Decizia nr. 36/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. c) și art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 10
și
11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Miro Allshop - S.R.L. – D. din Baia Mare în Dosarul nr. 2.295/296/2015 al Judecătoriei Satu Mare - Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.348D/2015.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Magistratul-asistent referă că la dosar nu a fost restituită dovada de înmânare a citației transmise autorului excepției, acesta fiind recitat cu telegramă la adresa menționată în citativ, potrivit
art. 49 alin. (3) din Regulamentul
de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin
Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012 . De asemenea arată că Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.
3.
Curtea ia act de situația procedurală învederată, apreciind că procedura de citare este legal îndeplinită.
4.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.672D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 10
și
11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Euromod - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 2.540/327/2015 al Judecătoriei Tulcea.
5.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.
6.
Președintele Curții Constituționale, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.348D/2015 și nr. 1.672D/2015, pune în discuție, din oficiu, problema conexării acestora.
7.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
8.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.672D/2015 la Dosarul nr. 1.348D/2015, care este primul înregistrat.
9.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, arătând că textele de lege supuse controlului sunt criticate din perspectiva aplicării de către instanța de judecată. În subsidiar, apreciază că excepția poate fi respinsă ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
10.
Prin Încheierea din 8 septembrie 2015 și Sentința civilă nr. 2.876 din 14 octombrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 2.295/296/2015 și nr. 2.540/327/2015, Judecătoria Satu Mare - Secția civilă și Judecătoria Tulcea au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 10
și
11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societățile Miro Allshop - S.R.L. - D. din Baia Mare și Euromod - S.R.L. din Tulcea, în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare a contravențiilor reglementate și sancționate potrivit
art. 10 lit. c)
și
art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că un agent economic poate avea în casa de marcat, la un moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operațiunile de vânzare sau prestare servicii din ziua respectivă. Aceste diferențe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea în scopuri personale pentru perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacșișuri (în plus), din greșeli de calcul, în plus sau în minus, sau chiar din fraude ale gestionarilor. Atunci când diferențele de sume în gestiunea zilnică provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenție, fie infracțiune, în funcție de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenție, sunt incidente, de exemplu, prevederile
art. 10 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 . Însă atât contravenția, cât și infracțiunea trebuie probate, sancțiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumții, spre exemplu, aceea că prezența în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezultă din operațiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Atunci când există neregularități în gestiune, sub formă de sume în plus sau în minus, dar acestea nu sunt contravenții sau infracțiuni în sensul de diminuare intenționată și semnificativă a bazei impozabile, intervenția statului, prin organul de control operativ, reprezintă o încălcare a proprietății private. Aceasta constă în diminuarea patrimoniului agentului economic supus sancțiunilor, ca urmare a aplicării amenzii contravenționale și a confiscării sumelor de bani în plus față de cele înregistrate, precum și în suspendarea activității. Într-o economie de piață în care agenții economici controlați au capital privat, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea.
12.
Judecătoria Satu Mare - Secția civilă arată că excepția este lipsită de fundament, deoarece sancțiunile aplicate sunt conforme cu limitele în care este garantată proprietatea privată, conform
art. 44 din Legea fundamentală , asupra acesteia putând exista restrângeri cu scopul de a apăra o ordine socială, așa cum prevede
art. 53 din Constituție , și de a descuraja comportamentul economic necorespunzător al tuturor agenților autorizați să desfășoare activități economice, care presupun atât fiscalizarea corespunzătoare a acesteia, cât și o atitudine corectă de bună-credință a respectivilor agenți în raport cu terții și cu statul.
13.
Judecătoria Tulcea arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
14.
În conformitate cu prevederile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
15.
Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale.
16.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
17.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (1)
și
(2) ,
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
18.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, prevederile
art. I pct. 10
și
11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014.
19.
Potrivit
art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010: „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.“ Având în vedere aceste prevederi, precum și temeiurile legale reținute în procesele–verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 10 lit. c)
și
art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările aduse prin
art. I pct. 10
și
11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014 , în forma anterioară modificărilor aduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015
pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 28 aprilie 2015, care au următorul conținut:
–
Articolul 10
lit. c) :
Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: […]
c)
neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale.;
–
Articolul 11
alin. (1) lit. d) pct. (ii) :
(1)
Contravențiile prevăzute la
art. 10
se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează: [...]
d)
cele prevăzute la
art. 10 lit. b) ,
c) ,
d) ,
e)
și
dd) , cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, precum și cu: [...]
(ii)
suspendarea activității operatorului economic în punctul de lucru, de la o lună la 3 luni, în funcție de gravitatea faptelor, pentru contravențiile prevăzute la
lit. b) ,
c) ,
d)
și
e) .
20.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 135 alin. (1)
potrivit cărora „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență“ și
art. 136 alin. (5) , în conformitate cu care „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“.
21.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor prevederi din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 , ce reglementau în mod similar cu privire la contravenții și sancțiunile aplicabile săvârșirii acestora.
22.
Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că legiuitorul este liber să reglementeze referitor la răspunderea contravențională a persoanei juridice, întrucât niciun articol din
Legea fundamentală
nu interzice reglementarea unei astfel de răspunderi (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 128 din 10 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 19).
23.
Totodată, Curtea a reținut că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor
art. 135 alin. (1) din Constituție , ci reprezintă opțiunea legitimă a legiuitorului, ce are ca scop impunerea unei discipline fiscale necesare într-o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.
24.
Cât privește critica referitoare la încălcarea
art. 136 alin. (5) din Constituție , Curtea a observat că legiuitorul a reglementat inviolabilitatea proprietății private în condițiile legii organice, ceea ce are semnificația instituirii unor limite în exercitarea dreptului de proprietate. Reglementarea unor contravenții și a sancțiunilor aplicabile acestora are drept consecință diminuarea patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o măsură justificată obiectiv și rațional, de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, prin adoptarea unor reguli specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013 și
Decizia nr. 128 din 10 martie 2016 , paragraful 16).
25.
Curtea a reținut, de asemenea, că instanța de judecată are posibilitatea și, totodată, obligația ca, administrând întregul material probatoriu, să constate în ce măsură fapta contravenientului este sau nu săvârșită cu vinovăție și să anuleze procesul-verbal, în măsura în care fapta nu este săvârșită cu vinovăție (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 828 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2012 și
Decizia nr. 128 din 10 martie 2016 , paragraful 18).
26.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
27.
Pentru argumentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Miro Allshop - S.R.L. - D. din Baia Mare în Dosarul nr. 2.295/296/2015 al Judecătoriei Satu Mare - Secția civilă și de Societatea Euromod - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 2.540/327/2015 al Judecătoriei Tulcea și constată că prevederile
art. 10 lit. c)
și
art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999
privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015
pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Satu Mare - Secția civilă și Judecătoriei Tulcea, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.