Decizia nr. 218/2025

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul unic de pensii. Excepția a fost ridicată de Victoria Iușan în Dosarul nr. 1.226/112/2019 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 483D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea elementelor care țin de politica bugetară este în sarcina legiuitorului, care are competența de a stabili regulile și condițiile pe care le consideră necesare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 9 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.226/112/2019, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul unic de pensii. Excepția a fost ridicată de Victoria Iușan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea pensiei.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 , care abrogă dispozițiile

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice referitoare la majorarea anuală a punctului de pensie cu 100% din rata medie anuală a inflației, sunt neconstituționale, contravenind prevederilor constituționale ale

art. 16 alin. (1)

și

(2) , ale

art. 44 ,

47 ,

52

și

53 . Susține că, potrivit

Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 , cuantumul pensiei stabilite potrivit principiului contributivității nu poate fi diminuat. Faptul că Guvernul prin măsuri repetate nu a respectat creșterea valorii punctului de pensie în raport cu creșterea câștigului mediu brut pe țară este o discriminare a pensionarilor față de salariați, ale căror salarii au fost majorate.

6.

Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, potrivit celor reținute în jurisprudența Curții Constituționale, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare în privința elementelor care țin de politica bugetară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu.

7.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul unic de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate prin dispozițiile art. 168 alin. (2) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 , Curtea urmează să supună controlului de constituționalitate aceste dispoziții de lege, care au următorul conținut: „(1) La data intrării în vigoare a prevederilor

art. 139 din prezenta lege

se abrogă

art. 102

și

art. 149 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.“

11.

Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție:

art. 16 alin. (1)

și

(2)

privind egalitatea în drepturi,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată,

art. 47

privind nivelul de trai,

art. 52

referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. De asemenea, susține că sunt încălcate prevederile

art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol

adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate prevăd abrogarea art. 102 și a

art. 149 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, la data intrării în vigoare a dispozițiilor

art. 139 din Legea nr. 127/2019 , respectiv 12 iulie 2019. Autoarea excepției critică în mod special efectele acestor dispoziții de lege în ceea ce privește abrogarea

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , potrivit căruia valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

13.

Curtea constată că autorul excepției se raportează la dispozițiile

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , în redactarea pe care acest articol de lege a avut-o în urma modificării prin

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013. Curtea observă însă că, ulterior, legiuitorul a intervenit în intervalul 2015-2019 prin reglementări succesive care au stabilit derogări de la prevederile

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , așa cum au fost

art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014,

art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, sau

art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Acest din urmă text de lege a prevăzut că, prin derogare de la prevederile

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.

14.

Ulterior, începând cu 1 septembrie 2019, reglementarea valorii punctului de pensiei a făcut obiectul

Legii nr. 127/2019 . În acest sens,

art. 182 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 127/2019

a prevăzut că

art. 183 alin. (1) din aceeași lege

- care abroga dispozițiile

art. 102 din Legea nr. 263/2010

- va intra în vigoare la 3 zile de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 9 iulie 2019, iar prin

art. 86 alin. (2) lit. a )- c) din același act normativ

a reglementat creșterea periodică a valorii punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019.

15.

Prin urmare, Curtea constată că abrogarea dispozițiilor

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

prin

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

nu a echivalat cu o „tăiere efectivă a majorării pensiei“, așa cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate, ci cu o modificare a reglementării în materie și a sediului acesteia.

16.

Cu privire la schimbările legislative în ceea ce privește punctul de pensie, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa. Astfel, în

Decizia nr. 84 din 3 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 30 mai 2022, paragraful 20, Curtea a reținut că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit

art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât și cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Curtea a reamintit, la paragraful 21 al acestei decizii, că statul trebuie să dețină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul și cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile (a se vedea

Decizia nr. 410 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). Totodată, prin această ultimă decizie, Curtea a reținut că modificările aduse valorii punctului de pensie sunt elemente ce țin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv poate să decidă atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49).

17.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că

art. 47 alin. (2) din Constituție

nu oferă garanții cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului pensiei în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile ( Decizia nr. 1.016 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011).

18.

Cât privește cele reținute prin

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, deoarece decizia amintită a avut ca obiect Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care prevedea diminuarea cuantumului pensiilor cu 15%. Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. În cauza de față, însă, norma criticată nu prevede diminuarea pensiei, ci abrogă unele dintre dispozițiile

Legii nr. 263/2010

referitoare la stabilirea valorii punctului de pensie și a modului de majorare a acestuia, instituindu-se, în același timp, în

Legea nr. 127/2019 , o nouă reglementare în materie.

19.

În sfârșit, în ceea ce privește susținerea că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, Curtea observă că autorul excepției compară situația pensionarilor cu cea a salariaților. Însă, potrivit celor statuate în mod constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite ( Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Prin aceeași jurisprudență s-a stabilit că ar fi contrar

art. 16 alin. (1) din Constituție

să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil ( Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).

20.

Așa fiind, Curtea apreciază că, raportat la situația diferită în care se găsesc categoriile de persoane comparate de autorul excepției, critica privind încălcarea principiului egalității în drepturi este neîntemeiată.

21.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victoria Iușan în Dosarul nr. 1.226/112/2019 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul unic de pensii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.