HG nr. 1578/2002
privind condițiile în baza cărora polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare
prezumat în vigoare 3 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- HG nr. 292/2006 2 martie 2006 (prevederi anume) pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind condiț…
Completat prin 2
- HG nr. 965/2003 22 august 2003 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.578/2002 privind condițiile în baza cărora p…
- HG nr. 395/2004 18 martie 2004 (prevederi anume) pentru completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind condițiile în ba…
În temeiul
art. 107 din Constituție
și al
art. 28 alin. (1) lit. e) și g) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul politistului,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Capitolul I
Articolul 1
Polițiștii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, a cărui durata se stabilește în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:
a)
32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;
b)
38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care polițiștii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul și se stabilește potrivit legislației pensiilor, aplicabilă acestei categorii profesionale.
Durata concediului de odihnă al polițiștilor încadrați în cursul anului se stabilește proporțional cu perioada lucrată de la data încadrării până la finele anului calendaristic respectiv și în raport cu vechimea în serviciu stabilită potrivit
alin. (2) .
Articolul 2
Concediul de odihnă se efectuează până la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracționat.
Concediul de odihnă poate fi fracționat la cererea polițiștilor, cu condiția ca una din fracțiuni să nu fie mai mică de 21 de zile calendaristice.
Articolul 3
Polițiștii care au absentat de la program întregul an calendaristic, fiind în concedii medicale, concediu de maternitate, concedii pentru îngrijirea copilului, acordate în condițiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, ori în concedii fără plată, nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.
În cazul în care perioadele de concedii prevăzute la
alin. (1) , însumate, au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe doi ori mai mulți ani calendaristici consecutivi, polițiștii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care a intervenit absența de la serviciu pentru motivele prevăzute la
alin. (1) .
Articolul 4
Conducerea unității este obligată să ia măsurile necesare pentru ca polițiștii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul.
Articolul 5
Programarea de principiu a concediilor de odihnă pentru anul următor se face până la data de 15 decembrie a anului în curs, cu consultarea polițiștilor, și se aprobă de șeful structurii respective.
Concediile de odihnă se programează eșalonat în tot cursul anului, ținându-se seama de activitățile specifice desfășurate și de nevoile personale ale polițiștilor, fără ca numărul celor aflați în același timp în concediu de odihnă să depășească o treime din efectivul unității.
La programarea concediilor de odihnă, conducerea unității va ține seama, în măsura în care este posibil, și de specificul activității soției/soțului polițistului.
Articolul 6
Reprogramarea sau amânarea efectuării concediului de odihnă va putea fi efectuată când polițistul se afla în una dintre următoarele situații:
a)
concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
b)
urmează să îndeplinească misiuni în afara teritoriului național, în cadrul forțelor internaționale de poliție;
c)
polițistul-femeie solicită concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate ori i s-a acordat concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani sau a celui bolnav în vârsta de până la 3 ani;
d)
are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o stațiune balneoclimaterica, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală;
e)
urmează sau este planificat să urmeze un curs de perfecționare sau specializare în țară ori în străinătate.
Pentru situațiile prevăzute la
alin. (1) lit. c) ,
d)
și
e)
reprogramarea este condiționată de cererea prealabilă a polițistului.
Articolul 7
Concediul de odihnă se întrerupe în următoarele situații:
a)
a intervenit unul dintre cazurile prevăzute la
art. 6 alin. (1) lit. a) ,
b)
sau
e) ;
b)
când polițistul-femeie intră în concediu de maternitate;
c)
pentru nevoi de serviciu neprevăzute.
Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la
alin. (1)
polițiștii au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situațiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare în cadrul aceluiași an calendaristic.
Întreruperea concediului de odihnă se dispune, în scris, în cazurile prevăzute la
art. 6 alin. (1) lit. b)
și
e)
și în cazul prevăzut la
lit. c) a alin. (1)
al prezentului articol de către șeful care are competențe pe linia gestionării resurselor umane.
Articolul 8
În cazul în care concediul de odihnă este întrerupt, drepturile bănești primite pentru situațiile prevăzute la
art. 3
nu se restituie, urmând ca diferența de concediu în zile să fie efectuată la o dată ulterioară, în cadrul aceluiași an calendaristic sau, după caz, în funcție de situațiile în care concediul de odihnă este întrerupt, în anul reluării activității, în condițiile prevăzute la
art. 3 , iar plățile să fie regularizate în raport de situația intervenită.
Articolul 9
Concediul de odihnă cuvenit polițiștilor detașați la alte unități se acordă de către conducătorii unităților la care aceștia își desfășoară activitatea.
Articolul 10
Polițiștii încadrați în posturi cu fracțiuni de normă, 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihnă cu durata stabilită potrivit
art. 1 .
Articolul 11
Polițiștii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcția de bază, cu o norma întreagă, o altă funcție au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcția de bază.
Articolul 12
În cazul în care, după ce polițistul a efectuat concediul de odihnă, raportul său de serviciu cu unitatea a încetat din motivele prevăzute la
art. 69 lit. c), e), f), g), h) și j) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația și prima de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.
Prevederile
alin. (1)
nu se aplică polițiștilor pentru care, după încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea în temeiul
art. 69 lit. h) din Legea nr. 360/2002 , în urma exercitării uneia dintre căile extraordinare de atac, a intervenit achitarea, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau a procesului penal.
Capitolul II Concediul de odihnă suplimentar
Articolul 13
În afară concediului de odihnă prevăzut la
art. 1 , polițiștii care își desfășoară activitatea în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 și 14 zile calendaristice.
Concediile de odihnă suplimentare se cumulează cu concediile de odihnă prevăzute la
art. 1 .
Articolul 14
Stabilirea categoriilor de polițiști, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum și a existenței condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se face potrivit prevederilor
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991
privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase.
Pe baza criteriilor și a determinărilor făcute în condițiile prevăzute la
alin. (1)
se stabilesc prin ordin al ministrului de interne locurile de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - și durata concediului de odihnă suplimentar.
Articolul 15
Pentru polițiștii care nu lucrează un an întreg în condițiile prevăzute la
art. 14 alin. (1)
ori lucrează în condiții ce dau dreptul la un număr diferit de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiții în cursul anului calendaristic respectiv.
Articolul 16
În cazul în care politistul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și, ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic, nu mai lucrează în condițiile respective, cota-parte din indemnizația primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unității.
De regulă, concediul de odihnă suplimentar se acordă în cea de-a doua parte a anului în curs și nu poate fi reesalonat în anul următor.
Capitolul III Concediul de studii
Articolul 17
Polițiștii beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituții de învățământ superior de la dobândirea statutului de personal al Ministerului de Interne.
Polițiștii care urmează cursuri ale unor instituții de învățământ superior de stat sau particulare acreditate ori autorizate, de lungă sau scurta durata, cursuri serale, cu frecventa redusă și la distanta, în condițiile
alin. (1) , au dreptul la un concediu de studii plătit de 30 de zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau fractionat, în fiecare an universitar.
De aceleași drepturi beneficiază și polițiștii absolvenți cu diploma ai colegiilor universitare de scurta durata care își continua studiile în învățământul superior de lungă durata, în instituții de învățământ superior de stat sau particulare autorizate ori acreditate.
Concediul prevăzut la
alin. (2)
se acordă politistilor pentru frecventarea unei singure instituții de învățământ superior, în situația în care urmează simultan cursurile mai multor facultăți/colegii.
Polițiștii care în ultimul an de învățământ superior nu și-au finalizat studiile prin examen de licență/absolvire și nu au beneficiat de concediu de studii îl pot solicita ulterior, o singură dată.
Polițiștilor aflați în situația prevăzută la
alin. (5) , dar care au beneficiat parțial de concediu de studii în ultimul an de învățământ superior li se poate aproba efectuarea diferenței de concediu de studii pentru susținerea ulterioară a examenului de licență/absolvire.
Nu au dreptul la concediu de studii polițiștii înmatriculați la instituții de învățământ superior de stat sau particulare, autorizate ori acreditate, de lungă sau scurtă durată, pentru repetarea anului de studii.
Concediul de studii neefectuat nu se poate efectua în anul universitar următor, cu excepția situației prevăzute la
alin. (6) .
Articolul 18
De prevederile
art. 17 alin. (1)
și
beneficiază și polițistul înscris la doctorat.
(2)
Nu se consideră concediu de studii participarea, cu aprobare, a polițiștilor la cursuri sau alte forme de pregătire cu scoatere de la locul de muncă.
Articolul 19
Polițiștilor li se acordă concediu de studii dacă obțin aprobarea șefilor de unități pentru a urma cursurile unor instituții de învățământ superior, studii aprofundate și doctorat.
Aprobarea pentru frecventarea formelor de pregătire prevăzute la
alin. (1)
se acordă numai dacă acestea asigură specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unității.
Capitolul IV Învoirile plătite și concediile fără plată
Articolul 20
Polițiștii au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durate de 5 zile calendaristice în cazul următoarelor evenimente familiale:
a)
căsătoria politistului;
b)
nașterea sau căsătoria unui copil;
c)
decesul soțului sau al unei rude de până la gradul al II-lea a polițistului sau a soțului/soțtiei polițistului.
De asemenea, polițiștii pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situații:
a)
în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei;
b)
în situația unor dezastre care au afectat domiciliul polițistului, al părinților, socrilor sau copiilor acestuia;
c)
pentru alte situații sau evenimente excepționale, de natura să justifice învoirea solicitată.
Învoirile plătite se aprobă de conducerea unității, la cererea polițistului.
Articolul 21
Polițiștii au dreptul la concediu fără plată, a cărui durata însumată poate fi de 30 de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:
a)
pregătirea și/sau susținerea examenelor de admitere, de finalizare a anilor de studii sau de absolvire a celei de-a doua/treia facultăți;
b)
susținerea examenelor nepromovate de admitere la doctorat sau în instituții de învățământ superior, a celor de an universitar ori de licență (diploma) pentru pregătirea cărora au beneficiat de concediu de studii;
c)
prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.
Concedii fără plată cu durata de până la 30 de zile calendaristice anual pot fi acordate și pentru rezolvarea altor probleme personale ale polițiștilor.
În mod excepțional, polițiștii au dreptul la concedii fără plată, cu durata însumată între 30 și 90 de zile calendaristice anual, în următoarele situații:
a)
tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, fără a depăși însă 90 de zile, dacă cel în cauza nu beneficiază, potrivit legii, de concediu medical și de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, părinte - pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate;
b)
pentru alte motive temeinic fundamentate.
Concediile fără plată se aprobă de conducerea unității, la cererea polițistului, și se comunică compartimentelor financiar-contabilitate și resurse umane.
Articolul 22
Pe perioada concediilor fără plată polițiștii își păstrează calitatea avută.
Perioadele concediilor fără plată acordate în condițiile
art. 21
nu constituie vechime în serviciu și nu se iau în calcul la stabilirea stagiului minim în gradul profesional.
Capitolul V Acordarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare
Articolul 23
Acordarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare pentru polițiști se face în limita disponibilităților bugetare alocate cu aceasta destinație și a numărului de locuri aprobate.
Polițiștii pot beneficia de bilete de odihnă, tratament și recuperare numai pe perioada concediilor de odihnă, o singură dată pe an.
De aceste bilete de odihnă, tratament și recuperare pot beneficia și soțul/sotia politistului, copiii acestuia cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, care urmează cursurile unei unități de învățământ preuniversitar, acreditată conform legii, precum și copiii cu handicap aflați în îngrijirea familiei polițistului.
Articolul 24
Contractarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare și decontarea contravalorii acestora cu prestatorii de servicii se fac de către Ministerul de Interne prin Direcția de gospodărie.
Biletele de odihnă, tratament și recuperare se repartizează pe județe prin grija Direcției management resurse umane, conform estimărilor realizate în baza solicitărilor formulate de potentialii beneficiari până la data de 15 decembrie a anului respectiv, pentru anul următor.
Articolul 25
Contribuția care trebuie să fie plătită de polițist pentru biletele prevăzute la
art. 23
se stabilește după cum urmează:
a)
50% din prețul integral al biletului de odihnă, când beneficiar al acestuia este polițistul și soțul/soția acestuia;
b)
prețul integral al biletului de odihnă, tratament și recuperare, în cazul soțului/soției polițistului care nu face parte din categoria persoanelor care, potrivit legii, pot beneficia de aceste bilete prin sistemul organizat și administrat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
c)
50% din contribuția părintelui polițist, când beneficiar al biletului de odihnă este copilul acestuia.
Diferența de preț al biletelor de odihnă, tratament și recuperare până la acoperirea integrală a contravalorii acestora se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.
Articolul 26
Contribuția plătită de polițist se poate restitui acestuia în următoarele cazuri:
a)
din motive medicale sau personale - deces în familie, internare în unități sanitare - atestate cu documente, când titularul nu mai poate ajunge în stațiune;
b)
din motive personale titularul renunță la bilet, anunțând Direcția management resurse umane, cu cel puțin 10 zile înainte de data înscrisă pe bilet pentru prezentarea în stațiune;
c)
contribuția se restituie integral beneficiarului și în situația în care acesta, deși s-a prezentat în stațiune la data înscrisă pe bilet, nu a fost cazat, prezentând Direcției de gospodărie motivația scrisă a unității prestatoare de servicii balneare.
Articolul 27
Polițiștii și familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecție socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului de interne în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoana și a altor amenajări recreative și sportive.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea măsurilor de la
alin. (1)
se suporta din bugetul Ministerului de Interne.
Articolul 28
Durata unei serii de odihnă, tratament și recuperare este de 10 sau 18 zile, după caz, perioadele pentru care se contractează bilete de odihnă fiind, de regula, în lunile iunie-decembrie.
Articolul 29
Biletele de odihnă, tratament și recuperare se distribuie efectiv polițiștilor prin structurile teritoriale ale Ministerului de Interne, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 30
La acordarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare va fi avută în vedere îndeplinirea unuia dintre următoarele criterii esențiale:
a)
periculozitatea, nocivitatea și dificultățile condițiilor concrete de muncă ale solicitanților;
b)
rezultate deosebite obținute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și în pregătirea de specialitate;
c)
evidențierea prin acte exemplare de devotament și curaj;
d)
înaltă probitate profesională și morală.
Articolul 31
În situația în care polițiștii nu pot utiliza biletele de odihnă, pot renunța la acestea, dar, în situația în care nu găsesc alt polițist care să beneficieze de ele ori nu le returnează Direcției management resurse umane din cadrul Ministerului de Interne, sumele cheltuite pentru procurarea lor se vor recupera, conform procedurilor legale, de la aceștia.
Articolul 32
Polițiștii care fac parte din personalul aeronavigant, polițiștii scafandri, parasutisti și cei care execută nemijlocit măsuri de protecție antiteroristă au dreptul să efectueze gratuit 15 zile calendaristice din concediul de odihnă anual cuvenit la centrele de odihnă și recuperare a sănătății din sistemul de apărare, ordine publică și siguranța națională sau la alte centre de sănătate.
Contravaloarea biletelor de trimitere la centrele de odihnă și recuperare a sănătății se va suporta din bugetul instituției și, după caz, din fondul asigurărilor sociale de sănătate, în situația în care aceste centre se afla în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru servicii de recuperare-reabilitare a sănătății.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 33
Pe durata concediilor sau învoirilor plătite, precum și a concediilor fără plată, funcțiile polițiștilor nu pot fi încadrate cu alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale acestora să fie redistribuite.
Articolul 34
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, prin ordin al ministrului de interne se vor aproba normele pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: Ministru de interne, Ioan Rus Ministrul muncii și solidarității sociale, Marian Sarbu Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu București, 18 decembrie 2002. Nr. 1.578.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.