Decretul-lege nr. 2/1989
privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Pus în aplicare prin 1
- Hotărârea nr. 1/1996 8 septembrie 1996 referitoare la soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Ion…
Stă la baza 2
- Decretul-lege nr. 100/1990 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri
- Hotărârea nr. 34/1996 26 septembrie 1996 referitoare la soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Ion…
Frontul Salvării Naționale s-a constituit și reprezintă unirea tuturor forțelor patriotice și democratice ale tarii pentru răsturnarea clanului dictatorial ceausist, pentru concentrarea aspiratiilor celor mai largi mase de oameni ai tarii la o viața libera și demna și cadrul afirmarii acestora.
În scopul instaurării democrației și libertății, al afirmarii demnității poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat.
Consiliul Frontului Salvării Naționale reuneste reprezentanți ai tuturor forțelor patriotice ale tarii, de toate categoriile sociale și de toate naționalitatile.
Pentru realizarea unei societăți cu adevărat democratice în țara noastră și pentru asigurarea și apărarea drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanului, Programul Consiliul Frontului Salvării Naționale prevede:
- abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicia unui sistem democratic pluralist de guvernamant;
- organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;
- separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat și alegerea conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate;
- restructurarea întregii economii naționale pe baza criteriilor rentabilitatii și eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizata, promovarea liberei inițiative și a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice;
- restructurarea agriculturii și sprijinirea micii producții taranesti. Oprirea distrugerii satelor;
- reorganizarea învățămîntului românesc potrivit cerințelor contemporane. Reasezarea structurilor învățămîntului pe baze democrate și umaniste;
- promovarea unei ideologii umaniste și democrate, a adevaratelor valori ale umanității. Eliminarea minciunii și a imposturii, statuarea unor criterii de competența și justiție în toate domeniile de activitate;
- așezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naționale;
- libertatea presei, radioului și a televiziunii; trecerea acestora în mâinile poporului;
- respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și asigurarea deplinei lor egalitati în drepturi cu românii;
- libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credințelor religioase;
- organizarea întregului comerț al tarii pornind de la cerințele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populației României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare și se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură și lumina ale oamenilor;
- salvarea echilibrului ecologic și eliminarea acelor lucrări și investiții care provoacă daune aerului, apei, solului și pădurilor tarii; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;
- întreaga politica externa a tarii va servi promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii în lume, integrandu-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului.
România va respecta angajamentele sale internaționale și, în primul rând, cele decurgînd din Tratatul de la Varsovia și din acordurile de la Helsinki.
În realizarea scopului și programului sau,
Consiliului Frontului Salvării Naționale decretează:
Articolul 1
Numele tarii este România.
Forma de guvernamant a tarii este republica.
Drapelul tarii este tricolorul tradițional al României, avînd culorile așezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.
Articolul 2
Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ al puterii, are următoarele atribuții:
a) emite decrete cu putere de lege și decrete; acestea se adoptă cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor consiliului și se publică în Monitorul Oficial;
b) numește și revoca pe primul-ministru și aproba competența guvernului, la propunerea primului-ministru;
c) numește și revoca pe președintele Curții Supreme de Justiție și pe procurorul general al republicii;
d) reglementează sistemul electoral;
e) numește comisia de elaborare a proiectului noii Constituții;
f) aproba bugetul de stat;
g) instituie și conferă decorații;
h) acorda gradele de general, amiral și mareșal, trecerea în rezerva și rechemarea în activitate a acestora;
i) acorda grațierea și comutarea pedepsei cu moartea;
j) ratifica și denunta tratatele internaționale;
k) declara stare excepționala, mobilizarea generală sau parțială, precum și starea de război.
În subordinea Consiliul Frontului Salvării Naționale funcționează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitatea armatei și a unităților preluate de la Ministerul de Interne.
Ministerul Apărării Naționale exercita comanda unica asupra trupelor și mijloacelor de lupta ale tarii.
Organele de poliție și unitățile de pompieri - care își păstrează toate atribuțiile specifice - se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naționale și consiliilor teritoriale ale acestora.
Denumirea de "Militie" se schimba în "Poliție".
Articolul 3
Consiliul Frontului Salvării Naționale este compus din 145 membri.
Consiliul alege direct dintre membrii sau un birou executiv format din 11 membri și anume: președintele consiliului, un prim-vicepreședinte, doi vicepreședinți, un secretar și șase membri.
Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale exercita atribuțiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia.
Articolul 4
Consiliul Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin următoarele comisii de specialitate:
- Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică;
- Comisia pentru agricultura;
- Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului;
- Comisia pentru tineret;
- Comisia pentru politica externa;
- Comisia pentru știința și învățămînt;
- Comisia pentru cultura;
- Comisia pentru mediu și echilibru ecologic;
- Comisia pentru minorități naționale;
- Comisia pentru administrația locală;
- Comisia organizatorică și colectivul de împuterniciți ai consiliului.
Pe lîngă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează un colectiv pentru relațiile cu publicul și mijloacele informatiei de masa.
Articolul 5
Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale are următoarele atribuții:
- reprezintă țara în relațiile internaționale; încheie tratate internaționale;
- numește și recheamă pe ambasadorii României în și din străinătate;
- primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state;
- acorda cetățenia română, aproba renunțarea la cetățenia și retrage cetățenia română;
- aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetățeni ai altor state;
- acorda dreptul de azil;
- aproba înfierea unor minori, cetățeni străini, de către cetățeni români, precum și înfierea unor minori, cetățeni români, de către străini.
Articolul 6
În unitățile administrativ-teritoriale județene, municipale, orășenești și comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naționale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naționale.
Articolul 7
Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale au următoarea componenta:
- consiliile județene și cel al municipiului București, între 35 și 51 membri;
- consiliile municipale, între 15 și 27 membri;
- consiliile orășenești și ale sectoarelor municipiului București, între 11 și 21 membri;
- consiliile comunale, între 9 și 15 membri.
Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale aleg dintre membri lor un birou executiv format din: un președinte, doi vicepreședinți, un secretar și 3-5 membri.
- Președintele consiliului este și președintele biroului executiv.
Articolul 8
Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale răspund pe plan local de organizarea și desfășurarea activităților economice, comerciale, de ocrotire a sănătății populației, de învățămînt și cultura, edilitar-gospodărești, precum și de apărarea avutiei poporului, de ocrotirea drepturilor cetățenești, de asigurarea legalității și menținerea ordinii publice în unitățile administrativ-teritoriale în care sînt constituite.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile teritoriale adopta hotărîri, care sînt luate cu majoritate simpla a voturilor membrilor acestora.
Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin comisii de specialitate.
Aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administrației de stat, precum și al instituțiilor social-culturale locale, își vor desfășura activitatea în actuala lor structura.
Articolul 9
Numărul personalului și structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naționale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia.
Articolul 10
Sînt și rămîn dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial.
PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.