Decizia nr. 363/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 253, 254, 262 și

art. 273 alin. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 200/2002, excepție ridicată de Cooperativa de Credit "Ardealul și Banatul" O.C. din Resita în Dosarul nr. 2.846/2001 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, întrucât apreciază ca dispozițiile criticate nu sunt contrare prevederilor din Constituție invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea nr. 2.603 din 19 septembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 2.846/2001, Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 253, 254, 262 și 273 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 200/2002. Excepția a fost ridicată de Cooperativa de Credit "Ardealul și Banatul" O.C. din Resita într-o cauza având ca obiect recursul declarat de aceasta împotriva unei hotărâri a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prin care a fost respinsă cererea de avizare prealabilă a reorganizării cooperativei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susțin următoarele: art. 254 lit. c) încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție prin aceea ca "introduce un element de conduita (o condiție) pentru trecut - nivelul activului net înregistrat în bilanțul contabil întocmit anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgenta - aplicând în acest fel retroactiv

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 "; art. 253, 254, art. 273 alin. 2 și art. 262 contravin principiului constituțional al separației puterilor în stat, întrucât, potrivit acestor texte, Banca Naționala a României este înzestrată cu putere de reglementare și cu putere de judecată; art. 262 încalcă art. 72 alin. (1) și (3) lit. k) și r) din Constituție, potrivit căruia regimul juridic al proprietății și moștenirii se reglementează prin lege organică; art. 26 încalcă "dreptul de dispoziție al proprietarului - element esențial al proprietății - proprietatea organizațiilor de credit este privată, fiind ocrotită de lege - art. 135 alin. (1) dispunând aplicarea de reguli care prin natura lor fac parte din regimul general al proprietății".

Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 253, 254, 262 și 273 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

este neîntemeiată. În acest sens, în esenta, arata: art. 254 lit. c) nu este contrar art. 15 alin. (2) din Constituție, iar faptul ca legea prevede condiții prealabile, anterioare datei intrării în vigoare, nu constituie o încălcare a principiului neretroactivitatii legii; prin dispozițiile art. 253, 254, 273 alin. 2 și 262 nu se încalcă principiul separației puterilor în stat, ci "Banca Naționala a României exercita atribuțiile specifice, de supraveghere și autorizare, iar pentru asemenea activitate este indreptatita sa emita reglementări de urmărire și control, pentru eficienta propriei sale activități"; Legea nr. 200/2002 pentru aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit are caracter organic, astfel ca se inlatura critica privind neconstituționalitatea art. 262 prin raportare la art. 72 alin. (1) și (3) lit. k) din Constituție.

Președintele Camerei Deputaților arata ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu susținerile referitoare la încălcarea prin

art. 254 lit. c) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 , a principiului neretroactivitatii legii se considera ca autorul excepției "confunda retroactivitatea legii cu o dispoziție a acesteia care se raportează la date existente, în vederea acordării unei autorizații pentru care se impune verificarea situației economice și financiare a agentului economic căruia i se aplică norma juridică. Opinia autorului excepției privind neconstituționalitatea art. 253, 254, 262 și a art. 273 alin. 2 este lipsită de relevanta juridică cat timp hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României poate fi atacată, conform art. 202 alin. 2 din ordonanța, la Curtea Suprema de Justiție. În sfârșit, în cauza nu sunt relevante nici prevederile constituționale ale art. 72 alin. (1) și (3) lit. k) și r) și, de altfel, Legea nr. 200/2002 pentru aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului cu respectarea art. 74 alin. (1) din Constituție.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților și cel al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie prevederile art. 26, 253, 254, 262 și

art. 273 alin. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 200/2002, care prevăd:

- Art. 253: "În termen de cel mult 3 luni de la primirea cererii Banca Naționala a României va aviza constituirea sau, după caz, reorganizarea ori va respinge cererea și va comunică în scris hotărârea sa împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, în cazul respingerii cererii.";

- Art. 254: "Cererea de avizare prealabilă a constituirii sau, după caz, a reorganizării rețelei va fi respinsă dacă:

a) documentația prezentată este incompleta sau nu este întocmită în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență ori cu reglementările date în aplicarea acesteia;

b) documentația prezentată este insuficienta pentru a determina dacă organizațiile cooperatiste de credit din rețea își vor desfășura activitatea în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență;

c) una sau mai multe organizații ale cooperației de credit existente au înregistrat un nivel negativ al activului net, potrivit bilanțului contabil prevăzut la art. 252 alin. 1 lit. d) liniuța a 5-a, cu excepția situației prevăzute la art. 146 alin. (3);

d) din evaluarea studiului de fezabilitate se considera ca respectiva rețea nu poate asigură realizarea obiectivelor propuse sau ca aceste obiective nu corespund condițiilor existente în raza teritorială de operare propusă;

e) nu sunt respectate prevederile prezentei ordonanțe de urgență sau reglementările date în aplicarea acesteia de către Banca Naționala a României.";

- Art. 262: "Organizațiile cooperației de credit care nu au obținut autorizația de funcționare potrivit prezentei secțiuni sau au fost respinse în oricare dintre etapele procesului de autorizare se dizolva prin efectul legii și vor intra imediat în lichidare, cu respectarea prevederilor

Legii nr. 109/1996 .";

- Art. 273: "Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an și cu amendă cuprinsă între 20.000.000 lei și 50.000.000 lei orice conducător al unei organizații cooperatiste de credit care încalcă prevederile art. 188, care obstructioneaza în orice mod exercitarea inspecțiilor sau care, în mod intentionat, comunică informații inexacte personalului care efectuează inspecția.

Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se pedepsește și administratorul sau conducătorul care nu face demersurile necesare în vederea dizolvării și lichidării organizațiilor cooperației de credit aflate în situația prevăzută la art. 262."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 15, art. 72 alin. (1) și alin. (3) lit. k) și r), art. 78 și art. 135 alin. (1) din Constituție, care prevăd:

- Art. 15: "(1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile."

- Art. 72. alin. (1) și (3) lit. k) și r): "(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. [...]

(3) Prin lege organică se reglementează: [...]

k) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii; [...]

r) celelalte domenii pentru care, în Constituție, se prevede adoptarea de legi organice.";

- Art. 78: "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.";

- Art. 135 alin. (1): "Statul ocrotește proprietatea."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

O prima critica de neconstituționalitate privește art. 254 lit. c) din ordonanța, care, în opinia autorului excepției, încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție prin aceea ca "introduce un element de conduita (o condiție) pentru trecut - nivelul activului net înregistrat în bilanțul contabil întocmit anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgenta - aplicând în acest fel retroactiv

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 ". Aceasta critica este neîntemeiată. Deși textul de lege se raportează la elemente preexistente (nivelul activului net la 31 decembrie 1999), prin dispozițiile sale acesta nu reglementează cu privire la situații juridice anterioare intrării în vigoare a ordonanței, astfel că nu sunt incalcate prevederile din Constituție referitoare la neretroactivitatea legii civile.

Susținerile potrivit cărora art. 253, 254, art. 273 alin. (2) și art. 262 contravin principiului constituțional al separației puterilor în stat, întrucât, potrivit acestor texte, Banca Naționala a României este înzestrată cu putere de reglementare și cu putere de judecată, urmează, de asemenea, a fi respinse. Curtea retine ca hotărârea prin care Banca Naționala a României respinge cererea de avizare prealabilă a constituirii sau, după caz, a reorganizării organizației cooperației de credit este un act emis în exercitarea atribuțiilor sale specifice de supraveghere și autorizare, supus controlului instanțelor judecătorești, ceea ce este în deplina concordanta cu principiul separației puterilor în stat.

Excepția de neconstituționalitate vizează art. 262 din ordonanța și prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 72 alin. (1) și alin. (3) lit. k) și r), prin aceea ca reglementează într-un domeniu rezervat legilor organice, precum și ale art. 135 din Constituție, cu motivarea încălcării dreptului de dispoziție al proprietarului, care este organizația cooperației de credit.

Curtea nu poate primi nici aceasta critica, întrucât textul criticat nu reglementează regimul juridic general al proprietății, ci dispune cu privire la dizolvarea prin efectul legii a organizațiilor cooperației de credit care nu au obținut autorizarea de funcționare sau au fost respinse în oricare dintre etapele procesului de autorizare de către Banca Naționala a României, ceea ce reprezintă o măsura luată de legiuitor pentru a preveni prejudicierea drepturilor membrilor acestor cooperative, în deplin acord cu prevederile art. 135 alin. (1) din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 253, 254, 262 și

art. 273 alin. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 97/2000

privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 200/2002, excepție ridicată de Cooperativa de Credit "Ardealul și Banatul" O.C. din Resita în Dosarul nr. 2.846/2001 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 decembrie 2002.