Decizia nr. 338/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "FOOD 2000" - S.R.L. din Bocsa, în Dosarul nr. 2.782/LC/2001 al Tribunalului Bihor - Secția comercială.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, arătând ca textul criticat nu contravine prevederilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 29 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 2.782/LC/2001, Tribunalul Bihor - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "FOOD 2000" - S.R.L. din Bocsa.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (2) din Constituție, deoarece "dreptul de a fi judecati de o instanța competența este îngrădit de acest articol, care nu ne permite sa atacam încheierea prin care instanța s-a declarat competența nici atunci când necompetentă este de ordine publică".
Tribunalul Bihor apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat nu contravine prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președintele Camerei Deputaților apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, arătând ca, în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege".
Guvernul considera excepția ca fiind neîntemeiată, arătând ca în jurisprudenta sa constanta - de exemplu, prin Decizia nr. 129/1995 - Curtea Constituțională a decis ca accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 158 alin. 2 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut: "Dacă instanța se declara competența, va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului."
Autorul excepției critica textul ce face obiectul controlului de constituționalitate pe motiv ca acesta ar încalcă prevederile art. 21 alin. (2) din Legea fundamentală.
În legătură cu accesul liber la justiție, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin numeroase decizii, ca de exemplu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, statuand ca "este de competența exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești" și ca "judecătorul spune dreptul pentru soluționarea unui litigiu, dar numai în formele și în condițiile procedurale instituite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, s-a reținut ca: "Accesul liber la justiție nu înseamnă însă ca trebuie asigurat la toate structurile judecătorești, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații deosebite."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudenței constante a Curții, cele statuate în aceasta decizie sunt valabile și în prezenta cauza.
De altfel, Curtea observa ca teza a doua a alin. (2) din textul atacat da posibilitatea părții nemultumite să facă, potrivit legii, apel sau recurs după pronunțarea hotărârii asupra fondului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "FOOD 2000" - S.R.L. din Bocsa în Dosarul nr. 2.782/LC/2001 al Tribunalului Bihor - Secția comercială.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.