Decizia nr. 348/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, 10 și 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, , cu modificările și completările ulterioare
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 64/1995 22 iunie 1995 (prevederi anume) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Costica Bulai - președinte
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7, 10 și 97 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Ninel Ciochina în Dosarul nr. 2.535/LJ/1999 al Tribunalului Galați - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal Societatea Comercială "Galmopan" - S.A. din Galați este reprezentată de avocatul Antonie Iorgovan. Lipsesc autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Societatea Comercială "Galmopan" - S.A. din Galați, prin avocatul sau, considera ca textele de lege criticate sunt constituționale și solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens se arata ca împotriva sentinței pronunțate de judecătorul-sindic se poate declara recurs în condițiile
art. 7, 10 și 11 din Legea nr. 64/1995 , republicată, judecătorul-sindic având, de fapt și de drept, rolul și statutul unei adevărate instanțe de fond care pronunța sentințe ale căror legalitate și temeinicie pot fi verificate, la cererea părții interesate, prin calea recursului la curtea de apel. De asemenea, se considera ca notificarea la care face referire art. 97 din lege, reprezentând o modalitate procedurala specială prin care creditorilor li se aduce la cunoștința existenta și conținutul contestațiilor, nu restrictioneaza în nici un fel dreptul debitorului de a fi încunoștințat despre termenul fixat pentru soluționarea contestațiilor. Acesta va fi citat potrivit dispozițiilor corespunzătoare din Codul de procedură civilă, interesele și drepturile lui fiind aparate și prin activitatea lichidatorului. În final se arata ca raportarea textelor de lege criticate la art. 49 din Constituție este lipsită de relevanta pentru susținerea excepției.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se apreciază ca articolele de lege criticate nu contravin sub nici un aspect prevederilor constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 28 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 2.535/LJ/1999, Tribunalul Galați - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7, 10 și 97 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Ninel Ciochina, în calitate de acționar majoritar și reprezentant al Societății Comerciale "Gama" - S.A. din Galați cu ocazia soluționării cererii de declarare a falimentului formulate de Societatea Comercială "Combavipor" - S.A. din Galați s.a.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21, 24, 49 și 128. În acest sens se arata ca, "deși contestațiile debitorului sunt soluționate printr-o sentinta ( art. 97 din Legea nr. 64/1995 ), totuși în enumerarea de la
art. 10 din Legea nr. 64/1995
nu sunt menționate și aceste hotărâri, ceea ce înseamnă ca implicit nu sunt supuse vreunei cai de atac, contrar art. 128 din Constituție care da dreptul folosirii căilor de atac de către părțile interesate". De asemenea, se arata ca "hotărârea de la
art. 97 din Legea nr. 64/1995 , nefiind cuprinsă în enumerarea de la art. 10, nu este supusă caii de atac de la art. 7 din lege", fapt ce determina o limitare a accesului liber la justiție și o restrangere a dreptului constituțional de folosire a căilor de atac. În fine, se mai susține ca "judecătorul-sindic nu poate fi asimilat instanței judecătorești conform art. 125 din Constituție".
Judecătorul-sindic, având în vedere jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece textele invocate din
Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu contravin prevederilor constituționale invocate.
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președintele Camerei Deputaților considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se apreciază ca, deși, potrivit
art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, "judecătorul-sindic nu este asimilat instanțelor judecătorești, el fiind doar unul din organele care aplica procedura reorganizării și lichidării judiciare", persoana ce se considera neindreptatita de hotărârile pronunțate de acesta le poate ataca cu recurs, în condițiile legii, conform
art. 11 din Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se arata ca, în temeiul art. 128 din Constituție, legiuitorul stabilește atât căile de atac, cat și modalitatea folosirii lor.
Guvernul apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Relativ la calitatea judecătorului-sindic, se considera ca acesta constituie însăși instanța de judecată, "în numele căreia își exercită atribuțiile jurisdicționale conferite de lege ( art. 6 din Legea nr. 64/1995 )".
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al președintelui Camerei Deputaților și al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 7, 10 și 97 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, modificată și completată prin
Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002.
Aceste dispoziții legale au următorul cuprins:
- Art. 7: "(1) Curtea de apel va fi instanța de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 10.
(2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic, cu excepția celei de respingere a contestației debitorului - facuta în temeiul art. 31 alin. (5) - și a celei prin care se decide intrarea în faliment - pronunțată în condițiile art. 77 -, nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs.";
- Art. 10: "(1) Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;
b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;
c) desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atribuțiilor acestora, controlul asupra activității lor și, dacă este cazul, înlocuirea lor;
d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea;
e) judecarea acțiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
f) judecarea contestațiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;
g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;
h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare;
i) soluționarea obiectiilor la rapoartele trimestriale și la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;
i^1) autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;
j) darea hotărârii de închidere a procedurii.
(2) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberării în ședințele prezidate de judecătorul-sindic nu se poate finaliza într-o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucrătoare următoare fără o noua înștiințare, procedându-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.
(3) Procesul-verbal al ședințelor menționate la alin. (2) va fi semnat de judecătorul-sindic și de grefier și va cuprinde în rezumat dezbaterile ținute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune și deciziile adoptate.";
- Art. 97: "Tuturor creditorilor ale căror creanțe vor fi fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor li se va comunică, prin notificare, termenul stabilit de judecătorul-sindic pentru ședința în care acesta va soluționa, deodată, printr-o sentinta, toate contestațiile. Termenul nu va putea depăși 20 de zile de la emiterea notificării."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:
- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";
- Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca
Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, instituie o procedură specială aplicabilă comercianților, persoane fizice și societăți comerciale, aflați în insolventa. În conceptia legii judecătorul-sindic, numit în aceasta calitate de președintele tribunalului, are statutul juridic al unui judecător al tribunalului, care îndeplinește și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată, atribuții enumerate exemplificativ în art. 10 din lege. În aceste condiții critica referitoare la pretinsa încălcare a accesului liber la justiție și a dreptului la apărare, prin aceea ca "hotărârea de la
art. 97 din Legea nr. 64/1995 , nefiind cuprinsă în enumerarea de la art. 10, nu este supusă caii de atac de la art. 7 din lege", este neîntemeiată. Sub acest aspect dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 21, 24 și 128, fiind în conformitate cu acestea. Persoana care se considera nedreptatita de hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic le poate ataca cu recurs, în condițiile legii, potrivit art. 11 din lege. Asa cum prevede alin. (1) al
art. 7 din Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, curtea de apel este instanța de recurs pentru hotărârile date de judecătorul-sindic în executarea atribuțiilor sale prevăzute de art. 10. Desigur, acest fapt nu aduce atingere prevederilor constituționale invocate, instanța de recurs având posibilitatea examinării cauzei sub toate aspectele.
Nici critica
art. 97 din Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează notificarea termenului stabilit de judecătorul-sindic pentru ședința în care vor fi soluționate contestațiile împotriva creanțelor creditorilor, nu poate fi reținută. Termenul stabilit de judecător nu înseamnă ca la un singur termen de judecată vor fi soluționate toate contestațiile, soluționarea urmând să fie realizată cu respectarea tuturor dispozițiilor Codului de procedura civilă compatibile cu
Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. De altfel, potrivit prevederilor constituționale ale art. 125 alin. (3) și ale art. 128, legiuitorul stabilește competența instanțelor, procedura de judecată, precum și căile de atac.
În fine, Curtea constata ca articolele de lege supuse controlului de constituționalitate nu aduc atingere nici principiului restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, prevăzut de art. 49 din Constituție, deoarece acesta nu este aplicabil tezelor cuprinse în normele juridice a căror neconstituționalitate se susține.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7, 10 și 97 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Ninel Ciochina în Dosarul nr. 2.535/LJ/1999 al Tribunalului Galați - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2002.
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. Costica Bulai Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.