Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 337/2002

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , , cu modificările și completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum și ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari

prezumat în vigoare republicat

Data actului
3 decembrie 2002
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002 (republicare)
Citează
9 acte
Structură
1 articol · 15.176 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 14/1996 25 martie 1996 (prevederi anume) pentru ratificarea Acordului de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și…
  • Legea nr. 114/1996 11 octombrie 1996 (prevederi anume) privind locuințele

Are ca temei 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 324/2001 27 iunie 2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 69 alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum și ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001

privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Mircea Pitilina în Dosarul nr. 5.014/2001 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12 noiembrie 2002 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la 19 noiembrie 2002, la 21 noiembrie 2002, la 26 noiembrie 2002 și apoi la 3 decembrie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 5.014/2001, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 69 alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum și ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001

privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Pitilina într-o cauza civilă ce are ca obiect o acțiune în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile art. 69 alin. 3 din Legea nr. 14/1996, republicată, precum și cele ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001

contravin art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) și art. 41 alin. (2) din Constituție. În acest sens se arata, în esenta, ca "fostelor asociații de locatari - constituite în baza D.C.S. nr. 387/1977 - netransformate în asociații de proprietari prin exercitarea dreptului constituțional la libera asociere, li s-a acordat un statut legal (regim juridic) similar și, după o practica judiciară curenta (reflectată implicit și prin soluția din speta de fața), un regim identic cu cel pe care legiuitorul l-a reglementat în faza inițială numai în considerarea și în favoarea proprietarilor din condominii care au îndeplinit toate exigențele legale de înființare - constituire și transformare - ca asociații de proprietari".

Cat privește art. 25 din regulamentul-cadru, autorul excepției susține ca acesta infrange prevederile constituționale ale art. 21, 24 și ale art. 41 alin. (2) prima teza, deoarece, "prin instituirea termenului de prescripție de numai 60 de zile pentru ca un proprietar să poată acționa în justiție valabilitatea unei hotărâri a asociației de proprietari, legiuitorul a adus, în mod nejustificat, o severă limitare în timp a posibilității proprietarilor individuali de a intenta o acțiune în justiție ori de a ridica o excepție prin care să se ateste și eventual sanctiona corespunzător încălcările legii sau ale acordurilor de asociere ori intereselor legitime, produse prin hotărârile asociației de proprietari".

Se mai susține, referitor la

Ordonanța Guvernului nr. 85/2001 , ca dispozițiile acesteia încalcă art. 107 alin. (3) din Constituție, în sensul că depășesc limitele stabilite în

art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 324/2001

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, prin care nu se permite Executivului sa reglementeze "organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari", ci numai "reglementarea unor raporturi de îndrumare metodologică și acordare de asistența tehnica de specialitate pentru asociațiile de proprietari și de locatari".

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, textele de lege vizate fiind în concordanta cu prevederile constituționale invocate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și ca argumentele invocate în susținerea acesteia nu sunt de natura sa demonstreze neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 69 alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum și ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001

privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, aprobată prin

Legea nr. 234/2002 , dispoziții al căror conținut este următorul:

-

Articolul 69

alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Până la data dobândirii personalității juridice a asociației de proprietari, asociațiile de locatari constituite potrivit

Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977

pentru aprobarea Statutului privind organizarea și funcționarea asociației locatarilor își desfășoară activitatea pe baza statutului propriu și a dispozițiilor prezentei legi.";

- Art. 25 din anexa nr. 2 a legii: "Dacă o hotărâre a asociației de proprietari este contrară legii sau acordului de asociere sau este de natura sa producă daune considerabile intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea în justiție nu trebuie să intrerupa executarea hotărârii decât în cazul în care instanța dispune suspendarea acesteia.";

- Art. 4, art. 5 alin. (1) și

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001 :

- Art. 4: "Asociația de proprietari este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile

Legii nr. 114/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei ordonanțe.";

- Art. 5 alin. (1): "Asociația de proprietari este condusă de adunarea generală a proprietarilor, care este formată din câte un reprezentant al fiecărei familii de proprietari.";

- Art. 17 alin. (1): "Asociațiile de locatari existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în clădirile ale căror apartamente au fost dobândite în proprietate în condițiile legii și care nu au fost reorganizate în asociații de proprietari potrivit prevederilor

Legii nr. 114/1996 , cu modificările și completările ulterioare, sunt recunoscute ca asociații de proprietari. Acestea au obligația ca, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, să se reorganizeze potrivit prevederilor legale, prin adoptarea de către adunarea generală a proprietarilor a acordului de asociere și a statutului propriu."

În susținerea excepției autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";

- Art. 37 alin. (1): "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate și în alte forme de asociere.";

- Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";

- Art. 107 alin. (3): "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta."

I. Analizând dispozițiile

art. 69 alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, dispoziții modificate prin

Legea nr. 145/1999

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999), precum și pe cele ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001

privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, Curtea constata ca motivul de neconstituționalitate invocat, în sensul că ar fi incalcate prevederile constituționale ale art. 37 alin. (1) privind dreptul la libera asociere, nu poate fi reținut. Sub acest aspect Curtea, prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, a reținut ca, în anumite situații, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general și care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalități înscrise în conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 37 din Constituție și, respectiv, prin cele ale art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea constata ca asociația de proprietari se afla într-o asemenea situație juridică. Într-adevăr, această categorie de asociații a fost creata prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, și anume administrarea în bune condiții a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seama, totodată, și interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convietuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor și a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparațiilor și amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implica locuirea și administrarea unui imobil cu mai mulți locatari impune, în consecința, o asociere fără de care drepturile și interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariția unor neintelegeri sau litigii.

Nu se pot retine nici celelalte motive de neconstituționalitate, deoarece concordanta dintre textele de lege criticate și prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 41 alin. (2) presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea în vigoare îl prevede față de cei cărora li se aplică, iar nu a efectelor produse prin reglementările legale anterioare.

II. Trecând la examinarea dispozițiilor art. 25 din anexa nr. 2 a legii, Curtea nu poate retine infrangerea prevederilor constituționale invocate: art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 41 alin. (2) prima teza privind protecția proprietății private. Dispozițiile acestui articol nu creează sub nici un aspect discriminări, fiind aplicabile în cazul tuturor hotărârilor asociațiilor de proprietari, precum și tuturor proprietarilor care fac parte din asociație în egala măsura. Reglementand procedura prin care proprietarii care se considera nedreptatiti pot ataca, în fața instanței judecătorești, hotărârile asociației de proprietari, aceste dispoziții legale acționează în sensul aplicării art. 21 și 24 din Constituție. De asemenea, reglementand modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate asupra părților din clădirile destinate folosirii în comun de către toți proprietarii, aceste dispoziții legale sunt exact în sensul art. 41 alin. (2) prima teza din Constituție.

III. În legătură cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 85/2001

apreciate ca fiind neconstituționale, deoarece reglementează peste limitele prevăzute de legea de abilitare ( Legea nr. 324/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001), Curtea constata ca, în realitate, "reglementarea unor raporturi de îndrumare metodologică și acordare de asistența tehnica de specialitate pentru asociațiile de proprietari și de locatari " constituie tocmai modul de "organizare și funcționare a asociațiilor de proprietari ", și, prin urmare, se încadrează în domeniul stabilit prin

art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 324/2001 , corespunzător art. 107 alin. (3) din Constituție.

De altfel, ulterior sesizării Curții Constituționale, aceasta ordonanța a fost aprobată de către Parlament prin

Legea nr. 234/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002. Astfel, conținutul normativ al ordonanței a devenit lege. Asa fiind, reglementarea inițială instituită prin ordonanța a devenit, după aprobare, exclusiv actul legiuitorului, expresia voinței sale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 69 alin. 3 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum și ale art. 4, art. 5 alin. (1) și ale

art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2001

privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Mircea Pitilina în Dosarul nr. 5.014/2001 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2002.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.