Decizia nr. 163/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 188 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 141/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind Codul vamal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent șef
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 188 din Legea nr. 141/1997
privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nippon Group Product" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 530/2002 al Tribunalului Constanta - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 18 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 530/2002, Tribunalul Constanta - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 188 din Legea nr. 141/1997
privind Codul vamal al României. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Nippon Group Product" - S.R.L. din București cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 15.557 din 24 octombrie 2001, pronunțată de Judecătoria Constanta în Dosarul nr. R/8.658/2001.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca
art. 188 din Legea nr. 141/1997
infrange prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 41 alin. (2) și ale art. 49. În acest sens arata ca aceste dispoziții legale instituie un caz de ultraactivitate a legii, prin menținerea unui regim juridic abrogat expres prin chiar dispozițiile
Legii nr. 141/1997 . Apreciază ca astfel se creează premisele "relativizarii dreptului de proprietate" și ale restrângerii sale cu depășirea limitelor stabilite de către Constituție. De asemenea, considera ca dispozițiile
art. 27 și 34 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993
privind Tariful vamal de import al României, aprobată și modificată prin
Legea nr. 102/1994 , cu modificările ulterioare, contravin prevederilor constituționale ale art. 53 alin. (1) și (3), art. 134 alin. (2) lit. a) și ale art. 41 alin. (2). În esenta, arata ca "aceste doua texte, rămase în vigoare prin incidența dispozițiilor
art. 188 din Legea nr. 141/1997 ", instituie prestații, altele decât impozitele și taxele, fără a se avea în considerare o situație excepționala, ceea ce restrânge libertatea comerțului.
Tribunalul Constanta - Secția civilă, având în vedere ca dispozițiile art. 27 și ale
art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 , aprobată și modificată prin
Legea nr. 102/1994 , cu modificările ulterioare, au fost abrogate prin
art. 191 din Legea nr. 141/1997 , respinge ca inadmisibila excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții, în temeiul
art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 188 din Legea nr. 141/1997 , instanța de judecată considera ca aceasta este neîntemeiată. În acest sens arata ca operațiunile vamale sunt supuse regimului juridic existent la momentul realizării lor, atât în ceea ce privește crearea, cat și finalizarea lor, "astfel încât nu se poate interpreta ca, în măsura în care finalizarea intervine ulterior abrogării legii, aceasta ar ultraactiva". De asemenea, considera ca celelalte critici nu pot fi reținute, deoarece autorul excepției nu menționează ce înțelege prin "relativizarea dreptului de proprietate" și nici modul în care acest drept este restrâns prin dispozițiile legale criticate.
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate a
art. 188 din Legea nr. 141/1997
este neîntemeiată. În acest sens arata ca prin aceste dispoziții legale se da expresie principiului tempus regit actum, "potrivit căruia o situație juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea în vigoare la data producerii ei". Guvernul considera ca celelalte critici invocate de autorul excepției nu pot fi reținute, deoarece nu au incidența în cauza.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 188 din Legea nr. 141/1997
privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, dispoziții care au următoarea redactare:
- Art. 188: "Operațiunile vamale inițiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări."
În susținerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul excepției invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.";
- Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca argumentele invocate în susținerea acesteia nu pot fi primite, în sensul că, chiar dacă prin dispozițiile legale criticate s-ar institui un caz de ultraactivitate a legii, aceasta nu este o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, de competența instanței judecătorești investite cu soluționarea litigiului.
Referitor la celelalte critici invocate de autorul excepției, Curtea observa ca acestea nu sunt semnificative pentru soluționarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) și (6), precum și al
art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 188 din Legea nr. 141/1997
privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nippon Group Product" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 530/2002 al Tribunalului Constanta - Secția civilă.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.