuse monitorizării, până la sfârșitul anului 2002, în concordanță cu hotărârea Guvernului asupra plafoanelor trimestriale pentru fondurile de salarii și numărul de personal, în conformitate cu paragraful 20

Obiective structurale

▪

Emiterea de către APAPS până la sfârșitul lunii aprilie 2002 a unei notificări către consultanții de privatizare pentru a crește ponderea prețului de cumpărare oferit de investitor la cel puțin 50%, în conformitate cu paragraful 25

Finalizat

▪

În plus față de cele 5 mari societăți privatizate în perioada ianuarie-iunie 2002, privatizarea a încă 8 astfel de companii până la sfârșitul lunii septembrie 2002, după cum se arată în paragraful 26

▪

Modificarea Legii nr. 326/2001, în vederea:

a)

scoaterii distribuției de energie electrică și gaze naturale de sub autoritatea administrațiilor locale; și

Finalizat

b)

reducerii, până la mijlocul lunii septembrie 2002, a termenelor statutorii la 15 zile pentru plăți și la 45 de zile pentru deconectări, după cum se arată în paragraful 23

▪

Anunțarea unei licitații pentru privatizarea a două societăți distribuitoare de energie electrică, până la mijlocul lunii septembrie 2002, în conformitate cu paragraful 24

▪

Semnarea contractului cu un consultant de privatizare pentru PETROM, până la mijlocul lunii octombrie 2002

▪

Transferul altor 9 unități producătoare de energie termică de la TERMOELECTRICA la autoritățile locale, până la sfârșitul lunii iunie 2002

Finalizat

▪

Nici o unitate transferată nu ar trebui să mai primească combustibili pe cheltuiala societății TERMOELECTRICA

Permanent

▪

Intrarea în vigoare până la 1 ianuarie 2003 a noilor regulamente cu privire la clasificarea și provizionarea împrumuturilor, în conformitate cu paragraful 32

▪

Abținerea de la acordarea de scutiri fiscale sau de alte noi facilități fiscale distorsionante și întreruperea celor care expiră, în conformitate cu paragraful 11

Permanent

▪

Primirea de oferte ferme de la investitori strategici pentru BCR, până la sfârșitul lunii octombrie, în concordanță cu paragraful 28

Tabelul 3

Planul autorităților de ajustare a prețurilor la electricitate,

energie termica și gaze naturale

Prețul la energie

Ajustare

Prețul electricității la utilizatorul final

Creștere: (în procente)

1 octombrie 2001

3,6

1/

3/

1 noiembrie 2001

3,6

2/

3/

1 decembrie 2001

3,6

2/

3/

1 ianuarie 2002

3,6

2/

3/

1 februarie 2002

3,6 3,6

2/

3/

1 martie 2002

2/

4/

1 aprilie 2002

14,0

1/

3/

1 iulie 2002

1,5

1/

3/

Prețurile la electricitate la consumatorul final vor fi ajustate la 1 octombrie 2002, la 1 ianuarie 2003 și la 1 aprilie 2003, pentru a le menține constante în termeni de dolari SUA la nivelul de la 1 iulie 2002.

2/

Prețul de producător pentru electricitate la Termoelectrica

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 aprilie 2002

39,00

1/

3/

1 iulie 2002

39,00

1/

3/

1 octombrie 2002

39,00

2/

1 ianuarie 2003

39,00

1/

1 aprilie 2003

39,00

1/

Prețul de producător pentru energie termică la Termoelectrica

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 octombrie 2001

15,00

1/

3/

1 ianuarie 2002

15,00

2/

3/

1 aprilie 2002

15,00

1/

3/

1 iulie 2002

20,00

1/

3/

Prețul național de referință pentru energie termică

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 ianuarie 2002

15,40

2/

3/

1 aprilie 2002

15,40

1/

3/

1 iulie 2002

20,00

1/

3/

Prețul unificat pentru gaze naturale la consumatorul final

Preț ajustat la echivalent dolari SUA

1 octombrie 2001

82,50

1/

3/

1 ianuarie 2002

82,50

1/

3/

1 aprilie 2002

82,50

1/

3/

1 iulie 2002

82.50

1/

3/

1 octombrie 2002

82,50

2/

1 ianuarie 2003

90,00

1/

1 aprilie 2003

90,00

1/

1/ Țintă indicativă 2/ Criterii de performanță structurală 3/ Implementat 4/ Neîndeplinit

Anexa 1.2 ---------

la anexa nr. 1

--------------

MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNȚELEGERE

pentru aranjamentul stand-by*)

II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate și aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate

V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD și TERMOELECTRICA

VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci la bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie

X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara

XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

Activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României (BNR) sunt definite ca diferența între baza monetara medie (asa cum este definită în secțiunea IX) și media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secțiunea II pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naționala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar SUA, stabilite în consultări cu personalul Fondului Monetar Internațional, denumit în continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secțiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile BNR, furnizate săptămânal Fondului de către BNR. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat în următoarele condiții:

1. în sensul reducerii (creșterii) în mod proporțional, pentru fracțiunea din luna în care finanțarea externa bruta depășește (se reduce fata de) nivelurile programate, specificate în secțiunea II;

2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintă în secțiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR se va consulta cu persona

lul FMI;

3. în sensul creșterii (reducerii), în mod proporțional, cu echivalentul în lei al scăderii (creșterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârșitul lunii septembrie 2001);

4. în sensul reducerii, în mod proporțional, cu echivalentul în lei al creșterii veniturilor în valută, obținute din privatizari mari (preț de vânzare de peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârșitul lunii decembrie 2001);

5. în sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.

II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naționale a României

Activele externe nete ale BNR reprezintă diferența dintre activele de rezerva și pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilitățile de DST, orice poziție de rezerva la FMI și disponibilitățile de valuta ale BNR în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la prețul contabil de 280,4 dolari SUA pe uncie, iar disponibilitățile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.

Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operațiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit drept garanție) și pasive forward ale BNR în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la BNR ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe piețele internaționale de capital; creditele "punte" de la Banca pentru Reglementări Internaționale (BRI), bănci străine, guverne străine sau alte instituții financiare, indiferent de scadenta lor.

Toate activele și pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare fata de dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum și detaliile despre operațiunile privind vânzări, cumpărări sau operațiunile swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experților FMI.

Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate:

(i) în sensul creșterii/scăderii cu 100% din depășirea/reducerea finanțării externe brute*1) fata de nivelurile programate (pe baza cumulată începând cu sfârșitul lunii septembrie 2001):

- decembrie 2001:

248 milioane dolari SUA;

- martie 2002:

248 milioane dolari SUA;

- iunie 2002:

953 milioane dolari SUA;

- septembrie 2002:

953 milioane dolari SUA;

- decembrie 2002:

953 milioane dolari SUA;

(îi) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanțelor Publice, denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârșitul lunii septembrie 2001). Stocul rămas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA, evaluat la cursurile de schimb ale programului;

(iii) în sensul creșterii, cu suma veniturilor în valută obținute din privatizari mari (preț de vânzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârșitul lunii decembrie 2001).

Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operaționale zilnice, până la sfârșitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situația monetara. Datele zilnice vor fi încă utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.

-----------

*1) Finanțarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susținerea balanței de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali și bilaterali, precum și resurse cu o scadenta mai mare de un an obținute de Guvern de pe piețele internaționale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităților locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, "Autoritatea pentru privatizare" (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii românești, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanțelor Publice sau de alte ministere și agenții din afară cadrului bugetar; alte operațiuni extrabugetare ale ministerelor, finanțate prin împrumuturi externe, și fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului în scopul realizării de operațiuni de natura fiscală, asa cum se definește în Manualul pentru statistica finanțelor publice al FMI, vor fi încorporate în definiția bugetului general consolidat.

------------

*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de șomaj și Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile și cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, și, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanțării externe și interne a bugetului, ca și veniturile din privatizare obținute de toate entitățile bugetului general consolidat și venituri din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" și de "deasupra liniei". Totuși, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.

Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanțelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deținute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari SUA la cursul de schimb valabil la sfârșitul lunii decembrie 1999 și din dolari SUA în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu Fondul. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 și 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci, la o rata de dobânda mai mica decât rata de referința a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agenților economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.

În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate în sensul reducerii cu diferența fata de ținta a sumelor trimestriale cumulate, obținute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari SUA la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari SUA în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minima prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:

Limita

Realizat

(miliarde lei)

Sume din privatizare trimestriale, cumulate la bugetul general consolidat în anul 2002:

31 martie 2002 (țintă minimă)

1.000

856,7

30 iunie 2002 (țintă minimă)

2.000

1.901,5

30 septembrie 2002 (țintă minimă)

3.000

31 decembrie 2002 (țintă minimă)

4.000

Ca o măsura asiguratorie în vederea încadrării în ținta de deficit de 43.200 miliarde lei în anul 2002, ordonanța Guvernului pentru prima rectificare bugetară pe anul 2002 va include o prevedere potrivit căreia se vor bloca cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, în suma de 2 mii miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1 noiembrie 2002, cu condiția ca ținta de venituri stabilită pentru sfârșitul lunii septembrie 2002 sa fi fost îndeplinită. Ținta de venituri se referă la estimarea veniturilor totale cumulate, convenite între Ministerul Finanțelor Publice și personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):

Ținta de venituri convenite (miliarde lei)

Realizat

Bugetul general consolidat (venituri cumulate totale, inclusiv granturi):

30 iunie 2002 (realizat)

205.695

31 iulie 2002 (țintă de venituri indicativă)

245.766

31 august 2002 (țintă de venituri indicativă)

285.914

30 septembrie 2002 (țintă de venituri angajantă)

328.037

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate și aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate

A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate

Lista celor 82 de întreprinderi de stat ale căror salarii urmează să fie monitorizate conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 79/2001

este menționată în

Hotărârea Guvernului nr. 866/2001 . Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 86 în anul 2001.

Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:

(i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definită ca desprindere a unei unități sau transferul acesteia la o alta entitate) care depășește 400 miliarde lei (un procent din ținta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de întreprinderi, distribuit proporțional la nivelul celor 4 trimestre ale anului 2002). În fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariați externalizati până la momentul respectiv și salariul mediu la nivelul companiei;

(îi) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul respectivei companii;

(iii) în sensul scăderii, dacă o companie este exclusa din lista, ca urmare a faptului că nu a înregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul companiei excluse.

Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe baza cumulată la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale își va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome și companii naționale) și Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) (societăți comerciale) și va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii și numărul de salariați pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister și pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacă este necesar.

B. Aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate

Criteriul de performanță structurală cu privire la aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate (a se vedea paragraful 20 al MSPEF și tabelul 2) se referă la grupul societăților prevăzute în

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 , care continua să fie societăți de stat la 15 decembrie 2002.

V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat

Plafonul se aplică stocului rămas de arierate aferente grupului celor 82 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 79/2001

și

Hotărârii Guvernului nr. 866/2001 . În cadrul ordonanței menționate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depășit data scadentei, menționată explicit în contracte, sau, dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, către bugetele locale, către fondurile speciale și către alți creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalitățile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulată (inclusiv penalitățile) nu va fi considerată drept reducere de arierate și trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanțele fiecăreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raportează conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 . Pentru modificările intervenite în lista societăților monitorizate tintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creșterii, cu suma arieratelor societăților eliminate/adăugate din/în lista. Informațiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanțelor Publice către FMI. Stocul arieratelor la sfârșitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.

VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD și TERMOELECTRICA

Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: rata combinată (criteriu de performanță) pentru DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii); rata combinată pentru încasările TERMOELECTRICA (inclusiv unitățile de producție transferate la autoritățile locale) (criteriu de performanță), atât pentru energie termica, cat și pentru energie electrica (tinte indicative pentru ratele de încasare separate); rata de încasare pentru ELECTRICA (ținta indicativa) și rata de încasări agregata pentru unitățile de producție ale societății TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autoritățile locale (ținta indicativa). Limitele minime și rezultatele efective de la sfârșitul lunilor septembrie, decembrie 2001 și martie 2002 sunt măsurate utilizând ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări și valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează:

(i) TERMOELECTRICA și unitățile de la autoritățile locale (sector termic), DISTRIGAZ NORD și DISTRIGAZ SUD: facturile pentru energia termica și gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definiția ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:

c(m) = suma [încasări pentru energia termica (m): încasări pentru energia termica (m-12)] împărțit la

suma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)].

(îi) TERMOELECTRICA și unitățile de la autoritățile locale (sectorul de energie electrica); ELECTRICA: definiția ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:

c(m) = suma [încasări pentru energia electrica (m): încasări pentru energia electrica (m-12)] împărțit la

suma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)].

Utilizând aceste definiții, rata de încasare a societății TERMOELECTRICA la sfârșitul lunii decembrie 2001 a fost 85,5 și a celor două companii distribuitoare de gaze naturale, 85,5.

Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei și Resurselor și raportate lunar la FMI. Ministerul Industriei și Resurselor va include în acest raport și datele cu privire la valorile facturate și încasate, înregistrate de DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD, ELECTRICA și TERMOELECTRICA, precum și informații cu privire la posibilele deconectari și reconectari pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice locale.

a) SC Siderurgica, COS Târgoviște, Minvest SM-Roșia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, SNIF, SC Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieș, SC Turnu, CUG Cluj, SC Apaterm Galați, SC Tractorul UTB, SC Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, SC Electrocarbon, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom București, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Codlea, Roman Brașov, Metrom Brașov, Carfil Brașov, Stiaz Azuga, Faur București, UPSOM - SA Ocna Mureș, Bicapa - SA Tarnaveni, SC Industria Sârmei Câmpia Turzii, SC Stipo - SA Dorohoi, Ampellum - SA Zlatna, SC Cugir - SA, SC Melana Săvinești, Letea Bacău, Rafo - SA Onesti, SC Fortus - SA Iași, Ambro - SA Suceava, Stratusmob - SA Blaj, SC Sticla Turda, Iris

- SA Cluj, Metalurgică Aiud.

b) Radet București, Radet Constanta, Apaterm Galați, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm - SA Deva, Termica - SA Târgoviște, Termoficare Petroșani, Dalkia Ploiești, SC Termoficare Petroșani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brăila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamț, RA Energomur Targu Mureș, SC Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populație Bacău, RA Goscom Roman, Proditerm Bistrița, Rail Hunedoara, Comunală RA Satu Mare, Termica - SA Botoșani, Enet Focșani, Cet Brăila, Cet Govora, RA Termo Craiova, Ram Buzău, RA Termo Brașov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Pitești.

VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci la bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Plafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârșitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanții pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secțiunea III. Criteriul se aplică și la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca și colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Aceste limite exclud:

● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secțiunea VIII;

● datoria transferata în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;

● preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garanții sau depozit colateral;

● garanțiile interne pentru creditele destinate achiziționării de combustibil din import pentru cele 16 unități producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autoritățile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanțiilor externe nebugetare emise în acest scop (a se vedea secțiunea VIII) se situează sub 120 milioane dolari SUA (suma garanțiilor externe și interne emise în acest scop nu trebuie să depășească 120 milioane dolari SUA).

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanțelor Publice către FMI. Stocul garanțiilor și datoriei preluate, după cum a fost prezentat în aceasta secțiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârșitul lunii septembrie 2001.

VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe

Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secțiunea III. Acest criteriu de performanță se aplică nu numai datoriei, asa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI privind criteriile de performanță referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci și angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită suma aferentă. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI și împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituții financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari SUA la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanție devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entităților nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanțelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ, TERMOELECTRICA și cele 16 unități producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autoritățile locale sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetara. În ceea ce privește noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenta sumei de 200 milioane dolari SUA pentru TERMOELECTRICA și 120 milioane dolari SUA pentru unitățile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de TERMOELECTRICA și de unitățile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între un an și 3 ani.

Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puțin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referința ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar de Ministerul Finanțelor Publice către FMI. Stocul datoriei la sfârșitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari SUA pentru datoria cu scadența mai mare de un an (din care suma de 83 milioane dolari SUA a fost nebugetara), 196 milioane dolari SUA pentru subplafonul datoriei cu scadența între un an și 3 ani (fără datoria nebugetara), zero pentru datoria cu scadența mai mica de un an.

Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanță monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului arieratele aferente garanțiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie

Baza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulație în afară BNR și media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) ale băncilor comerciale la BNR, pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii și rezervele suplimentare în valută, pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai BNR care vor fi transmisi săptămânal la FMI de către BNR. Stocul bazei monetare medii la sfârșitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.

Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele condiții:

1. Dacă rezervele obligatorii vor crește/descrește de la 25% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor crește/descrește cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii și a depozitelor programate, pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este 134.285 miliarde lei pentru luna iunie 2002, 142.014 miliarde lei pentru luna septembrie 2002 și 171.352 miliarde lei pentru luna decembrie 2002.

2. Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.

X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara

Masa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar fata de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenților, dar exclude depozitele statului și ale instituțiilor monetare internaționale și ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizând datele lunare privind conturile băncilor și ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către BNR. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.

XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deținerea de datorie și expunerea extrabilantiera ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome și societățile comerciale al căror acționar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizarii datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar SUA de la sfârșitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul SUA, va fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul SUA, după cum se specifica în secțiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de BNR.

Valoarea expunerii totale, raportată de BNR, va include (pe baza cumulată de la sfârșitul lunii martie 2002):

(i) expunerea către societățile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop APAPS și ministerele implicate vor furniza lunar BNR actualizari ale portofoliului lor;

(îi) orice anulare de datorie sau sume extrabilanțiere;

(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanțiere de către Guvern sau alte instituții publice.

În plus BNR va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care BCR - 13.541 miliarde lei.

Anexa 2 FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL

DECIZIA

Consiliului Directorilor Executivi din 28 august 2002*)

2. Scrisoarea ministrului finanțelor publice și a guvernatorului Băncii Naționale a României, datată 12 august 2002, împreună cu Memorandumul suplimentar de politici economice și financiare atașat (Memorandumul suplimentar) și cu Memorandumul tehnic de înțelegere (MTI) vor fi anexate la aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisoarea datată 17 octombrie 2001 împreună cu documentele atașate vor fi considerate modificate și completate prin scrisoarea datată 12 august 2002, cu documentele sale anexate.

3. În mod corespunzător, următoarele modificări vor fi făcute în textul aranjamentului stand-by pentru România:

a) La paragraful 2a), textul care urmează după "15 mai 2002" va fi înlocuit cu: "echivalentul a 134,666 milioane DST până la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 189,777 milioane DST până la 15 februarie 2003, iar echivalentul a 244,888 milioane DST până la 15 aprilie 2003."

b) Criteriile de performanță cantitativă, la care se face referire în paragrafele 3a) (i) - 3a)(x), pentru 30 septembrie 2002 și 31 decembrie 2002, vor fi cele menționate în tabelul 1 din Memorandumul suplimentar și în MTI atașat la scrisoarea datată 12 august 2002.

c) Criteriul de performanță stabilit în paragraful 3b) (iii) va fi înlocuit cu:

"(iii) după 28 februarie 2003, dacă România nu a finalizat vânzarea BCR către un investitor strategic (semnarea contractului), după cum se precizează în tabelul 2 și în paragraful 28 din Memorandumul suplimentar; sau"

d) După paragraful 3b)(iv) se introduce următorul text:

"(v) după datele specificate în tabelul 3 din Memorandumul suplimentar, dacă România nu a majorat prețurile la energie electrica pentru consumatorul final, prețurile de producător la energie electrica pentru TERMOELECTRICA și prețurile unificate la gaze naturale pentru consumatorul final, asa cum este prevăzut în tabelul 3; sau

(vi) după 31 decembrie 2002, dacă România nu a aprobat bugetele de venituri și cheltuieli pentru anul 2003 ale companiilor de stat monitorizate, în concordanta cu Hotărârea Guvernului privind plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii și numărul de personal, asa cum este prevăzut în tabelul 2 și în paragraful 20 din Memorandumul suplimentar."

e) Formularea "14 august 2002" din paragraful 3d) va fi eliminata.

4. Fondul decide ca:

a) prima și a doua analiza la care se face referire în paragraful 3d) al aranjamentului stand-by pentru România sunt finalizate; și

b) România poate face cumpărări în baza aranjamentului, în ciuda nerespectării criteriilor de performanță cantitativă de la sfârșitul lunii martie 2002, cu privire la plafonul fondului de salarii agregat al companiilor de stat monitorizate, limita minima privind ratele de colectare agregate pentru DISTRIGAZ SUD și DISTRIGAZ NORD și limita minima privind ratele de colectare cumulate pentru TERMOELECTRICA, specificate în paragrafele 3a)(iv)-3a)(vi) ale aranjamentului, și în ciuda nerespectării criteriului de performanță structurală de la sfârșitul lunii decembrie 2001, cu privire la aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale regiilor autonome și ale societăților comerciale de stat, a criteriului de performanță structurală de la sfârșitul lunii februarie 2002, cu privire la anunțarea unei licitații pentru BCR, și a criteriului de performanță structurală de la 1 martie 2002, cu privire la creșterea prețului la energie electrica pentru consumatorul final, specificate în paragrafele 3b)(i), 3b)(îi) și, respectiv, 3b)(iv) ale aranjamentului, cu condiția ca informațiile furnizate de România referitor la rezultatele obținute la aceste criterii și în implementarea măsurilor menționate ca preconditii în paragrafele 10, 11, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 32 și în tabelul 2 din Memorandumul suplimentar atașat scrisorii datate 12 august 2002 să fie exacte.

-------------