Decizia nr. 104/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simon Szilard în Dosarul nr. 685/2002 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, județul Harghita.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, personal și asistat de avocat, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorului pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând ca sunt incalcate dispozițiile art. 16, 21 și 24 din Constituție, întrucât textul de lege criticat prevede că încheierea prin care se dispune autorizarea creditorului de a îndeplini obligația de a face cuprinsă într-un titlu executoriu este irevocabilă.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca textul de lege criticat nu contravine art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 580^2 din Codul de procedură civilă fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, fără discriminare. De asemenea, nu sunt incalcate nici prevederile constituționale privitoare la liberul acces la justiție sau dreptul la apărare, întrucât în aceasta faza procesuala se presupune ca au fost parcurse toate căile de atac, iar partea a beneficiat de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 13 iunie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 685/2002, Judecătoria Miercurea-Ciuc, județul Harghita, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simon Szilard.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale privind dreptul la apărare și accesul liber la justiție, întrucât poate fi interpretat în sensul că autorizarea data creditorului de către instanța de executare, printr-o încheiere irevocabilă, de a executa el însuși sau prin alte persoane obligația ce incumba debitorului poate privi o obligație care nu a fost reținută de instanța de fond printr-o hotărâre irevocabilă. Asa fiind, atâta timp cat nu exista o hotărâre prin care să se constate dreptul creditorului și obligația corelativa a debitorului sau dacă acestea sunt constatate, dar nu printr-o hotărâre irevocabilă, debitorul este lipsit de posibilitatea exercitării căilor de atac, ceea ce creează o stare de inegalitate față de partea adversa.

Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale sunt stabilite de legiuitor în considerarea mai multor aspecte, iar "accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac". Art. 580^2 din Codul de procedură civilă nu încalcă nici dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi sau dreptul la apărare, părțile beneficiind, în egala măsura, de garanțiile procesuale prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Președintele Camerei Deputaților arata ca faza procesuala în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, aceea a executării silite, lasă să se înțeleagă ca au fost parcurse procedurile prevăzute de Codul de procedură civilă, astfel încât nu se poate susține încălcarea art. 21 și 24 din Constituție. Art. 580^2 din codul invocat nu contravine nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât absenta unei cai de atac împotriva încheierii pronunțate de instanța privește toate părțile care dețin calitate procesuala în cauza. Prin urmare, se apreciază ca art. 580^2 este în deplina concordanta cu Constituția.

Guvernul considera ca textele de lege criticate sunt concepute de legiuitor ca o măsura de evitare a tergiversarilor în faza executării silite și reprezintă expresia aplicării dispozițiilor constituționale ale art. 125 alin. (3) și ale art. 128. Prevederile art. 580^2 din Codul de procedură civilă nu creează discriminări între cetățeni și nici nu încalcă art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție sau art. 24 referitor la dreptul la apărare. În concluzie, excepția de neconstituționalitate este considerată ca fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază ca autorul excepției de neconstituționalitate critica omisiunea textului de lege de a prevedea o cale de atac împotriva încheierilor prin care se încuviințează executarea unui titlu de către creditorul obligației. Controlul de constituționalitate nu poate privi omisiunile legislative, întrucât aceasta ar contraveni rolului de legislator negativ al Curții Constituționale, care, dacă s-ar pronunța cu privire la acest aspect, s-ar transforma în legislator pozitiv, în contradictie cu prevederile art. 58 alin. (1) din Constituție.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Președintelui Camerei Deputaților, al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 580^2 din Codul de procedură civilă, care are următorul conținut:

"Dacă debitorul refuza sa îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părților, sa o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale:

- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât reglementarea este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de ipoteza normei, fără nici o distincție sau în considerarea altor criterii, și anume creditorilor deținători ai unui titlu executoriu, având ca obiect o obligație de a face, confruntati cu refuzul debitorului de a o executa, în termen de 10 zile de la primirea somației.

Reglementarea în discuție are ca finalitate asigurarea celeritatii executării prestației la care debitorul este obligat printr-o hotărâre definitivă, astfel cum aceasta este definită prin art. 377 alin. 1 din Codul de procedură civilă, hotărâre investită cu formula executorie, chiar dacă nu este încă irevocabilă, întrucât, în principiu, recursul nu este suspensiv de executare, excepție făcând cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 300 din Codul de procedură civilă.

În considerarea acestor ratiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rau-platnici, în sensul tergiversarii executării obligațiilor ce le incumba, art. 580^2 din Codul de procedură civilă a conferit caracter irevocabil încheierii de autorizare a creditorului de a îndeplini obligația de a face, pe cheltuiala debitorului. În condițiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a obține reformarea hotărârii constitutive de titlu, pe calea recursului, precum și de a solicita instanței de recurs suspendarea executării hotărârii recurate - cerere care, dacă se impune, poate fi soluționată, prin încheiere, în camera de consiliu, chiar înainte de primul termen de judecată în recurs - acesta beneficiază deci de garanții procesuale care dau expresie principiilor constituționale privind accesul liber la justiție și dreptul la apărare. Astfel fiind, susținerea autorului excepției, conform căreia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 și 24 din Constituție, este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simon Szilard în Dosarul nr. 685/2002 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, județul Harghita.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2003.