Decizia nr. 290/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 140/1999

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, excepție ridicată de Gheorghe Mares în Dosarul nr. 167/CM/2002 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 200C/2002, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de Severica Tirvuica în Dosarul nr. 219/CM/2002 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă. La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 16 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 200C/2002 la Dosarul nr. 199C/2002.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepțiilor de neconstituționalitate ca neintemeiate, întrucât apreciază ca dispozițiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constata următoarele:

Prin încheierile din 28 martie 2002 și din 26 martie 2002, pronunțate în dosarele nr. 167/CM/2002 și nr. 219/CM/2002, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 140/1999

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, aprobată prin

Legea nr. 44/2000 . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Mares și Severica Tirvuica în cadrul unor litigii de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textele de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale privind principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2), prevederile art. 78 referitoare la intrarea în vigoare a legii, precum și ale art. 38 care reglementează dreptul la munca.

Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât

art. 8 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 140/1999

nu contravine art. 15 alin. (2), art. 38 și 72 din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât textul criticat este în deplina concordanta cu dispozițiile art. 15 alin. (2), art. 38 și 72 din Constituție.

Avocatul Poporului apreciază ca dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate sunt în deplina concordanta cu prevederile din Constituție invocate ca fiind incalcate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 8 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 140/1999

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 și 465 bis din 24 septembrie 1999, aprobată prin

Legea nr. 44/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 18 aprilie 2000, potrivit cărora: "(2) Prevederile

Legii nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții se aplică începând cu data de 1 decembrie 1999.

(3) Până la data de 1 decembrie 1999 se aplică în continuare prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 0282/1993

cu privire la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate aceste dispoziții de lege contravin, în ordinea invocarii lor, art. 15 alin. (2), art. 78 și 38 din Constituție, care prevăd:

- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.";

- Art. 78: "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.";

- Art. 38: "(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei și alegerea locului de muncă sunt libere.

(2) Salariații au dreptul la protecția socială a muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice.

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bărbații.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constata următoarele:

Dispozițiile

art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 140/1999

au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) și ale art. 78 din Constituție, Curtea pronunțându-se prin Decizia nr. 27 din 29 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 27 februarie 2002. Prin acea decizie, respingandu-se excepția de neconstituționalitate, s-a statuat ca "suspendarea aplicării legii nu afectează intrarea în vigoare a acesteia, care s-a produs la data prevăzută, anume la 1 august 1999. Punerea în practica a dispozițiilor

Legii nr. 138/1999 , respectiv efectuarea plății ajutoarelor stabilite prin art. 31 alin. (1) și (2), este o problemă de aplicare a legii, care excede competentei Curții Constituționale". De asemenea, s-a mai reținut ca "existenta fondurilor bugetare aprobate anual ministerelor și instituțiilor centrale, în limita cărora se acordă drepturile bănești solicitate, este o chestiune de fapt a carei soluționare este de competența exclusiva a instanțelor judecătorești".

Deoarece în prezenta cauza nu au intervenit elemente noi de natura să justifice schimbarea acestei jurisprudente, cele statuate anterior își mențin valabilitatea.

Cat privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (3) al art. 8 din ordonanța, potrivit cărora "Până la data de 1 decembrie 1999 se aplică în continuare prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 0282/1993

cu privire la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare", Curtea constata ca, în realitate, textul dispune prorogarea aplicării în timp a unor prevederi legale și nu încalcă, asa cum se susține, principiul neretroactivitatii legii, consacrat la art. 15 alin. (2) din Constituție.

În sfârșit, prin dispozițiile de lege vizate de excepția de neconstituționalitate nu se încalcă nici prevederile art. 38 din Constituție, întrucât acestea nu împiedica exercitarea dreptului la munca și nici plata salariului, conform reglementărilor în vigoare, la data când aceasta devine exigibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 140/1999

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, excepții ridicate de Gheorghe Mares și Severica Tirvuica în dosarele nr. 167/CM/2002 și nr. 219/CM/2002 ale Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 noiembrie 2002.