Decizia nr. 258/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 136/2000 14 septembrie 2000 privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă person…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , excepție ridicată de Constantin Dumitrescu în Dosarul nr. 396/2002, de Ionel Plevet în Dosarul nr. 401/2002, de Niculai Mihai în Dosarul nr. 403/2002, de Candid-Nicolae Moise în Dosarul nr. 404/2002, de Gabriel Galateanu în Dosarul nr. 405/2002, de Sorin-Doru Olaru în Dosarul nr. 406/2002 și de Ioan Popovici în Dosarul nr. 407/2002, toate ale Curții de Apel Galați, în litigii privind pretenții bănești.
La apelul nominal răspunde, pentru Ministerul Apărării Naționale, consilier juridic Dan Cimpoieru, lipsind autorii excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 294C/2002, nr. 295C/2002, nr. 296C/2002, nr. 297C/2002, nr. 298C/2002 și nr. 299C/2002 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 294C/2002, nr. 295C/2002, nr. 296C/2002, nr. 297C/2002, nr. 298C/2002 și nr. 299C/2002 la Dosarul nr. 293C/2002, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Apărării Naționale considera ca mărirea sau micșorarea de către legiuitor, prin acte normative diferite, a cuantumului unor drepturi sau a unor obligații bănești nu duce la încălcarea principiului egalității și al nediscriminarii. S-ar putea discuta de încălcarea principiului menționat dacă diferentierile ar rezultă din conținutul aceluiași act normativ, nu din acte normative diferite. Critica potrivit căreia
art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
ar încalcă principiul neretroactivitatii legii statuat prin art. 15 alin. (2) din Constituție nu este intemeiata, deoarece aceasta norma legală nu reprezintă decât o aplicare a globalizarii veniturilor, în vederea impozitării, globalizare care a fost reglementată prin
Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
și se aplică veniturilor dobândite după 1 ianuarie 2000. Mai arata ca celelalte texte din Constituție invocate de autorii excepției nu au incidența în cauza. Solicita respingerea excepției ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională statuand ca acest act normativ nu încalcă nici o dispoziție constituțională. Stabilirea prin acte normative, în perioade diferite, a unor drepturi sau obligații bănești nu este de natura sa creeze discriminări. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea practicii Curții Constituționale, soluția și considerentele din acele cauze rămân valabile și în cauza de fața. Solicita respingerea excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin încheierile din 18 aprilie 2002, pronunțate în dosarele nr. 396/2002, nr. 401/2002, nr. 403/2002, nr. 404/2002, nr. 405/2002, nr. 406/2002 și nr. 407/2002, Curtea de Apel Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , excepție ridicată de Constantin Dumitrescu, Ionel Plevet, Niculai Mihai, Candid-Nicolae Moise, Gabriel Galateanu, Sorin-Doru Olaru și de Ioan Popovici.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arata ca au fost trecuți în rezerva la 30 iunie 2001, dar la achitarea plăților compensatorii și a ajutoarelor prevăzute de
art. 31 din Legea nr. 138/1999 , datorită aplicării dispozițiilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , drepturile lor au fost impozitate, deși acestea, potrivit dispozițiilor legale anterioare și neabrogate, au fost scutite de plată impozitului pe venit. Considera ca ordonanța criticata "nu numai ca a creat inegalitati între cadrele militare, dar a încălcat alte prevederi legale, în vigoare și astăzi, care nu au fost abrogate nici expres și nici tacit". Susțin, de asemenea, ca "prevederile acestei ordonanțe nu se supun textului constituțional și retroactiveaza, efectele sale făcând inoperante prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venitul global". Apreciază astfel ca dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 15, art. 16 alin. (1) și (2), precum și cele ale art. 38, 43, 49 și 50 din Constituție.
Curtea de Apel Galați - Secția civilă apreciază ca nici una dintre dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorii excepției care au fost trecuți în rezerva la 29 iunie 2001, fiindu-le aplicabile dispozițiile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , intrata în vigoare la 22 septembrie 2000. Instanța mai retine ca "Statul este în drept să-și stabilească politica fiscală, fără ca prin aceasta să se considere ca sunt incalcate dispozițiile constituționale", precum și faptul ca "dispozițiile art. 38, 43, 49 și 50 din Constituție, invocate ca fiind incalcate, nu au nici o legătură cu problema în discuție: deducerea sau nu a impozitului din plățile compensatorii și ajutoarele acordate".
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate ridicată nu este intemeiata. Arata în acest sens ca nici una dintre dispozițiile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
nu încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, nu au efecte retroactive, ci "urmăresc aplicarea principiului general [...] potrivit căruia impozitul pe venit are caracter global și anual. Ca urmare, în cursul anului fiscal (care corespunde anului calendaristic) modul de calcul al impozitului pe veniturile periodice ale cetățenilor poate fi modificat pentru întregul an, urmând ca după expirarea anului să se facă regularizarea prin compararea impozitului plătit cu cel global datorat, ținându-se seama și de eventualele venituri realizate din alte surse". Realizandu-se punerea de acord a modului de impozitare a veniturilor de natura salariala realizate de toate categoriile de cetățeni, se respecta principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Invoca și soluția din Decizia Curții Constituționale nr. 27/2002.
Avocatul Poporului apreciază ca, pentru considerentele reținute și în Decizia Curții Constituționale nr. 27/2002, sunt neintemeiate susținerile autorilor excepției potrivit cărora dispozițiile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
ar avea caracter retroactiv. Nu este încălcat nici principiul constituțional al egalității în drepturi, întrucât, "După cum în mod constant a statuat Curtea Constituțională, principiul egalității consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție nu înseamnă uniformitate, asa încât la situații diferite trebuie să corespundă un tratament juridic diferențiat". Dispozițiile legale criticate garantează tocmai dreptul la protecția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, în acord cu prevederile art. 38 alin. (2) și ale art. 43 alin. (1) din Constituție, iar prevederile art. 49 alin. (1) și ale art. 50 din Constituție nu au nici o legătură cu dispozițiile legale considerate de autorul excepției ca fiind neconstituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și cele ale Avocatului Poporului, rapoartele judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Autorii excepției critica pentru neconstituționalitate dispozițiile
art. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 22 septembrie 2000, aprobată prin
Legea nr. 130/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 4 aprilie 2001. În realitate, obiectul excepției îl constituie ordonanța în ansamblu, întrucât aceasta are doar trei articole. Aceste dispoziții au următorul conținut:
- Art. 1: "Sumele reprezentând plățile compensatorii prevăzute la
art. 7, 8 și 11 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 , la art. 6 și 7 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 100/1998, precum și ajutoarele prevăzute la art. 31 și la
art. 32 alin. (1) din Legea nr. 138/1999
se stabilesc în raport cu solda lunară neta.";
- Art. 2: "Baza de calcul a soldei lunare nete o constituie solda lunară bruta din ultima luna de activitate, din care se scade o sumă calculată prin aplicarea asupra acesteia a baremului lunar de impozitare, în vigoare la data stabilirii soldei lunare nete.
Baremul lunar de impozitare este cel prevăzut de
Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit.";
- Art. 3: "Plățile compensatorii și ajutoarele prevăzute la art. 1, plătite începând de la data de 1 ianuarie 2000, nu sunt supuse globalizarii."
În opinia autorilor excepției aceste dispoziții legale sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:
- Art. 15: "(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
Totodată autorii susțin ca dispozițiile criticate încalcă și prevederile constituționale ale art. 38 alin. (2), privind dreptul salariaților la protecția socială a muncii, ale art. 43 alin. (1), referitoare la obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent, ale art. 49 alin. (1), privind restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 50, referitoare la fidelitatea față de țara.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata următoarele:
Plățile compensatorii și ajutoarele ce se acordă de stat cadrelor militare trecute în rezerva sau direct în retragere au fost reglementate prin acte normative succesive. Aplicarea acestor acte normative se face pe baza regulilor generale ale acțiunii în timp a normelor juridice, iar aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, care este de competența exclusiva a instanțelor judecătorești. Eventualele neconcordante dintre reglementările juridice cuprinse în mai multe acte normative în vigoare nu pot fi considerate probleme de constituționalitate, problema corelării normative urmând a fi rezolvată de legiuitor.
Actele normative anterioare au reglementat în mod diferit cuantumul plăților compensatorii și al ajutoarelor acordate, precum și baza de calcul a acestora, prevăzând și scutirea de la plata impozitului pe venit a acestor drepturi.
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
prevede, în mod unitar, pentru toate plățile compensatorii și ajutoarele acordate cadrelor militare, stabilirea lor în raport cu solda lunară neta, calculată pe baza soldei brute din ultima luna de activitate, din care se deduce impozitul datorat potrivit baremului de impozitare în vigoare la data stabilirii soldei lunare nete.
Stabilirea în cuantum diferit, în perioade diferite și prin acte normative diferite a drepturilor materiale și a altor ajutoare de aceeași natura, acordate acelorași categorii de cetățeni, nu este de natura sa creeze nici privilegii și nici discriminări.
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor care se afla într-o situație identică și care urmează sa beneficieze de drepturile respective după intrarea în vigoare a acelui act normativ.
Legiuitorul este în drept sa reglementeze în mod diferit, în perioade diferite și în funcție de posibilitățile existente în privinta măsurilor de protecție socială drepturile ce se acordă unor categorii de cetățeni, fără sa aducă atingere drepturilor anterior stabilite, precum și sa determine veniturile supuse impozitării, cu condiția sa nu contravina dispozițiilor art. 53 alin. (2) din Constituție, referitoare la așezarea justa a sarcinilor fiscale, ceea ce nu este cazul și nici nu se susține în cauza de fața.
Nu se poate retine caracterul retroactiv al nici uneia dintre dispozițiile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , întrucât acestea se aplică exclusiv în privinta plăților compensatorii și a ajutoarelor ce se acordă după data intrării în vigoare a ordonanței. Nici dispozițiile art. 3 din ordonanța, care prevăd neglobalizarea plăților compensatorii și a ajutoarelor plătite începând cu data de 1 ianuarie 2000, nu au efecte retroactive. Aceasta reglementare a fost necesară, deoarece de la data de 1 ianuarie 2000 se aplicau dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venitul global. Globalizarea privește totalitatea veniturilor dintr-un an, or, dispoziția legală referitoare la neglobalizarea plăților compensatorii și a ajutoarelor plătite militarilor disponibilizați începând cu data de 1 ianuarie 2000 a intrat în vigoare înainte de expirarea anului fiscal. De altfel, reglementarea neglobalizarii este în avantajul evident al beneficiarilor plăților compensatorii și a ajutoarelor.
Prevederile art. 38 alin. (2), art. 43 alin. (1), art. 49 alin. (1) și ale art. 50 din Constituție nu au nici o legătură cu dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2000
privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar, excepție ridicată de Constantin Dumitrescu în Dosarul nr. 396/2002, de Ionel Plevet în Dosarul nr. 401/2002, de Niculai Mihai în Dosarul nr. 403/2002, de Candid-Nicolae Moise în Dosarul nr. 404/2002, de Gabriel Galateanu în Dosarul nr. 405/2002, de Sorin doru Olaru în Dosarul nr. 406/2002 și de Ioan Popovici în Dosarul nr. 407/2002, toate ale Curții de Apel Galați.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 septembrie 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu ────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.