Decizia nr. 302/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Fortunato Eljoc" - S.R.L. din Targu Mures în Dosarul nr. 8.681/2001 al Tribunalului Mures - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 118/1999

nu încalcă, în nici un fel, dispozițiile constituționale referitoare la interzicerea muncii forțate. Se arata, totodată, ca prevederile legale criticate nu sunt contrare nici dispozițiilor art. 41 alin. (3) din Constituție referitoare la expropriere.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 8 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 8.681/2001, Tribunalul Mures - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Fortunato Eljoc" S.R.L. din Targu Mures.

Dosarul instanței are ca obiect soluționarea contestației formulate, în baza

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , pentru anularea Deciziei nr. 76/2001 a Direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat Mures.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca prevederile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118/1999

contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 39 alin. (1), art. 41 alin. (1), (3) și (6), art. 134 alin. (1) și ale art. 135 alin. (6) din Constituție.

Autorul excepției susține, în esenta, ca dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate obliga societățile organizatoare de jocuri de noroc sa "colecteze de la jucatori, persoane fizice, o taxa - taxa de timbru social, fără a se obține în prealabil acordul de voința privind prestarea acestei activități prin prepușii săi (angajați) în schimbul acordării silite a unui comision de 1% din taxele încasate". Autorul excepției considera neîndestulător acest cuantum pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarea acestei activități neconvenabile, de altfel, pentru angajații supuși la o "munca forțată" de "perceptori sau zapcii". În ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (3) al ordonanței, introduse prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 5/2000 , conform cărora refuzul de a colecta, de a constitui și de a vira taxa de timbru social conduce la reținerea acesteia din veniturile persoanelor fizice și juridice, acestea contravin, în opinia autorului excepției, dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și celor privind garantarea dreptului de proprietate și inviolabilitatea proprietății, prevăzute de art. 41 alin. (1) și (3) și de art. 135 alin. (6). Se apreciază ca, în realitate, aplicarea dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 118/1999

echivaleaza cu o confiscare, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin. (6) din Constituție.

Tribunalul Mures - Secția comercială și de contencios administrativ considera ca excepția de neconstituționalitate este nefondata.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca în cauza nu se pune, în nici un caz, problema încălcării dispozițiilor constituționale referitoare la interzicerea muncii forțate, întrucât ordonanța instituie o obligație pentru agentul economic, iar nu pentru angajații acestuia. În legătură cu susținerea ca ordonanța criticata încalcă dispozițiile constituționale referitoare la protecția și garantarea dreptului de proprietate, Guvernul arata ca aceasta este nereala, întrucât prin acest act normativ se stabilesc obligații de constituire și virare a taxei de timbru social, precum și posibilitatea de reținere a acesteia din veniturile persoanei fizice sau juridice, care o încasează, ceea ce "nu constituie decât o modalitate de recuperare a unor resurse financiare care interesează întreaga societate". Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 alin. (3) din Constituție privind exproprierea, Guvernul apreciază ca "nu se poate admite ca reținerea taxei de timbru social din veniturile persoanelor fizice sau juridice care încasează aceasta taxa constituie o expropriere, aceasta reținere reprezentând o măsura instituită în scopul asigurării surselor necesare constituirii acestui fond de utilitate publică". În ceea ce privește dispozițiile art. 41 alin. (6) din Constituție, considerate de autorul excepției ca fiind incalcate prin dispozițiile ordonanței criticate, Guvernul apreciază ca acestea sunt irelevante în soluționarea excepției, întrucât se referă la sarcinile ce revin proprietarului privind protecția mediului, asigurarea bunei vecinătăți și altele, care nu au legătură cu critica de neconstituționalitate formulată.

Guvernul considera, de asemenea, ca invocarea dispoziției constituționale privind economia de piața și a celei privind inviolabilitatea proprietății private sunt nefondate. Se arata, în acest sens, ca măsura constituirii Fondului național de solidaritate este menita sa creeze condiții pentru creșterea calității vieții, obligație ce revine statului conform art. 134 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118 din 30 iunie 1999

privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 366 din 10 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 13 iulie 2001, cu modificările ulterioare.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea retine ca acest act normativ a instituit Fondul național de solidaritate, cu scopul "de a contribui, pe baza principiului solidarității naționale, la reducerea saraciei în familiile aflate în situații de extrema dificultate, la cofinantarea unor programe de servicii sociomedicale, la acordarea de ajutoare materiale persoanelor cu afecțiuni de sănătate deosebit de grave pentru tratament medical și intervenții chirurgicale în străinătate, la întreținerea, construcția, reparația, amenajarea și modernizarea unor instituții de asistența socială și alte acțiuni similare". Între sursele de constituire a Fondului național de solidaritate este inclus, potrivit

art. 3 lit. a) al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , astfel cum a fost modificat prin

Legea nr. 366/2001 , și "timbrul social asupra jocurilor de noroc, definite și reglementate de legislația în vigoare, aplicat asupra participarilor de orice fel la astfel de activități ale persoanelor fizice".

Conform art. 4 alin. (1) și (2) al ordonanței de urgenta, "(1) Sumele datorate, reprezentând valoarea timbrului social, se vor constitui și se vor vira lunar, până la data de 5 a lunii următoare lunii expirate, de către persoanele juridice sau fizice care le încasează, în contul Fondului național de solidaritate.

(2) Virarea cu întârziere a sumelor reprezentând valoarea timbrului social atrage majorarea sumelor datorate cu 0,30% pentru fiecare zi de întârziere".

În același timp, alin. (3) al

art. 4 din ordonanța, introdus prin Legea nr. 366/2001 , prevede că "Refuzul de colectare, constituire și virare a taxei de timbru social conduce la reținerea taxei de timbru social din veniturile persoanelor fizice și juridice prevăzute la alin. (1)". În conformitate cu prevederile

art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , nerespectarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

Critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , astfel cum a fost aprobată cu modificări prin

Legea nr. 366/2001 , deși formulată cu privire la ansamblul dispozițiilor ordonanței, vizează, în esenta, tocmai

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , care instituie obligația de încasare și virare a valorii timbrului social, precum și art. 4 alin. (3) din ordonanța de urgență, care prevede reținerea taxei de timbru social din veniturile persoanelor fizice și juridice, care refuza sa colecteze, sa constituie și sa vireze taxa de timbru social, Curtea urmând sa examineze inclusiv aceste aspecte.

Autorul excepției susține ca aceste prevederi din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , cu modificările ulterioare, contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 39 alin. (1), art. 41 alin. (1), (3) și (6), art. 134 alin. (1) și art. 135 alin. (6), care au următorul cuprins:

- art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";

- art. 39 alin. (1): "Munca forțată este interzisă.";

- art. 41 alin. (1), (3) și (6): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. [...]

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire. [...]

(6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.";

- art. 134 alin. (1): "Economia României este economie de piața.";

- art. 135 alin. (6): "Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă."

Examinând prevederile legale criticate, Curtea constata ca prin ordonanța de urgență a fost instituită de către stat o "taxa de timbru social", într-un scop evident de natura a contribui la ameliorarea calității vieții unor persoane aflate în situații de extrema dificultate, precum și la cofinantarea unor programe de servicii sociomedicale, ceea ce corespunde prevederilor art. 134 alin. (2) lit. f) și celor ale art. 138 alin. (1) din Constituție, care prevăd obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, precum și cerința stabilirii prin lege a impozitelor și taxelor.

De altfel, această măsură este conformă dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice".

De asemenea, Curtea observa faptul ca în chiar textul art. 1 alin. (3) din Constituție, invocat de autorul excepției, se prevede că "România este stat de drept, democratic și social [...]", ceea ce duce la concluzia legitimării, la nivel constituțional, a măsurilor cu caracter social, inclusiv a prevederilor ordonanței criticate pentru neconstituționalitate, în condițiile în care aceste măsuri sunt luate în conformitate cu principiile statului de drept, prin lege sau acte de nivelul legii.

Curtea constata ca prevederile din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 , cu modificările ulterioare, corespund ansamblului dispozițiilor constituționale referitoare la impozite și taxe, la caracterul social al statului român, precum și la obligațiile statului cu privire la creșterea calității vieții. În acest context, nu se poate retine ca prevederile legale criticate ar reglementa "munca forțată" pentru salariații agenților economici care organizează jocuri de noroc, întrucât, pe de o parte, instituirea obligațiilor de colectare, constituire și virare a taxei de timbru social nu are aceasta semnificație, iar pe de altă parte, acestea sunt prevăzute în sarcina persoanelor juridice sau fizice care le încasează, iar nu în sarcina salariaților acestora.

De asemenea, Curtea nu poate primi susținerea autorului excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale privind protecția proprietății private și inviolabilitatea acesteia. Reglementările constituționale referitoare la proprietate, respectiv cele ale art. 41 alin. (1), (3) și (6), precum și ale art. 135 alin. (6), nu pot fi opuse, sub nici o formă, obligațiilor ce revin organizatorilor de jocuri de noroc pentru încasarea unor taxe de timbru social, instituite prin lege, și măsurilor prevăzute pentru asigurarea ritmicitatii încasărilor la Fondul național de solidaritate socială, în vederea asigurării posibilității de finanțare cu regularitate a cheltuielilor publice cărora le sunt destinate.

În legătură cu referirea autorului excepției la încălcarea dispozițiilor constituționale privind exproprierea, Curtea retine, de asemenea, că nu poate fi primită, întrucât măsura sanctionatorie prevăzută la alin. (3) al art. 4 din ordonanța de urgență criticata nu are nici o legătură cu prevederile art. 41 alin. (3) din Constituție, ci reprezintă o consecința a încălcării unei obligații instituite prin lege, fapta care constituie contravenție, potrivit art. 11 din ordonanța de urgență.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 118/1999

privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 366/2001 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fortunato Eljoc" - S.R.L. din Targu Mures în Dosarul nr. 8.681/2001 al Tribunalului Mures - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 noiembrie 2002.