Decizia nr. 347/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ion Buftea în Dosarul nr. 3.211/99/2015 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 726D/2016.

2.

La apelul nominal răspunde autorul excepției Ion Buftea. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 831D/2016 și nr. 992D/2016, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Constantin Oniceanu și de Aurel Băbălău în dosarele nr. 7.487/99/2015 și nr. 7.486/99/2015 ale Tribunalul Iași - Secția I civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

4.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

5.

Autorul excepției, Ion Buftea, și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.

6.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 831D/2016 și nr. 992D/2016 la Dosarul nr. 726D/2016, care a fost primul înregistrat.

7.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției Ion Buftea, care arată că a lucrat la Metrou și că nu i s-au luat în considerare la calculul pensiei veniturile pentru orele suplimentate desfășurate și nici cele pentru munca desfășurată în acord. Mai precizează că a depus la Judecătoria Iași adeverința obținută de la Societatea Tungal Metrou - S.A. cu privire la veniturile sale, dar nu a fost luată în calcul. Depune la dosar o copie a adeverinței nr. 044 din 1 martie 2017, emisă de Societatea Tungal Metrou - S.A., referitoare la veniturile sale obținute în perioada 1979-2000, pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

8.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

9.

Prin încheierile din 4 aprilie 2016, din 11 mai 2016 și din 18 aprilie 2016, pronunțate în dosarele nr. 3.211/99/2015, nr. 7.487/99/2015 și nr. 7.486/99/2015, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Ion Buftea, Constantin Oniceanu și de Aurel Băbălău în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de anulare a deciziilor de pensionare.

10.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 21

privind accesul liber la justiție. În acest sens, arată că, faptul că o decizie de pensionare rămasă definitivă nu mai poate fi atacată în instanță, pentru a fi supusă controlului judecătoresc, nici prin acțiune directă și nici în termenul stabilit de

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , contravine principiului constituțional al accesului liber la justiție.

11.

Tribunalul Iași - Secția I civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

12.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională, de exemplu, prin

deciziile nr. 562 din 16 iulie 2015

și

nr. 956 din 13 noiembrie 2012 .

14.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 562 din 16 iulie 2015 ,

nr. 476 din 23 septembrie 2014 ,

nr. 956 din 13 noiembrie 2012

și

nr. 1.080 din 13 decembrie 2012 .

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la

alin. (1)

sunt definitive“. Dispozițiile

art. 149 alin. (1)

prevăd următoarele: „Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.“

18.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 21

privind accesul liber la justiție.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la aceleași susțineri, raportate la aceleași dispoziții din Constituție, s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 562 din 16 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 17 august 2015, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Analizând critica autorului referitoare la încălcarea

art. 21 alin. (4) din Constituție

prin instituirea obligativității parcurgerii procedurii prealabile, Curtea, la paragraful 14 al acestei decizii, a amintit jurisprudența sa, concretizată prin

Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, prin

Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, prin

Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau prin

Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că, reglementând procedura prealabilă de contestare a deciziilor de pensie la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, legiuitorul a urmărit degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluționare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestații fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din fața instanțelor de judecată și, numai în situația când nu sunt mulțumiți de hotărârile acestei comisii pot să le supună analizei instanței de judecată. O astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată. Prevederile

art. 21 din Constituție

nu interzic existența unei astfel de proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional.

20.

De asemenea, la paragraful 15 al

Deciziei nr. 562 din 16 iulie 2015 , Curtea a reținut că faptul că, prin neparcurgerea acestei proceduri ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justiție, nu este nici el de natură să demonstreze neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile analizate. Astfel, așa cum Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa, liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit

art. 126 alin. (2) din Constituție , are legitimarea constituțională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică și reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă.

21.

De altfel, așa cum a reținut Curtea și prin

Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014 , precitată, paragraful 18, la finalul oricărei decizii de pensionare este cuprinsă mențiunea referitoare la posibilitatea contestării în termen de 30 de zile de la comunicare la comisia de contestații competentă conform legii.

22.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

23.

Cât privește susținerile autorului excepției Ion Buftea din ședința publică, Curtea reține că legiuitorul a prevăzut că, în situația existenței unor venituri nevalorificate prin decizia de pensionare, se poate solicita casei teritoriale de pensii recalcularea pensiei, potrivit

art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , care prevede că „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia“.

24.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Buftea, de Constantin Oniceanu și de Aurel Băbălău în dosarele nr. 3.211/99/2015, nr. 7.487/99/2015 și nr. 7.486/99/2015 ale Tribunalului Iași - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.