Ordinul nr. 192/2002

Scopul prezentelor norme este de a completa prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 14/2000 și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 și 404 bis din 29 august 2000, cu cerințele privind amplasarea, construcția, funcționarea și dezafectarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

Cerințele menționate la alin. (1) se instituie în vederea gospodăririi în siguranță a deșeurilor radioactive rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, în scopul protejării persoanelor expuse profesional, a populației și a mediului înconjurător, în prezent și în viitor. Art. 3. - Termenii și expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1. CAPITOLUL II Domeniul de aplicabilitate. Exceptări Art. 4. - Prevederile prezentelor norme se aplică activităților de gospodărire a deșeurilor radioactive rezultate de la următoarele activități din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu: a) prospectarea, explorarea, exploatarea, cercetarea și prepararea în laborator, în stații-pilot și în instalații industriale a minereurilor de uraniu și de toriu; b) conversia concentratelor obținute din minereuri de uraniu și de toriu în uraniu natural, toriu natural, concentrate de uraniu natural și concentrate de toriu natural; c) fabricarea combustibilului nuclear ce conține numai uraniu natural sau numai compuși ai uraniului natural; d) conservarea și dezafectarea minelor și instalațiilor de preparare în care au fost desfășurate activitățile prevăzute la lit. a) și b).

Sunt exceptate, de asemenea, de la prevederile prezentelor norme deșeurile radioactive abandonate, rezultate de la activități de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și de toriu sau a altor minereuri asociate cu uraniu și toriu, desfășurate în trecut, în absența unor reglementări legale specifice și fără să fi fost executate adecvat din punct de vedere tehnic.

Situațiile de tipul celor prevăzute la alin. (1) se tratează ca intervenții în conformitate cu prevederile art. 129 din Normele fundamentale de securitate radiologică.

Activitatea de gospodărire a deșeurilor radioactive provenite de la minerit și preparare nu se justifică separat, ci va fi parte componentă a analizei generale de justificare a activității care generează deșeurile respective.

Analiza preliminară de securitate radiologică prevăzută la alin. (2) al art. 11 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu va trata și consecințele radiologice ce se estimează că vor fi generate de activitatea de gospodărire a deșeurilor radioactive, inclusiv în faza postdezafectare, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

Dozele totale efective pentru persoanele expuse profesional și pentru populație, obținute prin însumarea expunerilor pe toate căile de expunere, specifice activității de gospodărire a deșeurilor, nu trebuie să depășească limitele de doză specificate la art. 22, 27, 28 și 29 din Normele fundamentale de securitate radiologică.

După caz, în vederea îndeplinirii criteriului de limită de doză prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite constrângeri de doză prin ținerea sub control a următorilor factori ce caracterizează principalele căi de expunere:

a) concentrațiile de gaze și pulberi radioactive la locurile de muncă; b) debitele, volumele și concentrațiile efluenților radioactivi lichizi și gazoși deversați în mediu, astfel încât acești parametri să fie în permanență în conformitate cu limitele derivate de eliberare stabilite de Autoritate în procesul de autorizare.

În vederea asigurării securității radiologice a persoanelor expuse profesional, titularul de autorizație are responsabilitatea să elaboreze și să aplice programul de radioprotecție conceput conform prevederilor art. 38-107 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, în toate etapele activității de gospodărire a deșeurilor radioactive.

Programul de radioprotecție aplicat în activitatea de gospodărire a deșeurilor radioactive este parte a programului de radioprotecție, în baza căruia se autorizează activitatea din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu.

Limitele de doză specificate la art. 15 și

16 se aplică sumei dozelor date de expunerea externă și de încorporarea radionuclizilor naturali.

Îndeplinirea cerințelor privind limitele de doză în activitatea de gospodărire a deșeurilor radioactive provenite de la activitățile din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu se verifică prin oricare dintre metodele descrise la art. 17 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu. Art. 24. - (1) Întrucât deșeurile radioactive de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu sunt surse deschise de radiații, programul de radioprotecție va conține măsuri concrete de radioprotecție și monitorizare pentru fiecare dintre următoarele căi de expunere: a) iradiere externă gama și beta; b) contaminarea pielii; c) inhalarea aerosolilor, prafului și gazelor radioactive; d) ingerarea materialelor radioactive.

(2) Programul de radioprotecție va conține, de asemenea, măsuri specifice de radioprotecție și monitorizare a tuturor surselor de expunere la radiații ionizante asociate activității de gospodărire a deșeurilor, cum sunt: sursele închise și deschise utilizate la calibrări, sursele închise utilizate în controlul fluxului tehnologic, echipamentele de măsură și echipamentele analitice care conțin dispozitive generatoare de radiații ionizante.

Protecția radiologică a populației și a mediului

Deși deșeurile de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu conțin numai radionuclizi naturali, aceștia nu pot fi considerați ca fiind în starea și concentrația inițiale, deoarece forma lor fizică și chimică este substanțial alterată și mărimea expunerii poate fi influențată de modul de funcționare a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor.

Expunerea generată de aceste deșeuri nu se consideră ca expunere produsă de fondul natural de radiații ionizante și expunerile publicului provocate de astfel de deșeuri se tratează conform expunerilor generate în cadrul activităților desfășurate în domeniul nuclear.

În doza suplimentară față de fondul natural local, generată de activități din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu și restricționată la 0,3 mSv/an pentru persoane din populație conform alin. (1) al art. 14 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, sunt incluse și influențele activității de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente.

În cazul persoanelor care sunt permanent rezidente, pe amplasamentul pe care a funcționat și a fost dezafectată o instalație de gospodărire a deșeurilor, se admite o limită a dozei de 1 mSv/an, încasată pe toate căile specifice de expunere, suplimentară față de cea dată de fondul natual local. (3) Limita de doză de 1 mSv/an, precizată la alin. (2), include și contribuția oricăror alte activități de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu efectuate în zonă, precum și contribuția oricăror alte amplasamente de pe care s-au dezafectat instalații de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu. (4) Autoritatea poate stabili constrângeri de doză inferioare limitei de doză de 1 mSv/an pentru persoanele rezidente pe anumite amplasamente pe care au funcționat și au fost dezafectate instalații de gospodărire a deșeurilor radioactive de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, dacă anticipează că se vor înregistra doze relevante generate de alte surse de radiații ionizante.

Întrucât, în cazul deșeurilor de la minerit și preparare, necesitatea controlului instituțional se întinde pe o perioadă lungă de timp, alternativele de proiectare și amplasare trebuie astfel gândite încât să reducă cât mai mult necesitatea controalelor instituționale active.

În acest scop, în evaluările de securitate radiologică din componența documentațiilor tehnice de amplasare-construcție și dezafectare trebuie analizate consecințele eșecului controalelor instituționale și intruziunea umană. (3) Evenimentele care pot provoca eșecul controalelor tehnice și instituționale (cum sunt procesele naturale de tipul eroziunii sau alte evenimente care conduc la mărirea activității radionuclizilor eliberați în mediu) sunt de natură probabilistică, cu o probabilitate de apariție în orice an dat. În evaluările și analizele de securitate, aceste evenimente se tratează ca expuneri potențiale, deși în evaluările pentru perioade foarte lungi de timp se poate presupune că unele dintre aceste evenimente, cum sunt intruziunile în depozitele în care sunt depozitate final deșeuri radioactive ce vor implica expuneri pentru câțiva indivizi, au o mare probabilitate de apariție.

În cazul instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive aflate în funcțiune sau în conservare la data intrării în vigoare a prezentelor norme, la a căror proiectare și construcție nu au fost prevăzute soluții de dezafectare și nu au fost analizate riscurile radiologice pentru perioada postdezafectare, este obligatoriu ca în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, să se analizeze pentru fiecare instalație stabilitatea pe termen lung a depozitelor de deșeuri și să se evalueze mărimea dozei pentru evenimente de tipul intruziunilor.

Titularul de autorizație care deține instalațiile de gospodărire a deșeurilor în condițiile descrise la alin. (1) are obligația să propună spre aprobare Autorității, pentru fiecare instalație, un plan cu măsuri de reducere a posibilităților de intruziune sau a consecințelor acesteia, adecvat mărimii dozei potențiale evaluate pentru intruziune, astfel încât expunerea potențială să fie mai mică decât limita de intervenție de 10 mSv/an. (3) Dacă dozele probabile ce sunt asociate intruziunii sunt mai mici de 10 mSv/an, protecția asigurată prin măsurile de dezafectare se consideră acceptabilă. (4) Dacă dozele probabile asociate intruziunii sunt estimate ca fiind mai mari de 10 mSv/an, trebuie propuse și aplicate măsuri suplimentare de reducere a probabilității intruziunii și de reducere a dozelor probabile asociate intruziunii.

Limita concentrației medii anuale a Rn-222 provenit din activitățile de minerit, de preparare și de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente în locuințele ce urmează să fie construite în perimetrele actualelor sau fostelor zone controlate și supravegheate, stabilite în procesul de autorizare a activităților de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu, este de 250 Bq/m 3 .

Limita concentrației medii anuale a Rn-222 prevăzută la alin. (1) se va asigura prin optimizarea radioprotecției și adoptarea de soluții adecvate de proiectare. (3) Titularii de autorizații au obligația să asigure monitorizarea concentrației Rn-222 în locuințele existente în perimetrele zonelor supravegheate la data intrării în vigoare a prezentelor norme și să stabilească măsuri de reducere a concentrației acestuia dacă se constată depășiri ale limitei prevăzute la alin. (1). Protecția populației și mediului față de riscurile neradiologice Art. 34. - (1) În evaluările de securitate radiologică întocmite în etapele de proiectare, amplasare, construcție, funcționare, conservare și dezafectare a instalațiilor de minerit, de preparare și de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente se vor analiza și următoarele riscuri de natură neradiologică, generate de prezența acestor tipuri de deșeuri: a) riscul de poluare a mediului cu diverși contaminanți reprezentați de substanțele chimice de sinteză utilizate în diferite faze ale activităților de minerit și de preparare; b) riscul de poluare a mediului cu metale grele; c) riscul de poluare a mediului cu pulberi neradioactive prezente în efluenții gazoși; d) riscul de afectare a ecosistemelor de nivelul concentrației ionilor de hiodrogen (nivelul pH) în efluenții lichizi; e) riscurile de blocare și de colmatare a rețelei hidrografice, generate de deșeurile solide și lichide.

(2) La evaluarea riscurilor de natură neradiologică se vor analiza și următoarele caracteristici chimice ale unor contaminanți radioactivi: a) unii contaminanți radioactivi au o toxicitate chimică cu impact dăunător asupra mediului la concentrații sensibil scăzute față de cele necesare pentru a avea efecte radiologice; b) concentrațiile care generează toxicitate chimică pot apărea chiar și atunci când eliberările se încadrează în criteriile stabilite în scop de radioprotecție a persoanelor, mai ales dacă grupul critic este amplasat departe de sursă.

Obligații ale titularilor de autorizații, referitoare la riscurile neradiologice

Strategia de gospodărire a deșeurilor provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu trebuie să aibă ca scop gospodărirea acestora în concordanță cu principiile de gospodărire a deșeurilor radioactive.

Dezvoltarea strategiei de gospodărire a deșeurilor este un proces complex care trebuie să conducă la atingerea unui echilibru rezonabil între două obiective în general opuse, respectiv reducerea riscului cât mai mult posibil și minimizarea resurselor financiare necesare acestei reduceri a riscului. (3) La stabilirea opțiunilor de gospodărire a deșeurilor trebuie analizate următoarele caracteristici: a) impactul radiologic și neradiologic asupra stării de sănătate a populației și asupra mediului pe timpul funcționării și după dezafectare; b) cerințele de monitorizare, întreținere și control în timpul funcționării și după dezafectare; c) orice restricție pentru utilizarea în viitor a terenurilor și a resurselor de apă; d) costurile financiare ale diverselor opțiuni; e) cantitățile și tipurile deșeurilor ce urmează să fie gospodărite; f) impactul socioeconomic, inclusiv acceptul publicului; g) bunele practici inginerești.

Totodată la stabilirea strategiei optime de gospodărire a deșeurilor trebuie să se țină seama de principiul că nu trebuie transferate generațiilor viitoare responsabilități ce decurg din modul de gospodărire a deșeurilor produse în prezent.

Conform principiului enunțat la alin. (1) o concepție de proiectare a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor care necesită doar un control pasiv după închidere este preferabilă uneia care necesită un control activ. În general, cerințele de control activ sunt mai restrânse în cazul depozitării în subteran a deșeurilor. Art. 38. - Criteriile de evaluare și procedurile utilizate pentru stabilirea strategiei optime trebuie definite clar, făcute cunoscute publicului și prezentate Autorității în procesele de evaluare și de autorizare. Art. 39. - Activitățile de minerit și de preparare trebuie astfel proiectate încât să reducă cât mai mult posibil cantitatea de deșeuri ce urmează să fie gospodărite, prin alegerea metodelor potrivite de minerit și a proceselor de preparare, precum și prin reciclarea și reutilizarea echipamentelor, materialelor și deșeurilor. Opțiuni pentru gospodărirea deșeurilor Deșeuri de la preparare Art. 40. - La proiectarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu este obligatoriu să se analizeze următoarele caracteristici: a) stabilitatea puțului, a galeriilor sau a altor lucrări miniere, dacă depozitarea deșeurilor are loc în subteran, sau a amenajărilor îndiguite, dacă depozitarea deșeurilor se face la suprafață, în condițiile producerii de fenomene naturale de tipul cutremurelor, inundațiilor și eroziunii; b) hidrologia, hidrogeologia și geochimia amplasamentului; c) caracteristicile chimice și fizice ale deșeurilor de la preparare, în raport cu potențialul acestora de generare și transport al contaminanților; d) utilizarea agenților de neutralizare, aditivilor de precipitare a radiului, barierelor de radon și circuitelor de evaporare.

La proiectarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu se vor prevedea sisteme de drenare pentru consolidarea deșeurilor înainte de dezafectare și sisteme de eliminare a apei sub presiune aflate în pori.

În cazul depozitării în incinte realizate prin îndiguiri de suprafață sau în cazul depozitării în puțuri, consolidarea deșeurilor se realizează prin instalarea unui sistem de drenare înainte de amplasarea acestora, sau folosirea de fitile de drenare care sunt instalate în deșeuri după amplasare. (3) Înainte de a adopta orice strategie care prevede adăugarea de agenți de stabilizare în deșeuri, cum este cimentul adăugat imediat înaintea depozitării acestora, în scopul reducerii semnificative, a permeabilității și încetinirii vitezei de transport al contaminanților trebuie analizate posibilele interacțiuni chimice dintre agentul stabilizator, deșeuri și roca gazdă pentru a se asigura că transportul contaminantului nu va fi sporit cândva în viitor. (4) Nu se admite depozitarea în lacuri naturale a deșeurilor provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu. Art. 42. - (1) Proiectarea depozitării în subteran a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu, în puțuri săpate în acest scop sau în galerii ori în alte lucrări miniere subterane amplasate în zone stabile din punct de vedere geologic este preferabilă depozitării în incinte îndiguite de la suprafață, deoarece: a) după închidere necesită mult mai puține lucrări de întreținere; în acest caz, după închidere lucrările de întreținere se reduc la monitorizarea locației pentru o perioadă limitată de timp; b) este în general mai puțin susceptibilă de dispersare în mediu și reduce posibilitățile de intruziune umană, iar închiderea presupune doar izolarea față de suprafață prin blocarea deschiderilor.

(2) Blocarea deschiderilor către suprafață se face prin umplerea lor cu materiale naturale sau prin formarea unui lac permanent deasupra deșeurilor. În cazul aplicării acestei opțiuni, deșeurile se vor izola de apele lacului prin acoperirea acestora cu un strat protector cu permeabilitate scăzută. (3) Puțurile și lucrările miniere subterane destinate depozitării deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu se vor izola prin cimentare sau prin utilizarea altor tehnologii adecvate pentru a preveni infiltrarea apelor subterane.

În situațiile în care depozitarea în subteran a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu nu este fezabilă fie datorită anumitor caracteristici geologice sau hidrogeologice ale amplasamentului, fie pentru că nu pot fi aplicate soluții tehnice sau acestea ar avea costuri prohibitive trebuie avută în vedere depozitarea în incinte realizate prin îndiguiri de suprafață.

Opțiunea de gospodărire la suprafață a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu implică ținerea acestora în structuri amenajate, care au o permeabilitate cât mai scăzută, astfel ca scurgerile și infiltrațiile să fie cât mai reduse. (3) Opțiunea de amplasare la suprafață a instalației de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu implică implementarea unor programe de monitorizare și întreținere mai consistente atât în etapa de funcționare, cât și în etapele de dezafectare și postdezafectare, precum și implementarea unui program de control instituțional mai amplu în etapa postdezafectare. Art. 44. - La amplasarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu în incinte îndiguite situate la suprafață trebuie îndeplinite și următoarele cerințe: a) amplasamentul trebuie să fie situat la o distanță de minimum 2 km de cea mai apropiată localitate și la cel puțin 300 m de uzina de preparare, în direcția vântului dominant, fiind obligatorie alegerea unei zone neinundabile, lipsită de falii și cu o densitate redusă a populației; b) este indicată amplasarea depozitului în cuvete naturale sau văi în formă de U, pe cât posibil fără ape curgătoare sau torenți; c) dacă locația aleasă are o permeabilitate ridicată, înainte de a începe depozitarea deșeurilor trebuie realizată impermeabilizarea amplasamentului; d) pentru impermeabilizare trebuie utilizate argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei și o impermeabilizare artificială, cu geomembrană sau alt material similar care trebuie să asigure un coeficient de permeabilitate K  = 1,0 x 10 -9 m/s și condiții de rezistență fizico-chimică și de stabilitate în timp pentru o perioadă de cel puțin 300 de ani; e) bariera geologică a bazei și taluzului depozitului va consta într-un strat mineral care îndeplinește cerințele de permeabilitate și grosime, cu un efect cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții: K < = 1,0 x 10 -9 m/s; grosimea  = 5 m; f) suprafața amplasamentului trebuie protejată contra scurgerii apelor de ploaie sau a torenților; g) trebuie avut în vedere că în nici o situație efluenții lichizi sau deșeurile solide nu trebuie să fie antrenate înspre zonele locuite; h) încă din faza de proiectare a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu trebuie prevăzute foraje de control al infiltrațiilor accidentale în apele subterane, amplasate pe direcția de curgere a apei freatice, în amonte și în aval de locația respectivă; i) forajele de control prevăzute la lit. h) trebuie puse în funcțiune înainte ca instalația de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu să devină operațională; j) transportul deșeurilor de la uzina de preparare la instalația de gospodărire a deșeurilor trebuie efectuat în condiții care să împiedice poluarea atmosferei și contaminarea solului, cel mai indicat fiind transportul hidromecanizat; k) deșeurile transportate prin alte mijloace decât cele hidraulice trebuie umectate permanent pe timpul transportului pentru a împiedica antrenarea lor de către curenții de aer; l) în etapa de funcționare instalația de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu se va proteja față de acțiunea vântului prin menținerea deșeurilor sub oglinda apei și plantarea de perdele de arbori în jurul acesteia; m) amplasamentul de depozitare a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu trebuie împrejmuit în vederea interzicerii accesului persoanelor din populație și al animalelor; n) la terminarea etapei de funcționare instalația de gospodărire a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu trebuie dezafectată conform procedurilor descrise în cap. VII.

Opțiunea de mutare a deșeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu pe un alt amplasament mai favorabil nu trebuie considerată în general ca strategie optimă de gospodărire, din cauza volumelor mari ce trebuie transportate.

Totuși, dacă se are în vedere mutarea deșeurilor, este obligatoriu ca în prealabil să se estimeze și să se optimizeze consecințele radiologice și neradiologice semnificative, generate de schimbarea amplasamentului și de transport. Art. 46. - În cazul cantităților mici de deșeuri radioactive provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu poate fi analizată și opțiunea de amplasare a acestora în instalațiile destinate gospodăririi altor deșeuri cu nivel scăzut de activitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de acceptabilitate specifice acelei instalații. Alte deșeuri Art. 47. - Pentru etapa de funcționare a instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu trebuie să fie stabilite opțiuni de gospodărire și pentru următoarele tipuri de deșeuri: a) nămoluri de sedimentare; b) materiale solide contaminate; c) roci sterile; d) roci mineralizate; e) ape industriale; f) ape de mină; g) scurgeri și infiltrații.

Deșeuri reprezentate de roci mineralizate și roci sterile

Riscurile radiologice generate de rocile mineralizate și de rocile sterile excavate sunt în general mult mai scăzute decât cele generate de deșeurile provenite de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu, dar riscurile neradiologice sunt semnificative și trebuie analizate în vederea alegerii variantei optime de gospodărire.

La stabilirea opțiunii de gospodărire a acestor deșeuri vor fi luate în considerare cel puțin următoarele elemente: mineralogia, radioactivitatea, reactivitatea chimică, volumul, proprietățile fizice.

Deșeurile solide reprezentate de roci mineralizate și de roci sterile rezultate din fazele de deschidere și de funcționare a unei mine pot și trebuie să fie utilizate ca material de umplutură (rambleiere) a puțurilor și a altor lucrări miniere subterane rezultate de la activitățile de minerit, încă din etapa funcțională a minei.

La stabilirea soluției de dezafectare a unei mine este obligatoriu să se prevadă utilizarea rocilor mineralizate, excavate și depozitate la suprafață, la rambleierea puțurilor galeriilor și a altor lucrări miniere subterane, situate în special în zonele cele mai adânci ale minei. (3) Rocile mineralizate depozitate la suprafață, care nu mai pot fi utilizate ca materiale de umplutură a golurilor subterane, trebuie consolidate din punct de vedere al stabilității pe termen lung și acoperite cu roci sterile și/sau cu alte materiale de protecție. Art. 50. - Opțiunea aleasă de gospodărire a deșeurilor reprezentate de rocile mineralizate și de rocile sterile trebuie să asigure stabilitatea depozitelor (haldelor) de deșeuri radioactive pe o perioadă de timp cât mai lungă, o rezistență cât mai mare la eroziune și la infiltrarea apelor meteorice și să nu provoace alt impact negativ asupra mediului înconjurător și asupra bazinelor hidrografice locale. Art. 51. - În vederea diminuării riscurilor radiologice și a impactului negativ asupra mediului și bazinului hidrografic local, în opțiunea de gospodărire a deșeurilor de acest tip se vor respecta următoarele cerințe: a) amplasamentul să nu fie situat pe falii sau în perimetre inundabile; b) dacă amplasamentul ales are o permeabilitate care face posibilă infiltrarea apelor contaminate, trebuie luate măsuri de impermeabilizare care se vor aplica înainte de a începe depozitarea deșeurilor; c) impermeabilizarea amplasamentelor haldelor de roci mineralizate și roci sterile se realizează prin utilizarea argilei sau a altor materiale minerale cu caracteristici similare argilei, care trebuie să asigure un coeficient de permeabilitate K  = 1,0 x 10 -9 m/s și condiții de rezistență fizicochimică și de stabilitate în timp pentru o perioadă de cel puțin 300 de ani; d) pentru amplasamentele haldelor cu deșeuri de acest tip bariera geologică a bazei și taluzului haldei va consta dintr-un strat mineral care îndeplinește cerințele de permeabilitate și grosime, cu un efect cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții: - în cazul haldelor de deșeuri radioactive provenite de la exploatarea minieră: K  = 1,0 x 10 -9 m/s; grosime  = 1 m; - în cazul haldelor de deșeuri provenite de la activitățile de prospectare și explorare minieră: K  = 1,0 x 10 -7 m/s; grosime  = 1 m; e) încă din faza de proiectare a instalațiilor de gospodărire a rocilor mineralizate și a rocilor sterile provenite de la activitățile de exploatare minieră trebuie prevăzute cel puțin două foraje de control al infiltrațiilor accidentale în apele subterane, amplasate pe direcția de curgere a apei freatice, în aval de locația respectivă; f) forajele de control prevăzute la lit. e) trebuie puse în funcțiune înainte ca instalația de gospodărire a deșeurilor provenite de la activitatea de exploatare minieră să devină operațională; g) amplasamentul să nu fie traversat de cursuri de apă permanente, sezoniere sau de torenți ori, când acestea nu pot fi evitate, să fie prevăzute prin proiectarea sistemelor de canalizare care vor colecta acele ape și le vor dirija în afara amplasamentului; h) baza haldei să nu fie spălată de cursuri de apă sau, când condițiile locale sunt de așa natură că această situație nu poate să fie evitată, trebuie prevăzute prin proiectare lucrări de protecție și asigurare a stabilității; i) partea din amonte a haldelor să fie protejată cu lucrări care să preia apele de șiroire de pe versanți și să le dirijeze în afara amplasamentului haldei; j) să rectifice și să mențină încă din etapa de funcționare a haldei unghiuri de taluz care să împiedice alunecarea deșeurilor; k) amplasamentul să fie prevăzut încă din faza de funcționare cu rigole pentru colectarea apelor de scurgere provenite de la halda respectivă; l) sectoarele unei halde care au ajuns la cota finală prevăzută în proiectul de construcție trebuie să fie protejate împotriva eroziunii eoliene și a apelor meteorice prin acoperire cu roci sterile și/sau alte materiale de protecție, înierbare și împădurire; m) să împrejmuiască amplasamentul depozitelor de deșeuri în vederea limitării accesului persoanelor și al animalelor; n) la încheierea etapei de funcționare instalațiile, construcțiile și echipamentele prin care se asigură colectarea, transportul, procesarea, condiționarea și depozitarea finală a rocilor mineralizate neutilizabile și a rocilor sterile, inclusiv haldele de roci mineralizate neutilizabile și roci sterile, să fie dezafectate în conformitate cu procedurile descrise la cap. VII.

Deșeuri lichide

Toate deșeurile lichide se gospodăresc în funcție de calitatea și cantitatea lor, avându-se în vedere securitatea radiologică și impactul negativ de natură neradiologică asupra stării de sănătate a populației și asupra mediului înconjurător.

Sistemul de gospodărire a deșeurilor lichide trebuie astfel proiectat încât să minimizeze volumul de efluenți contaminați prin recirculări în procesul tehnologic, folosirea acestora în activitățile de eliminare a pulberilor și prin îndepărtarea apelor curate de sursele de contaminanți. (3) Deșeurile lichide se eliberează în mediu numai dacă îndeplinesc condițiile de eliberare prevăzute la art. 140 sau,

după caz, la art. 141 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, în caz contrar fiind obligatoriu să fie tratate în vederea îndeplinirii condițiilor de eliberare.

În situațiile specifice, când și după dezafectarea și închiderea minei este necesar ca apele de mină să fie tratate pentru reducerea conținutului de elemente radioactive naturale, în scopul respectării constrângerilor de doză impuse de Autoritate, responsabilitatea bunei funcționări a instalațiilor de tratare revine persoanei legal constituite care a desfășurat activitatea minieră respectivă.

Stațiile de depoluare radioactivă a apelor aflate în situația prevăzută la alin. (1) trebuie considerate instalații de gospodărire a deșeurilor radioactive și după dezafectarea minei și, în consecință, se supun în continuare prevederilor prezentelor norme. (3) Dacă după dezafectarea minei debitul sau/și conținuturile de elemente radioactive naturale în apele de mină scad suficient de mult, astfel încât constrângerile de doză sunt respectate fără a mai fi necesară tratarea acestora, stațiile de depoluare radioactivă vor fi dezafectate în baza unei autorizații eliberate de Autoritate. (4) La terminarea lucrărilor de dezafectare a stațiilor de depoluare radioactivă în condițiile alin. (3) și după îndeplinirea tuturor obligațiilor legale privind gospodărirea deșeurilor rezultate de la mineritul și de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu, titularul autorizației de dezafectare va solicita eliberarea de sub regimul de autorizare și transferarea responsabilităților postînchidere către persoana legal constituită, desemnată prin lege să efectueze controlul instituțional. (5) Dacă după dezafectarea și închiderea minei titularul de autorizație care asigură funcționarea stației de depoluare radioactivă a apelor de mină nu își mai poate îndeplini responsabilitățile referitoare la acea stație, acestea trebuie transferate unui alt organism în condițiile precizate la art. 21. Alte materiale solide contaminate cu radionuclizi naturali Art. 54. - Opțiunile pentru gospodărirea altor materiale solide contaminate cu radionuclizi naturali, în funcție de caracteristicile lor fizice și chimice, pot fi: a) utilizarea acestora ca material de umplutură (rambleu) a puțurilor, a galeriilor și a altor lucrări miniere subterane rezultate de la mineritul uraniului și/sau toriului; b) depozitarea acestora în instalațiile de gospodărire a deșeurilor amenajate la suprafață, la a căror amplasare au fost îndeplinite în totalitate cerințele prevăzute la art. 44; c) amplasarea acestora în instalațiile de gospodărire a altor tipuri de deșeuri cu nivel scăzut de activitate, în condițiile art. 46.

Caracteristicile locației optime de amplasare și proiectare adecvată a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor trebuie să asigure colectarea și reținerea deșeurilor, să prevină orice sustrageri sau răspândiri de la locul de amplasare, altele decât eliberările autorizate, și să prevină scoaterea lor de sub controlul Autorității.

Evaluarea preliminară a caracteristicilor locațiilor trebuie să identifice factorii relevanți de natură radiologică și de mediu pentru fiecare locație propusă și să selecteze un număr mic de locații și concepte preliminare de proiectare, pentru care impactul poate fi apoi evaluat în amănunt. (3) Conceptul de proiectare a gospodăririi deșeurilor și locația optimă de amplasare se vor stabili pe baza concluziilor evaluării preliminare de securitate radiologică. Art. 58. - (1) Documentațiile tehnice-suport care trebuie transmise Autorității în susținerea cererii de autorizare a amplasării, la care se fac referiri la lit. b) și c) ale art. 20, sunt: (i) planul preliminar de gospodărire a deșeurilor; (ii) evaluarea preliminară de securitate radiologică care va evalua riscurile radiologice pentru persoanele expuse profesional, pentru populație și mediu, reprezentate de practica din domeniul mineritului și/sau preparării și de activitatea de gospodărire a deșeurilor radioactive asociate; (iii) planul preliminar de dezafectare a instalațiilor de minerit și preparare, inclusiv a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor asociate.

(2) Evaluarea preliminară de securitate radiologică se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a amplasării. (3) Planul preliminar de gospodărire a deșeurilor și planul preliminar de dezafectare trebuie întocmite concomitent cu evaluarea preliminară de securitate radiologică. (4) Planul preliminar de dezafectare trebuie să conțină o evaluare a mărimii resurselor financiare cerute de opțiunea selectată de dezafectare și de reconstrucție ecologică a mediului înconjurător afectat. (5) Planul preliminar de dezafectare trebuie să identifice acele opțiuni de dezafectare care sunt conforme cu concluziile evaluării preliminare de securitate radiologică și de optimizare a radioprotecției. (6) Planul preliminar de gospodărire a deșeurilor și planul preliminar de dezafectare a instalației de minerit și/sau preparare a minereurilor de uraniu și/sau toriu, inclusiv a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor aferente, se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a amplasării.

Proiectare și construcție

După obținerea autorizației de amplasare titularul de autorizație are obligația să solicite autorizația de construcție a instalației de minerit și/sau preparare.

În susținerea cererii de construcție solicitantul are obligația să transmită Autorității proiectul tehnic detaliat de construcție a instalației de minerit și/sau de preparare, care va include în mod obligatoriu totalitatea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente. (3) Proiectul tehnic detaliat de construcție trebuie să fie însoțit de evaluarea detaliată de securitate radiologică, planul detaliat de gospodărire a deșeurilor și planul revizuit de dezafectare a instalațiilor de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și/sau de toriu, inclusiv a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente.

Proiectul tehnic detaliat de construcție trebuie să se sprijine pe date din teren și de laborator, pe studii efectuate în stații-pilot, pe evaluări și analize de securitate radiologică și pe evaluări și analize de impact asupra mediului.

Proiectul tehnic detaliat de construcție trebuie să țină seama de procedeele tehnice adecvate de minerit și de preparare, într-o manieră conformă cu cerințele de radioprotecție, astfel încât proiectarea instalației de gospodărire a deșeurilor să asigure: a) maximizarea utilizării materialelor naturale la construcția structurilor de reținere a deșeurilor; b) maximizarea amplasării deșeurilor sub pământ sau sub apă; c) minimizarea impactului asupra mediului în timpul operării și după închidere; d) minimizarea necesității de modelare sau relocare a deșeurilor la închidere și dezafectare; e) minimizarea necesității de supraveghere și întreținere în etapa de funcționare și de control instituțional după închidere.

Planul detaliat de gospodărire a deșeurilor trebuie să cuprindă prevederi privind gospodărirea tuturor tipurilor de deșeuri, respectiv a deșeurilor de la preparare, a deșeurilor reprezentate de rocile sterile și de rocile mineralizate, precum și modul de tratare a efluenților lichizi și gazoși, a scurgerilor și deversărilor.

Planul detaliat de gospodărire a deșeurilor va include și un program preliminar cu modul în care se va monitoriza funcționarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive.

Proiectul tehnic detaliat de construcție, planul detaliat de gospodărire a deșeurilor și planul revizuit de dezafectare a instalațiilor de minerit și preparare a minereurilor de uraniu și toriu, inclusiv a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente, se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a fazei de construcție.

Evaluarea detaliată de securitate radiologică, prevăzută la alin. (3) al art. 59 se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a fazei de construcție.

Etapa de funcționare

La încheierea lucrărilor de construcție persoana legal constituită, care deține instalația de minerit și/sau de preparare, are obligația să solicite autorizația de funcționare în domeniul mineritului și/sau preparării minereurilor de uraniu și de toriu.

În autorizația de funcționare prevăzută la alin. (1) trebuie să fie inclusă funcționarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive asociate activităților de minerit și/sau de preparare a minereurilor de uraniu și toriu. (3) Cererea de eliberare a autorizației prevăzute la alineatul precedent va fi însoțită de documente din care să rezulte că instalația a fost realizată integral conform prevederilor proiectului tehnic detaliat de construcție și că a fost elaborat programul de radioprotecție prevăzut de Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu. Art. 65. - (1) Exploatarea instalației de gospodărire a deșeurilor trebuie să se desfășoare conform cu: (i) prevederile strategiei de gospodărire a deșeurilor; (ii) concluziile evaluărilor detaliate de securitate radiologică; (iii) planul detaliat de gospodărire a deșeurilor; (iv) planul revizuit de dezafectare; (v) condițiile din autorizația de desfășurare a activității din domeniul mineritului și/sau preparării minereurilor de uraniu și toriu.

(2) În condițiile de funcționare normală a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor de la minerit și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, evaluarea detaliată de securitate radiologică, planul detaliat de gospodărire a deșeurilor și planul revizuit de dezafectare, împreună cu mecanismele financiare ce garantează fondurile care asigură îndeplinirea cerințelor de dezafectare și de reconstrucție ecologică a mediului înconjurător afectat, precum și cerințele de control și monitorizare în etapa postdezafectare trebuie reactualizate periodic de titularul autorizației de funcționare pentru a reflecta schimbările din etapa de funcționare, noile tehnologii și noile cerințe legislative. (3) Perioada dintre două reactualizări succesive ale documentațiilor prevăzute la alineatul precedent, în condiții normale de funcționare a instalațiilor, este de 5 ani. (4) Planurile detaliate de gospodărire a deșeurilor, reactualizate în etapa de funcționare, trebuie să conțină descrierea detaliată a tuturor activităților de gospodărire a deșeurilor radioactive, să fie în concordanță cu programul de asigurare a calității și să includă prevederi care să asigure: a) desfășurarea activităților numai în condițiile respectării procedurilor detaliate și documentate de funcționare, întreținere, monitorizare, asigurarea calității și securității radiologice; b) pregătirea persoanelor expuse profesional în vederea aplicării procedurilor; c) supravegherea și întreținerea adecvată a tuturor componentelor instalației de gospodărire a deșeului; d) un sistem de control și supraveghere a zonei, care să includă proceduri privind modul de mișcare a materialelor din locație; e) transmiterea periodică la Autoritate a rapoartelor de inspecție, a rezultatelor monitorizării și a rapoartelor privind evenimentele neobișnuite; f) obligativitatea întocmirii de analize privind probabilitatea producerii diverselor tipuri de avarii la instalațiile de gospodărire a deșeurilor radioactive, care pot afecta semnificativ nivelul de protecție a stării de sănătate a populației și de protecție radiologică a mediului; g) obligativitatea întocmirii de planuri de intervenție adecvate tipurilor de avarii analizate, conform prevederilor lit. f).

Titularul de autorizație trebuie să pregătească, încă din faza de funcționare, documentația unică de dezafectare a instalației de minerit și/sau de preparare a minereurilor de uraniu și toriu, care trebuie să includă dezafectarea tuturor instalațiilor aferente de gospodărire a deșeurilor radioactive, cu cel puțin 5 ani înainte de data planificată pentru începerea activității de dezafectare propriu-zise.

Documentația unică de dezafectare prevăzută la alineatul precedent trebuie să conțină evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată conform parametrilor radiologici și altor parametri neradiologici estimați a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activității de dezafectare și proiectul tehnic detaliat de dezafectare conceput pe baza acestei evaluări de securitate radiologică.

Proiectul tehnic detaliat de dezafectare prevăzut la alin. (2) al art. 67 va conține și planurile de dezafectare a tuturor construcțiilor și a echipamentelor de la suprafață utilizate în faza de funcționare a instalației de gospodărire a deșeurilor, pentru care nu se mai întrevăd utilizări în etapa postdezafectare.

Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să asigure că la terminarea dezafectării instalațiile de gospodărire a deșeurilor rămân într-o stare ce va asigura îndeplinirea cerințelor pentru protejarea stării de sănătate a populației și a mediului, așa cum sunt detaliate acestea în normele specifice de securitate radiologică privind condițiile ce trebuie îndeplinite la dezafectarea instalațiilor de minerit și de preparare a minereurilor de uraniu și toriu. (3) Gospodărirea deșeurilor rezultate de la dezafectarea construcțiilor și echipamentelor de la suprafață, prevăzute la alin. (1), trebuie să fie combinată cu activitatea globală de dezafectare a instalației de gospodărire a deșeurilor provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, dar trebuie astfel depuse încât să nu creeze goluri în masa deșeurilor depozitate în halde, în cazul mineritului, sau depozitate în structuri de reținere amplasate la suprafață ori în subteran, în cazul activității de preparare. (4) În proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie prevăzut că dezafectarea construcțiilor și a echipamentelor de la suprafață precizate la alin. (1) se realizează concomitent cu dezafectarea integrală a instalației de gospodărire a deșeurilor. Art. 69. - (1) Termenele în care titularii de autorizații de funcționare trebuie să solicite autorizație de dezafectare sunt următoarele: a) cu cel puțin un an înainte de data planificată pentru încetarea funcționării instalației de minerit și/sau preparare a minereurilor de uraniu și toriu și a instalațiilor aferente de gospodărire a deșeurilor radioactive, puse în funcțiune după intrarea în vigoare a prezentelor norme; b) cu cel puțin 6 luni înainte de data planificată pentru încetarea funcționării instalației de minerit și/sau preparare a minereurilor de uraniu și toriu și a instalațiilor aferente de gospodărire a deșeurilor radioactive, aflate în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentelor norme.

(2) Documentația tehnică-suport care trebuie transmisă Autorității în susținerea cererii de autorizare a dezafectării este documentația unică de dezafectare prevăzută la art. 67. Art. 70. - Dacă în etapa de funcționare a instalațiilor de minerit și/sau de preparare a minereurilor de uraniu și toriu anumite secțiuni ale instalațiilor aferente de gospodărire a deșeurilor radioactive, cum sunt o haldă sau un compartiment al unui iaz de depozitare a deșeurilor de la preparare, nu se mai utilizează deoarece s-a epuizat capacitatea de depozitare proiectată sau din alte motive, acestea trebuie dezafectate în următoarele condiții: a) titularul autorizației de funcționare are obligația să solicite autorizația de dezafectare a acelei secțiuni cu cel puțin 6 luni înainte de a înceta activitatea în acea secțiune; b) în sprijinul cererii de autorizare a dezafectării prevăzute la lit. a), titularul de autorizație de funcționare trebuie să întocmească și să transmită Autorității documentația parțială de dezafectare, alcătuită din proiectul tehnic de dezafectare a acelei secțiuni, și evaluarea detaliată de securitate radiologică în baza căreia s-a elaborat proiectul tehnic; c) documentația parțială de dezafectare prevăzută la lit. b) se transmite Autorității concomitent cu cererea prevăzută la lit. a).

Etapa de conservare

Documentația tehnică-suport care trebuie transmisă Autorității în susținerea cererii de autorizare a conservării, prevăzută la lit. a) a art. 71, este evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată conform parametrilor radiologici și altor parametri neradiologici estimați a fi semnificativi pentru perioada de conservare a instalațiilor și programul de radioprotecție prevăzut de Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

Numărul maxim de autorizații succesive de conservare cu durata de valabilitate de 2 ani, care poate fi solicitat pentru o instalație de gospodărire a deșeurilor radioactive care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme, se găsește în starea descrisă la art. 71, este de 3.

Etapa de dezafectare

Titularii autorizațiilor de desfășurare a activităților de minerit și/sau preparare au obligația să solicite la terminarea activității autorizația de dezafectare a instalațiilor de minerit și/sau prepararea minereurilor de uraniu și toriu, inclusiv a tuturor instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive aferente, în condițiile menționate la art. 69.

Titularii autorizațiilor de conservare prevăzute la art. 72 au obligația ca cel târziu până la terminarea perioadei acoperite de acestea să solicite autorizațiile de dezafectare în condițiile menționate la lit. b) a art. 71. (3) Documentația tehnică-suport de susținere a cererii de dezafectare va conține și programul de radioprotecție prevăzut de Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, adaptat activității de dezafectare.

Proiectul tehnic detaliat de dezafectare prevăzut la alin. (2) al art. 67 se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

Evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată conform condițiilor de la data planificată pentru începerea activității de dezafectare, prevăzută la alin. (2) al art. 67, se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării. (3) Lucrările efective de dezafectare se vor efectua numai după ce Autoritatea eliberează autorizația de dezafectare. Art. 75. - La terminarea lucrărilor de dezafectare titularul autorizației de dezafectare are următoarele obligații: a) să reactualizeze evaluarea de securitate radiologică în conformitate cu situația radiologică existentă la terminarea lucrărilor de dezafectare; b) să solicite, la terminarea lucrărilor de dezafectare, scoaterea de sub incidența prevederilor privind autorizarea și transferarea responsabilităților privind controlul tehnic și instituțional în etapa postdezafectare către organismul legal, desemnat special să efectueze această activitate.

Toate evaluările de securitate radiologică referitoare la gospodărirea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor radioactive provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu vor conține în mod obligatoriu analize de securitate radiologică și vor descrie și toate riscurile specifice de natură neradiologică, reprezentate de aceste deșeuri.

În conformitate cu prevederile art. 105 din Normele fundamentale de protecție radiologică, titularul oricărei autorizații din domeniul mineritului și preparării minereurilor de uraniu și toriu trebuie să facă apel la serviciile experților acreditați sau ale organismelor acreditate de protecție radiologică pentru a elabora evaluările de securitate radiologică prevăzute de prezentele norme.

Dacă în orice stadiu din existența instalației de gospodărire a deșeurilor se intenționează să se efectueze schimbări semnificative față de proiectul tehnic detaliat de construcție, este obligatoriu să se refacă evaluarea de securitate radiologică, incluzând optimizarea radioprotecției în conformitate cu schimbările produse și să se solicite autorizație de modificare.

Documentațiile tehnice-suport de solicitare a autorizației de modificare sunt: (i) proiectul tehnic cu modificările semnificative; (ii) evaluarea de securitate radiologică reactualizată conform modificărilor semnificative; (iii) planul detaliat de gospodărire a deșeurilor și planul revizuit de dezafectare, actualizate conform modificărilor semnificative. (3) Documentațiile tehnice-suport de solicitare a autorizației de modificare se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a modificării, cu excepția evaluării de securitate radiologică care se avizează de Autoritate.

Eliberarea de sub regimul de autorizare

Materialele și echipamentele pot fi scoase din zonele controlate și supravegheate ale instalațiilor de gospodărire a deșeurilor și eliberate de sub regimul de autorizare numai dacă sunt îndeplinite în totalitate prevederile art. 119-121 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

Amplasamentele pe care au funcționat și au fost dezafectate instalații de gospodărire a deșeurilor de la minerit și preparare se eliberează de sub regimul de autorizare la încheierea activității de dezafectare numai dacă îndeplinesc criteriile de eliberare și utilizare de către public, în mod nerestricționat sau restricționat, stabilite de Autoritate prin reglementări specifice. (3) La încheierea activității de dezafectare titularul de autorizație are obligația să transmită Autorității evaluarea reactualizată de securitate radiologică prevăzută la lit. a) a art. 75 care trebuie să demonstreze pe bază de măsurători, analize fizico-chimice și scenarii realiste de expunere că sunt îndeplinite criteriile de eliberare și să solicite Autorității acordul scris de eliberare a amplasamentului de sub regimul de autorizare. (4) Evaluarea de securitate radiologică reactualizată conform situației radiologice existente la terminarea lucrărilor de dezafectare, prevăzută la lit. a) a art. 75, se avizează de Autoritate în procesul de eliberare de sub regimul de autorizare.

Evaluarea de securitate radiologică a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu trebuie să includă analiza de securitate radiologică și trebuie să indice cum trebuie proiectată instalația de gospodărire a deșeului pentru a asigura securitatea optimă a persoanelor expuse profesional, a populației și a mediului.

Evaluările de securitate radiologică se utilizează ca documentații tehnice-suport în sprijinirea cererilor transmise Autorității în vederea eliberării autorizațiilor de amplasare, de construcție, de funcționare, de conservare și de dezafectare a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor. (3) Pentru instalațiile de gospodărire a deșeurilor provenite de la minerit și/sau de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu aflate în stare de funcționare sau în fază de conservare la data intrării în vigoare a prezentelor norme, se vor elabora evaluări de securitate radiologică care se vor transmite Autorității ca documentații-suport de reînnoire a autorizațiilor de funcționare sau de conservare a activității conexe de minerit ori de preparare a minereurilor de uraniu și de toriu.

Concluziile evaluărilor preliminare de securitate radiologică trebuie să se regăsească în alegerea amplasamentului și în proiectul tehnic detaliat de construcție a instalației de minerit și/sau de prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

Evaluarea de securitate radiologică trebuie să analizeze toate posibilitățile și toate căile prin care persoanele expuse profesional, populația și mediul pot fi expuse la riscurile radiologice și de natură neradiologică reprezentate de deșeurile provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu. (3) Evaluarea de securitate radiologică trebuie să fie suficient de comprehensivă pentru identificarea și evaluarea cantitativă a tuturor riscurilor semnificative, pentru o perioadă de timp prestabilită din viața instalației.

La întocmirea evaluării de securitate radiologică trebuie avute în vedere, ca un întreg, toate instalațiile de gospodărire a deșeurilor de pe amplasament, împreună cu toate elementele instalației de minerit și/sau de preparare a minereurilor de uraniu și toriu și orice alte instalații din vecinătate ce pot influența opțiunea analizată de gospodărire a deșeurilor.

Evaluarea de securitate radiologică trebuie să fie iterativă, astfel încât să permită perfecționarea modelelor de analiză și introducere a informațiilor actualizate, pornindu-se de la conceptul că evaluarea trebuie să fie un proces care se va dezvolta pe parcursul etapelor de proiectare, construire, funcționare și dezafectare. Art. 82. - La întocmirea evaluării de securitate radiologică și implicit la stabilirea opțiunii de gospodărire a deșeurilor trebuie incluse următoarele etape: a) identificarea și caracterizarea opțiunilor pe care le oferă amplasamentul analizat; b) definirea criteriilor ce trebuie îndeplinite pentru a se proteja starea de sănătate a persoanelor expuse profesional și a populației și pentru protecția mediului; c) caracterizarea deșeurilor; d) identificarea și caracterizarea opțiunilor de gospodărire a deșeurilor, incluzând descrierea necesităților de control tehnic pentru fiecare opțiune; e) identificarea și descrierea opțiunilor de control instituțional; f) identificarea și descrierea eșecurilor potențiale ale controlului instituțional și ale controlului tehnic; g) definirea și caracterizarea grupului critic de populație; h) estimarea consecințelor radiologice și neradiologice pentru fiecare combinație de opțiuni avute în vedere, incluzând scenariile de expunere potențială pentru fiecare opțiune; i) compararea dozelor și riscurilor estimate cu limitele de doză efectivă pentru persoanele expuse profesional și pentru populație sau cu alte constrângeri de doză stabilite de Autoritate; j) optimizarea radioprotecției pentru varianta selectată de gospodărire a deșeurilor.

În evaluarea de securitate radiologică se vor lua în calcul erorile create de:

a) aproximările inerente în modelarea sistemelor complexe; b) înțelegerea limitată a proceselor actuale și viitoare care caracterizează comportamentul amplasamentului și al structurilor de reținere a deșeurilor, precum și incertitudinile legate de stabilirea parametrilor semnificativi; c) incertitudinile legate de stabilirea parametrilor semnificativi din viitor, pentru perioade lungi de timp, cum sunt: evoluția demografică, eficacitatea controlului instituțional, evoluția condițiilor climatice; d) incertitudinile privind probabilitatea și magnitudinea evenimentelor externe cum ar fi cutremurele și inundațiile care pot afecta integritatea sistemelor de gospodărire a deșeurilor.

Erorile vor fi analizate, iar rezultatele analizei vor fi integrate în evaluarea de securitate radiologică, astfel încât concluziile evaluării să fie bine fundamentate și clare. Criterii de securitate Art. 84. - (1) Pentru perioada de funcționare trebuie îndeplinite cel puțin următoarele criterii de securitate radiologică și neradiologică: a) criterii de securitate radiologică: (i) expunerea totală a persoanelor expuse profesional, obținută prin însumarea expunerilor pe toate căile și de la toate elementele activității de minerit și/sau de preparare, inclusiv de la gospodărirea deșeurilor asociate, nu trebuie să depășească limitele dozei efective specificate la art. 22, 27, 28 și 29 din Normele fundamentale de securitate radiologică; (ii) expunerea persoanelor din grupul critic, rezultată din însumarea expunerilor pe toate căile și de la toate elementele activității de minerit sau de prepararea minereurilor de uraniu și toriu, inclusiv de la gospodărirea deșeurilor asociate, să nu depășească o limită a dozei efective, constrânsă la 0,3 mSv/an; (iii) dacă doza colectivă încasată de grupul critic depășește limita de 0,2 Sv-om/an, limita dozei efective pentru populația din grupul critic se va reduce corespunzător, până la îndeplinirea criteriului privind doza colectivă; (iv) să se elimine sau să se reducă la minimum posibilitățile de poluare a factorilor de mediu prin infiltrarea efluenților radioactivi în mediul geologic sau prin antrenarea, prin scurgeri de suprafață ori pe cale eoliană, a pulberilor sau materialelor cu granulație fină; b) criterii de securitate neradiologică: (i) instalațiile de gospodărire a deșeurilor trebuie să fie stabile, inclusiv în condiții deosebite, cum sunt precipitațiile excepționale, topirile bruște ale zăpezilor, incendiile și cutremurele; (ii) la eliberarea în mediu efluenții lichizi și gazoși trebuie să îndeplinească condițiile și limitele de conținut prevăzute de legislația în vigoare pentru alți parametri fizici, substanțe sau elemente cu toxicitate chimică, cum sunt: turbiditatea, pH-ul, metalele grele, arsenul.

(2) În etapa postdezafectare, pe lângă criteriile generale menționate la pct. (ii), (iii), (iv) de la lit. a) și la pct. (i) și (ii) de la lit. b) a alin. (1), trebuie îndeplinite și următoarele criterii: (i) doza efectivă încasată pe toate căile de persoanele din populație care în viitor ar putea să se instaleze pe amplasamentele pe care au funcționat și au fost dezafectate instalații de gospodărire a deșeurilor provenite de la mineritul și/sau de la prepararea minereurilor de uraniu și toriu să nu depășească limita dozei efective pentru populație de 1 mSv/an; (ii) să reducă la minimum riscul de intruziune umană și necesitățile de control tehnic și instituțional.

Caracterizarea deșeurilor

Deșeurile ce vor fi generate de activitatea de minerit și/sau de preparare trebuie să fie bine caracterizate, avându-se în vedere particularitățile amplasamentului și natura activităților de minerit și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.

Caracterizarea deșeurilor trebuie, de asemenea, să precizeze starea fizică a deșeurilor rezultate, volumele așteptate, chimia, radiochimia și mineralogia acestora.

Identificarea și caracterizarea opțiunilor de amplasare

Locațiile potențiale pentru amplasarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor se selectează conform prevederilor cap. VI.

Particularitățile fiecărei locații potențiale trebuie să fie cunoscute, deoarece acestea determină modul de generare și de transport al contaminanților din locație. (3) Valorile medii și valorile de fond ale parametrilor radioactivi și neradioactivi, care caracterizează locația și zona adiacentă pe care se propune să se amplaseze instalația de gospodărire a deșeurilor radioactive, se vor determina prin măsurători efectuate de un expert acreditat sau de un organism dozimetric acreditat ori de un organism acreditat de radioprotecție, înainte de amplasarea instalației. (4) Datele obținute prin măsurători conform alin. (3) se vor utiliza, după caz, pentru calibrarea și validarea algoritmilor de calcul care modelează migrarea de pe amplasament în mediul înconjurător a contaminanților radioactivi și neradioactivi, precum și ca niveluri de referință în activitatea de monitorizare în toate etapele din existența instalației de gospodărire a deșeurilor.

Opțiunile potențiale de gospodărire a deșeurilor trebuie identificate conform prevederilor cap. VII.

În evaluarea preliminară de securitate radiologică se va evalua un domeniu cât mai larg de opțiuni de gospodărire a deșeurilor radioactive. (3) Trebuie evaluat comportamentul în timp al fiecărei opțiuni de gospodărire a deșeurilor prin utilizarea unei modelări adecvate a migrației contaminanților și prin utilizarea unor parametri de lucru adecvați modelului. Identificarea și descrierea opțiunilor de control instituțional Art. 89. - În evaluările de securitate radiologică trebuie să se stabilească, pentru fiecare opțiune de gospodărire, tipul de control instituțional care se aplică la închiderea instalației de gospodărire a deșeurilor, cu precizarea principalelor caracteristici ale controlului și estimarea perioadei pentru care se presupune că acesta își păstrează eficacitatea. Identificarea și descrierea eșecurilor potențiale ale controalelor tehnice și ale controalelor instituționale Art. 90. - La estimarea expunerilor potențiale trebuie avute în vedere următoarele evenimente viitoare care pot genera riscuri de creștere a expunerilor prin eșecul potențial al controalelor tehnice și instituționale: a) activitățile umane (intruziuni, activități agricole, construirea unor locuințe pe amplasamentul pe care a funcționat instalația de gospodărire a deșeurilor, împrăștierea și uzul neautorizat al deșeului radioactiv); b) procese și evenimente naturale ce pot afecta integritatea structurilor în care sunt reținute deșeurile (eroziunea, inundațiile, cutremurele); c) procesele interne produse în masa deșeurilor (generarea de acid, dezagregarea, amplasamentul diferențial).

Toate evaluările de securitate radiologică la care se fac referiri în prezentele norme vor conține propuneri privind perioadele de timp în care controalele tehnice rămân eficiente și perioadele de timp pentru care sunt necesare diferite tipuri de control instituțional, cum sunt:

a) prevenirea intruziunii umane; b) obligativitatea informării viitorului proprietar, în cazul înstrăinării terenurilor, asupra restricțiilor de utilizare a acestora; c) prevenirea folosirii inadecvate a terenurilor.

În cazul controalelor tehnice perioadele propuse pe care se consideră că acestea rămân eficiente se vor stabili pe baza unei evaluări tehnice, avându-se în vedere principalii factori ce pot afecta integritatea structurilor tehnice și eliberarea radionuclizilor din deșeu în mediu, cum sunt: a) eroziunea; b) seismologia; c) hidrologia; d) hidrogeologia; e) generarea de acid; f) orice alte interacțiuni fizice și chimice. (3) Eșecurile controalelor tehnice și instituționale trebuie definite, modelate și incluse în analizele de securitate radiologică.

Analize de securitate radiologică

Analizele de securitate radiologică vor estima expunerile profesionale, expunerile populației și impactul asupra mediului înconjurător.

Analizele de securitate radiologică trebuie să cuantifice expunerile suplimentare față de fondul natural de radiații specific amplasamentului, pentru toate căile relevante de expunere a populației la radiațiile generate de deșeurile de la minerit și/sau de la preparare. Art. 93. - Analizele de securitate radiologică trebuie astfel elaborate încât să asigure: a) luarea în calcul a tuturor radionuclizilor relevanți, a particularităților chimice și fizice de interes, a tuturor căilor de expunere și a scenariilor de expunere, pentru a se crea baza de comparație cu constrângerile de doză și risc și cu criteriile de protecție a mediului înconjurător; b) luarea în calcul a evenimentelor incluzând probabilitățile de producere a lor, ce ar putea conduce la eliberarea radionuclizilor sau a altor contaminanți ori care ar putea afecta ratele la care aceștia sunt eliberați sau transportați în mediu; c) estimarea cu o precizie cât mai mare a dozelor ce vor fi încasate de persoanele expuse profesional în toate etapele din existența instalației de gospodărire a deșeurilor; d) estimarea dozelor efective pentru populație în general și pentru grupul critic, generate pe toate căile de expunere, precum și a riscurilor radiologice pentru mediu atât pentru etapa de funcționare a instalației de gospodărire a deșeurilor, cât și pentru etapa ce urmează după dezafectarea acesteia.

Dozele calculate pentru fiecare combinație dintre opțiunile de gospodărire a deșeurilor, tipurile de controale tehnice și instituționale și căile specifice prin ca acestea pot eșua trebuie să fie comparate cu constrângerile de doză stabilite de Autoritate pentru etapa de funcționare a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor și pentru etapa postînchidere.

Toate combinațiile de opțiuni de gospodărire, de tipuri de controale tehnice și instituționale și de eșecuri specifice ce conduc la depășirea limitelor și/sau a constrângerilor de doză trebuie excluse. (3) Combinațiile de opțiuni, de tipuri de controale tehnice și instituționale și de căi specifice de eșec ce se încadrează în limitele de constrângere se vor analiza din punct de vedere al optimizării radioprotecției. (4) În general, opțiunea de gospodărire a deșeurilor provenite de la mineritul și/sau de la prepararea minereurilor de uraniu și/sau de toriu trebuie stabilită conform procedurii descrise în anexa nr. 2 la prezentele norme.

În cazul unor instalații de gospodărire a deșeurilor, care sunt în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentelor norme, una sau mai multe dintre constrângerile de doză pot fi depășite de toate combinațiile posibile de opțiuni de gospodărire.

Pentru instalațiile de gospodărire a deșeurilor aflate în situația descrisă la alin. (1) se vor analiza din punct de vedere al optimizării radioprotecției numai acele combinații de opțiuni pentru care s-a avut în vedere eșecul controalelor tehnice și instituționale și care îndeplinesc cât mai multe dintre constrângerile de doză și de riscuri asociate.

Optimizarea radioprotecției

Se va considera că radioprotecția este optimizată atunci când orice efort suplimentar de reducere a dozelor nu conduce la scăderea suplimentară a acestora.

Analiza de optimizare a radioprotecției se reduce la o analiză cantitativă cost-beneficiu dacă costul asociat diferitelor combinații de opțiuni este singurul factor luat în calcul. (3) În funcție de complexitatea combinației de opțiuni de gospodărire a deșeurilor, Autoritatea poate solicita ca în analiza de optimizare a radioprotecției să fie luați în calcul și alți factori. Art. 98. - În cazul în care singurul factor luat în calcul la optimizarea radioprotecției este costul, este obligatoriu să se precizeze și să se țină seama de următoarele: a) perioada pentru care se face estimarea dozelor și a altor riscuri, ținându-se totodată seama de mărimea perioadei pentru care este posibil să fie făcute previziuni; b) punctele limită ale spațiului pentru care se evaluează dozele și alte riscuri; c) valoarea monetară a reducerii riscurilor pentru sănătatea umană și mediu (valoarea monetară a reducerii unei unități de doză colectivă).

Programul de monitorizare și supraveghere trebuie conceput și dezvoltat conform prevederilor art. 149-152 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu încă din faza de proiectare a fiecărei instalații de gospodărire a deșeurilor și trebuie aplicat în toate stadiile de existență ale instalației de gospodărire a deșeului.

Programul de monitorizare și supraveghere este parte a programului de radioprotecție prevăzut la cap. V din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu și se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare. (3) Programul trebuie astfel conceput, condus și aplicat încât să fie conform cu elementele programului de asigurare a calității descris la art. 100. (4) Toate înregistrările de date privind monitorizarea și supravegherea trebuie păstrate în forme ușor de consultat cel puțin o perioadă de 30 de ani de la finalizarea activității de dezafectare a instalației de gospodărire a deșeurilor radioactive. (5) Programul de monitorizare și supraveghere trebuie revizuit periodic, precum și la orice modificare majoră în operarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor și la orice modificare a cerințelor legale. (6) Orice modificare a programului de monitorizare și supraveghere trebuie aprobată de Autoritate. Art. 103. - Programul de monitorizare și supraveghere trebuie astfel conceput încât să asigure realizarea următoarelor obiective: a) stabilirea fondului natural de radiații și a altor parametri fizici ai factorilor de mediu înainte de amplasarea noilor instalații de gospodărire a deșeurilor; b) stabilirea fondului natural de radiații și a altor parametri fizici ai factorilor de mediu în zonele limitrofe ale locațiilor pe care sunt amplasate instalații aflate în stare de funcționare la data intrării în vigoare a prezentelor norme, dacă în etapa preoperațională a instalației respective nu au fost efectuate măsurători sau dacă rezultatele măsurătorilor nu mai sunt disponibile; c) obținerea de date specifice amplasamentului, necesare evaluării de securitate în cadrul proiectelor propuse; d) verificarea concordanței cu legislația în vigoare, limitele autorizate de eliberare și procedurile aprobate; e) furnizarea de date pe baza cărora să se poată evalua dozele generate de instalația de gospodărire a deșeurilor, pentru persoanele expuse profesional și pentru populație; f) furnizarea de date care să facă posibilă cunoașterea structurii rezultatelor analizelor și determinărilor, avându-se în vedere că acestea reprezintă suma contribuției fondului natural și contribuției eliberărilor de radionuclizi din instalație; g) verificarea eficacității proiectelor tehnice; h) calibrarea, validarea și verificarea predicțiilor modelelor; i) furnizarea de date pentru posibile revizuiri ale nivelurilor de eliberare autorizate anterior; j) crearea condițiilor pentru inspecții sau investigații neanunțate ori neplanificate și pregătirea pentru astfel de evenimente; k) detectarea impactului asupra mediului; l) verificarea stării fizice și a integrității instalațiilor de gospodărire a deșeurilor.

Programul de monitorizare și supraveghere trebuie să precizeze următoarele:

a) care sunt parametrii monitorizați; b) localizarea și frecvența de prelevare a probelor; c) modul de stocare și păstrare a datelor; d) procedurile de raportare; e) procedurile de analiză a informațiilor; f) nivelurile de investigație și/sau de declanșare a unor acțiuni de remediere atunci când monitorizarea anumitor parametri-cheie dezvăluie neconcordanțe semnificative față de nivelurile așteptate sau acceptate.

Programul trebuie să prevadă obligativitatea măsurării următoarelor elemente: a) parametrii care caracterizează mărimea impactului asupra mediului înconjurător, respectiv concentrațiile contaminanților radiologici și neradiologici în apă, aer, sol, vegetație și sedimente; b) integritatea fizică a structurilor tehnice (construcțiilor) în care sunt reținute deșeurile; c) parametrii care pot facilita interpretarea datelor, cum sunt: datele meteorologice, datele privind activitățile din instalație și datele privind mișcarea deșeurilor.

Programul de monitorizare conceput și aplicat în etapa de funcționare a instalației de gospodărire a deșeurilor, în scopul măsurării dozelor și verificării eficienței măsurilor tehnice de radioprotecție, trebuie să fie parte a programului general de radioprotecție, conceput și aplicat de titularul de autorizație în instalația de minerit și/sau de preparare.

Titularul de autorizație trebuie să conceapă un program special de monitorizare în scopul măsurării dozelor și verificării eficienței proiectului tehnic detaliat de dezafectare, care se va aplica în etapele de dezafectare și postdezafectare ale instalației de gospodărire a deșeurilor. (3) Titularul de autorizație are obligația să aplice programele de monitorizare și supraveghere, inclusiv cel prevăzut la alin. (2), numai după ce sunt aprobate de Autoritate în procesul de autorizare a fiecărei etape din existența instalației de gospodărire a deșeurilor radioactive. Art. 107. - Informațiile obținute din aplicarea programe-

lor aprobate de monitorizare și supraveghere trebuie transmise Autorității semestrial, în formatul solicitat de aceasta. Art. 108. - (1) Programul de monitorizare și supraveghere ce se aplică imediat după finalizarea activității de dezafectare trebuie să demonstreze că instalația se comportă conform cerințelor stabilite prin proiect, cel puțin pen-

tru perioada utilizată ca cerință de bază la proiectare.

(2) Rezultatele obținute prin monitorizarea efectuată la finalizarea activității de dezafectare trebuie comparate cu nivelul fondului natural de radiații existent în zonă înainte de amplasarea instalațiilor de gospodărire a deșeurilor. (3) Fondul natural de radiații prevăzut la alin. (2) trebuie determinat conform prevederilor art. 103 lit. a) și b). Art. 109. - (1) La finalizarea activității de dezafectare a instalației de gospodărire a deșeurilor titularul de autorizație are obligația să înainteze Autorității următoarele documente: a) un raport detaliat privind modul în care s-a desfășurat activitatea de dezafectare; b) evaluarea de securitate radiologică actualizată în conformitate cu rezultatele finale ale monitorizării radiologice și supravegherii mediului, efectuate la încheierea activității de dezafectare.

(2) Responsabilitatea titularului de autorizație față de instalația închisă de gospodărire a deșeurilor radioactive provenite de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu va înceta numai după ce Autoritatea va aproba documentațiile prevăzute la alin. (1) și va transmite titularului acordul său scris de eliberare a instalației de sub regimul de autorizare.

Controlul instituțional în faza postînchidere este alcătuit din acele acțiuni, mecanisme și aranjamente stabilite pentru a menține controlul amplasamentului de gospodărire a deșeurilor după închidere.

Controlul instituțional poate fi: a) activ (de exemplu: monitorizare, supraveghere, lucrări de remediere); b) pasiv (de exemplu: controlul proprietății și utilizării terenului).

Cerințele controlului instituțional în faza postînchidere se stabilesc prin proiectul tehnic detaliat de dezafectare, în funcție de particularitățile fiecărui amplasament de gospodărire a deșeurilor, ca parte a optimizării radioprotecției în faza de dezafectare.

Dezafectarea trebuie astfel proiectată încât să minimizeze necesitatea și dependența de controale instituționale active.

Proiectul programului care stabilește cerințele de control instituțional în faza postînchidere trebuie să se bazeze pe evaluarea de securitate radiologică, care are în vedere scenariile ce cuprind intruziunea umană, cedarea structurilor tehnice, evoluția mediului și impactul acestor evenimente asupra stării de sănătate a populației și asupra mediului, pe o perioadă previzibilă.

La elaborarea proiectului programului care stabilește cerințele de control instituțional se va pleca de la premisa că perioada pentru care controlul instituțional trebuie să rămână eficient este de minimum 300 de ani. (3) Oricare evaluare de securitate radiologică la care se face referire în prezentele norme trebuie să conțină un program care stabilește cerințe de control instituțional și să precizeze perioada pentru care se presupune că acesta rămâne eficient. CAPITOLUL XII Alte dispoziții, evidențe, raportări și anunțări Art. 113. - (1) Toate documentele cu înregistrări referitoare la: a) caracteristicile amplasamentului; b) caracteristicile instalației închise de gospodărire a deșeurilor; c) controlul proprietății terenului; d) restricțiile de utilizare a terenului; e) cerințele de monitorizare/supraveghere continuă, trebuie păstrate de titularul de autorizație până la încetarea responsabilității acestuia față de instalația dezafectată de gospodărire a deșeurilor, în condițiile art. 78.

(2) Titularul de autorizație are obligația ca, în termen de 60 de zile de la încetarea responsabilității sale față de instalația dezafectată de gospodărire a deșeurilor, să transfere întreaga documentație prevăzută la alin. (1) instituției abilitate să exercite controlul instituțional sau unui alt organism indicat de Autoritate. (3) Titularul de autorizație are obligația să transmită Autorității o notificare cu data exactă a transferului documentației prevăzute la alin. (1) , cu cel puțin 10 zile înainte de efectuarea acestuia. Art. 114. - Titularul de autorizație care utilizează instalații de gospodărire a deșeurilor trebuie: a) să asigure protecția fizică a deșeurilor radioactive conform prevederilor Normelor de asigurare a protecției fizice în domeniul nuclear; b) să îndeplinească în totalitate prevederile specifice din Normele de control de garanții în domeniul nuclear; c) să țină în formatele aprobate de Autoritate în procesul de autorizare evidența strictă și la zi, pe tipuri și categorii de activitate, a deșeurilor gospodărite, rezultate de la mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și de toriu, a deșeurilor tratate și depozitate definitiv de el însuși, a deșeurilor radioactive transferate persoanelor legal constituite, autorizate să le trateze, să le condiționeze și să le depoziteze final, precum și a efluenților radioactivi eliminați în mediu; d) să transmită periodic Autorității rapoartele de securitate radiologică prevăzute la art. 162 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu, pentru fiecare amplasament în care desfășoară activități de gospodărire a deșeurilor; e) să notifice de îndată Autorității producerea oricăruia dintre evenimentele prevăzute la art. 163 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecția operațională în mineritul și prepararea minereurilor de uraniu și toriu.