Lege · Parlamentul

Legea nr. 203/2003

privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european

prezumat în vigoare republicat 1 act modificator

Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 26 ianuarie 2005).

Data actului
16 mai 2003
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 361 din 27 mai 2003
Modificări
1 act modificator, prima la 9 octombrie 2003, ultima la 9 octombrie 2003
Citat de
32 de acte
Citează
11 acte
Ediții
inițial 27 mai 2003 · republicat 26 ianuarie 2005
Structură
41 de articole, 6 anexe · 47.081 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 1

  • OUG nr. 94/2003 9 octombrie 2003 (prevederi anume) pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și m…

Stă la baza 4

  • Contractul din 30 martie 2016 30 martie 2016 de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru perioada 2016-20…
  • Actul adițional nr. 1/2017 8 august 2017 pentru anul 2017 la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R."…
  • Actul adițional nr. 1/2018 26 octombrie 2018 la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. pentru pe…
  • Actul adițional nr. 1/2019 16 iulie 2019 pentru anul 2019 la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R."…

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

(1)

Realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport reprezintă o prioritate naționala.

(2)

Componentele rețelei de transport sunt: infrastructura de transport, rețeaua de management al traficului și rețeaua sistemului de pozitionare și navigație.

Articolul 2

Se aprobă liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, denumita în continuare rețea, prevăzute în anexa nr. 1.

Articolul 3

Se aprobă criteriile și specificațiile pentru proiectele de interes național și european, denumite în continuare proiecte prioritare, prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 4

(1)

Se aprobă Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, prevăzută în anexa nr. 3.

(2)

Pe măsura îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezenta lege, Guvernul poate completa lista proiectelor prioritare prevăzută la alin. (1).

Articolul 5

Finanțarea proiectelor prioritare prevăzute la art. 4 se asigura din sumele alocate anual cu aceasta destinație de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, din credite externe, fonduri externe nerambursabile și din alte surse legal constituite, pe bază de documentații tehnico-economice aprobate conform legislației în vigoare.

Articolul 6

Planurile și programele naționale pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei, în special cu privire la proiectele prioritare identificate în prezenta lege, se aproba de Guvern, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Articolul 7

(1)

La fiecare 2 ani Guvernul va supune spre dezbatere Parlamentului un raport privind stadiul implementarii liniilor directoare aprobate prin prezenta lege.

(2)

La fiecare 5 ani Guvernul va întocmi și va supune spre aprobare Parlamentului un raport de evaluare a stadiului general al dezvoltării economice și tehnologice în domeniul transporturilor, în special în transportul feroviar, și va solicita, dacă este cazul, aprobarea pentru adaptarea liniilor directoare în concordanta cu progresele înregistrate.

(3)

Elaborarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) și (2) se face pe baza propunerilor formulate de Comitetul interministerial prevăzut la art. 8.

Articolul 8

(1)

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înființează Comitetul interministerial pentru rețeaua de transport de interes național și european.

(2)

Comitetul interministerial este un organism cu caracter consultativ în subordinea Guvernului, compus din reprezentanți ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerului Apelor și Protecției Mediului, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Administrației Publice, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Dezvoltării și Prognozei și este coordonat de reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

(3)

Organizarea, funcționarea și competentele Comitetului interministerial se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Articolul 9

(1)

Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acesteia, Ministerul Apelor și Protecției Mediului va elabora și va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiza pentru evaluarea strategica a impactului ansamblului rețelei asupra mediului.

(2)

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței va elabora și va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiza a rețelei în ansamblul sau, având în vedere documentele europene prin care au fost convenite coridoarele paneuropene de transport, asa cum au fost redefinite la cea de-a treia Conferința Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki din 23 - 25 iunie 1997, și ținând cont de necesitatea integrării României, alături de celelalte state interesate, într-o rețea transeuropeana de transport, precum și de necesitatea asigurării legăturilor dintre regiunile izolate și periferice ale tarii cu regiunile sale centrale.

Articolul 10

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 3 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 15 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
București, 16 mai 2003.
Nr. 203.

Anexa 1 LINIILE DIRECTOARE

pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei

de transport de interes național și european

Articolul 1

Liniile directoare au ca scop stabilirea obiectivelor, a prioritatilor și a principalelor cai de acțiune avute în vedere pentru realizarea rețelei pe întregul teritoriu al României. Prin aceste linii directoare se identifica proiectele prioritare care trebuie să contribuie la dezvoltarea rețelei în context național și european.

Articolul 2

(1)

Liniile directoare prevăzute la art. 1 constituie cadrul general de referința ce are ca obiectiv stimularea acțiunilor organelor administrației publice centrale și locale, în vederea realizării proiectelor prioritare, cerința esențială pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

(2)

Realizarea proiectelor prioritare are ca scop:

a) asigurarea coeziunii, interconectarii și interoperabilitatii în cadrul rețelei naționale;

b) accesul la aceasta rețea;

c) asigurarea accesului interconectarii și interoperabilitatii rețelei naționale la rețeaua transeuropeana de transport.

(3)

Liniile directoare trebuie să faciliteze implicarea sectorului privat în realizarea proiectelor prioritare.

Capitolul 1 Obiective, prioritati și principii de acțiune în realizarea rețelei

Articolul 3

Rețeaua va fi realizată gradual, până în anul 2015, prin integrarea rețelelor de cai de comunicație rutiere, feroviare, navigabile interioare, maritime și aeriene de pe întregul teritoriu al României în rețeaua transeuropeana, în conformitate cu planurile generale indicate în hartile prevăzute în anexa nr. 3 și/sau cu specificațiile prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 4

Rețeaua trebuie:

a) să asigure îmbunătățirea continua a libertății de mișcare a persoanelor și mărfurilor pe întregul teritoriu al României în cele mai bune condiții sociale, de mediu și de siguranță posibile, în conformitate cu realizarea obiectivelor pe care România și le-a propus în vederea aderării la Uniunea Europeană;

b) să asigure utilizatorilor accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport, în condiții economice acceptabile, de calitate și de siguranță;

c) să permită dezvoltarea echilibrata și utilizarea tuturor modurilor de transport, ținându-se cont de avantajele lor comparative;

d) să asigure utilizarea optima a capacităților de infrastructura de transport existente;

e) să asigure interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport și sa încurajeze intermodalitatea dintre diferitele moduri de transport;

f) să fie economic viabila;

g) sa acopere întregul teritoriu al României, astfel încât să fie facilitat accesul utilizatorilor, să fie asigurată legătură regiunilor izolate și periferice cu regiunile centrale, precum și legătură fără strangulari dintre marile centre urbane și restul tarii;

h) să poată fi conectata la rețeaua transeuropeana de transport și la rețelele țărilor vecine, promovand în același timp interoperabilitatea și accesul la aceste rețele;

i) să fie proiectata și dimensionata astfel încât să asigure efectuarea transporturilor necesare realizării nevoilor de apărare a tarii, pe timp de pace, în situații de criza și pe timp de război.

Articolul 5

Ținându-se cont de obiectivele stabilite la art. 4, sunt considerate prioritati:

a) realizarea și dezvoltarea legăturilor, inclusiv a celor necesare pentru eliminarea strangularilor, realizarea secțiunilor lipsa și finalizarea rutelor principale;

b) realizarea și dezvoltarea infrastructurii de acces la rețea, care să facă posibila legătură regiunilor izolate și periferice cu regiunile centrale ale României;

c) combinarea și integrarea optima a diferitelor moduri de transport;

d) integrarea problemelor de protecție a mediului în proiectarea și dezvoltarea rețelei;

e) realizarea graduala a interoperabilitatii componentelor rețelei;

f) optimizarea capacității și a eficientei infrastructurii existente;

g) stabilirea și îmbunătățirea nodurilor rețelei și a platformelor intermodale;

h) îmbunătățirea siguranței și a fiabilitatii rețelei;

i) dezvoltarea și implementarea pe rețea a unor sisteme de management și control al traficului și a sistemelor de informare a utilizatorilor, în vederea utilizării optime a infrastructurii;

j) întocmirea de studii care să contribuie la îmbunătățirea proiectării și realizării rețelei.

Articolul 6

Realizarea rețelei trebuie să aibă la baza următoarele principii de acțiune:

a) proiectarea și revizuirea planurilor generale ale rețelei;

b) identificarea proiectelor prioritare;

c) adaptarea rețelei existente;

d) promovarea interoperabilitatii rețelei;

e) combinarea optima a modurilor de transport prin crearea, printre altele, a unor puncte de distribuție care, în cazul mărfurilor, trebuie să fie amplasate, pe cat posibil, în afară centrelor urbane, în scopul de a permite realizarea efectivă a intermodalitatii;

f) urmărirea consistentei și a complementaritatii ajutorului financiar, în concordanta cu regulile aplicabile fiecărui instrument financiar;

g) dezvoltarea parteneriatului public-privat și atragerea fondurilor private;

h) întreprinderea de acțiuni în domeniul cercetării și dezvoltării;

i) cooperarea cu terțe tari interesate de dezvoltarea rețelei și încheierea unor acorduri avantajoase cu acestea;

j) stimularea autorităților locale și a organizațiilor internaționale pentru a sprijini obiectivele de interes național și european;

k) promovarea cooperării continue dintre părțile interesate;

l) luarea oricăror alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru realizarea obiectivelor la care se face referire la art. 4.

Capitolul 2 Proiectele prioritare

Articolul 7

Pentru a fi considerat prioritar, un proiect de infrastructura trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să se refere la rețeaua descrisă la art. 10-12;

b) sa urmărească obiectivele stabilite la art. 4;

c) sa corespundă uneia sau mai multor prioritati stabilite la art. 5;

d) să fie potențial viabil din punct de vedere economic, pe baza analizelor socioeconomice de cost și beneficiu.

Articolul 8

Orice proiect prioritar se va referi la un element al rețelei, asa cum este descris la art. 13-31, și are în vedere, în special, rutele identificate pe hartile din anexa nr. 3 și/sau va corespunde specificatiilor sau criteriilor prevăzute în anexa nr. 2.

Articolul 9

Pentru aprobarea și realizarea proiectelor se iau în considerare normele de protecție a mediului, prin realizarea de evaluări ale impactului proiectelor prioritare asupra mediului.

Capitolul 3 Rețeaua

Secțiunea 1 Elementele rețelei

Articolul 10

Rețeaua cuprinde infrastructura de transport, de management și de informare asupra traficului, de determinare a poziției transportului și de navigație.

Articolul 11

(1)

Infrastructura de transport cuprinde rețelele de cai rutiere, feroviare, navigabile interioare și nodurile/punctele de distribuție a rețelelor.

(2)

Nodurile/punctele de distribuție a rețelei sunt formate din porturile de pe căile navigabile interioare, porturile maritime, aeroporturi și terminale de transport combinat.

Articolul 12

Rețeaua de management și informare asupra traficului și rețeaua de determinare a poziției și de navigație includ instalațiile tehnice necesare și sistemele de informații și de comunicații care asigura operarea armonioasă a rețelei și gestionarea eficienta a traficului.

Secțiunea 2 Rețeaua de cai rutiere

Articolul 13

Rețeaua de cai rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, existente sau care urmează a fi realizate, și care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe rețea și îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

a) joaca un rol important în traficul pe distanta lungă;

b) furnizează legături cu alte moduri de transport;

c) realizează legătură dintre regiunile izolate și periferice și regiunile centrale ale României.

Articolul 14

Caracteristicile tehnice minime pentru rețeaua de cai rutiere sunt cele definite în anexa nr. II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulație internationala (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin

Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985 , și în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D privind "Autostrada Transeuropeana Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979.

Articolul 15

Rețeaua de cai rutiere trebuie să asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform și continuu al serviciilor, confortului și siguranței.

Secțiunea 3 Rețeaua de cai feroviare

Articolul 16

(1)

Rețeaua de cai feroviare cuprinde rețeaua feroviara de mare viteza și rețeaua feroviara conventionala.

(2)

Rețeaua feroviara de mare viteza va fi realizată după anul 2015, în funcție de înțelegerile cu țările vecine, și va cuprinde:

a) linii special construite pentru mare viteza, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h, utilizând tehnologia curenta sau tehnologii noi;

b) linii special modernizate pentru mare viteza, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h;

c) linii special modernizate pentru mare viteza, care au caracteristici deosebite ca rezultat al unor restrictii topografice, de relief sau de sistematizare urbana, pentru care viteza trebuie adaptată de la caz la caz.

(3)

Rețeaua feroviara conventionala cuprinde liniile pentru transportul feroviar convențional, inclusiv segmentele de cale ferată pentru transportul combinat la care se face referire la art. 25.

Articolul 17

Caracteristicile tehnice minime pentru căile ferate convenționale care fac parte din rețeaua de cai feroviare sunt cele definite în Acordul european privind marile linii internaționale de cale ferată (A.G.C.), încheiat la Geneva la 31 mai 1985, la care România a aderat prin

Legea nr. 100/1996 , și în Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la 1 februarie 1991, ratificat prin

Legea nr. 8/1993 .

Articolul 18

Rețeaua de cai feroviare, care are un rol important în traficul de mărfuri și persoane pe distanta lungă și în operarea transportului combinat pe distanta lungă, trebuie realizată astfel încât să permită interconectarea cu rețelele altor moduri de transport și accesul la rețelele de cai feroviare internaționale, regionale și locale.

Articolul 19

Rețeaua de cai feroviare trebuie să ofere utilizatorilor un nivel ridicat de confort, de calitate a serviciilor și siguranța, datorită continuității sale și implementarii graduale a interoperabilitatii cu rețelele feroviare europene, obținute în special prin armonizarea tehnica și printr-un sistem de comanda și control armonizat.

Secțiunea 4 Porturile interioare și rețeaua de cai navigabile

Articolul 20

(1)

Rețeaua de cai navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunarea, râurile pe portiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum și diferitele brate care asigura legătură dintre acestea.

(2)

Rețeaua de cai navigabile interioare include și porturile interioare, care îndeplinesc următoarele condiții:

a) sunt deschise traficului comercial;

b) sunt amplasate pe rețeaua de cai navigabile interioare, asa cum este prezentată în anexa nr. 3;

c) sunt interconectate cu alte rute europene de transport;

d) sunt echipate cu instalații de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfa de minimum 500.000 tone.

(3)

Porturile interioare reprezintă noduri/puncte de distribuție a rețelei, care permit realizarea legăturii dintre căile navigabile la care face referire art. 22 și alte moduri de transport.

(4)

Realizarea rețelei de cai navigabile trebuie să facă posibila, în special, interconectarea dintre regiuni industriale și marile centre urbane și să asigure legătură acestora cu porturile.

Articolul 21

(1)

Caracteristicile tehnice minime pentru căile navigabile care fac parte din rețeaua de cai navigabile interioare sunt cele stabilite pentru clasa IV de cai navigabile, care permit trecerea unei nave sau a unui convoi de nave impinse cu o lungime de 80-85 m și o latime de 9,5 m. Aceste caracteristici tehnice sunt cele definite în Acordul european privind marile cai navigabile de importanța internationala (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat prin

Ordonanța Guvernului nr. 68/1998 , aprobată prin

Legea nr. 12/1999 .

(2)

În cazul în care o cale navigabila care face parte din rețea este modernizata sau construită, specificațiile tehnice vor trebui sa corespundă cel puțin clasei IV și ulterior ar trebui să fie atinse clasele Va/Vb, luându-se măsuri adecvate pentru a se permite trecerea navelor utilizate pentru transportul combinat. Clasa Va permite trecerea unei nave sau a unui convoi de nave impinse cu o lungime de 110 m și o latime de 11,40 m, iar clasa Vb permite trecerea unui convoi de nave impinse cu o lungime de 172 m până la 185 m și o latime de 11,40 m.

Secțiunea 5 Porturi maritime

Articolul 22

(1)

Porturile maritime permit dezvoltarea transportului maritim și constituie noduri/puncte de distribuție a rețelei, care permit realizarea legăturii dintre transportul maritim și alte moduri de transport.

(2)

În porturile maritime sunt puse la dispoziție operatorilor de transport maritim echipamente și servicii.

(3)

Infrastructura porturilor maritime trebuie realizată astfel încât să poată primi nave care sunt utilizate pentru furnizarea serviciilor de transport de mărfuri și persoane pe distanțe lungi, scurte sau în navigația costiera, inclusiv pentru transportul cu nave feribot.

(4)

Proiectele prioritare privind porturile maritime trebuie să corespundă criteriilor și specificatiilor prevăzute în anexa nr. 2.

Secțiunea 6 Aeroporturi

Articolul 23

(1)

Aeroporturile situate pe teritoriul României, care sunt deschise traficului aerian comercial, formează o rețea de aeroporturi și trebuie să corespundă criteriilor stabilite în anexa nr. 2.

(2)

Aeroporturile care fac parte din rețeaua de aeroporturi sunt clasificate în funcție de volumul și tipul traficului pe care îl deservesc și în conformitate cu funcțiile pe care le au în rețea.

(3)

Aceste aeroporturi trebuie să permită dezvoltarea legăturilor aeriene și legătură transportului aerian cu alte moduri de transport.

Articolul 24

(1)

Punctele internaționale de distribuție și punctele naționale de distribuție constituie nucleul rețelei de aeroporturi și trebuie să corespundă criteriilor din secțiunea a 5-a din anexa nr. 2.

(2)

Legăturile dintre România și alte tari se realizează, în cea mai mare parte, prin intermediul punctelor internaționale de distribuție. Punctele naționale de distribuție asigura în special legături în interiorul României, dat fiind ca serviciile internaționale reprezintă doar o mica parte din activitatea acestora.

(3)

Punctele regionale de distribuție și punctele de acces trebuie să faciliteze accesul la nucleul rețelei sau trebuie să contribuie la deschiderea unor regiuni periferice și izolate.

Secțiunea 7 Rețeaua de transport combinat

Articolul 25

(1)

Totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat formează o rețea de transport combinat.

(2)

Rețeaua de transport combinat cuprinde:

a) căile ferate și căile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat și rutele maritime care, împreună cu eventuale parcursuri inițiale și/sau finale de transport rutier, permit transportul de mărfuri pe distanta lungă;

b) instalațiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;

c) materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încă neadaptate, o cer.

Articolul 26

Caracteristicile tehnice minime pentru rețeaua de transport combinat sunt cele definite în Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (A.G.T.C.).

Secțiunea 8 Rețeaua de management și de informare asupra traficului

Articolul 27

Rețeaua de management și de informare asupra traficului rutier cuprinde:

a) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;

b) sistemele de comunicație, alarmare/anuntare, intervenție;

c) sistemele de comunicații pentru semnalarea situațiilor periculoase și pentru siguranța circulației rutiere;

d) sistemele de supraveghere a circulației rutiere.

Articolul 28

Rețeaua de management și de informare asupra traficului feroviar cuprinde:

a) sistemele de management și conducere operativă a circulației;

b) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;

c) sistemele de raportare pentru trenurile care transporta mărfuri periculoase sau poluante;

d) sistemele de comunicații pentru semnalarea situațiilor periculoase și pentru siguranța circulației feroviare.

Articolul 29

Rețeaua de management și de informare asupra traficului maritim și pe cai navigabile interioare cuprinde:

a) sistemele de management al navigației pe căile navigabile interioare, costiere și în porturi;

b) sistemele de determinare a poziției navelor;

c) sistemele de raportare pentru navele care transporta mărfuri periculoase sau poluante;

d) sistemele de comunicații pentru pericole și siguranța, pentru a garanta un nivel ridicat de siguranță și eficienta a navigației și a protecției mediului în apele naționale navigabile ale României.

Articolul 30

Rețeaua de management al traficului aerian cuprinde:

a) spațiul aerian rezervat pentru aviația generală;

b) căile aeriene;

c) facilități pentru navigație aeriană;

d) sistemele de management și planificare a traficului și sistemul de control al traficului aerian, cum ar fi: centre de control, mijloace de comunicare și urmărire a traficului, care sunt necesare pentru desfășurarea eficienta și în siguranța a traficului aerian în spațiul aerian al României.

Secțiunea 9 Rețeaua de determinare a poziției și de navigație

Articolul 31

(1)

Rețeaua de determinare a poziției și de navigație cuprinde sistemele de determinare a poziției și de navigație prin satelit și sistemele care vor fi definite în viitorul Plan european de radionavigatie.

(2)

Aceste sisteme asigura un serviciu eficient și sigur de determinare a poziției și de navigație, care poate fi utilizat de toate modurile de transport.

Anexa 2 CRITERII ȘI SPECIFICAȚII

pentru proiectele de interes național și european*)

---------

Secțiunea 1 Rețeaua de cai rutiere

În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în dezvoltarea rețelei și, în particular:

a) lărgirea autostrazilor sau modernizarea drumurilor;

b) construirea sau modernizarea drumurilor ocolitoare ori a drumurilor de centura ale orașelor;

c) creșterea interoperabilitatii rețelelor naționale.

Secțiunea 2 Rețeaua de cai feroviare

În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în:

a) realizarea interoperabilitatii cu sistemele feroviare transeuropene;

b) realizarea legăturii cu rețele ale altor moduri de transport.

Secțiunea 3 Porturile interioare și rețeaua de cai navigabile

Porturi interioare

În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care permite accesul fără discriminare oricărui utilizator și care:

A. corespunde uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:

1. acces în port din calea navigabila interioară;

2. infrastructura portuara în interiorul zonei portului;

3. alte infrastructuri de transport în zona portului;

4. alte infrastructuri de transport ce leagă portul cu alte elemente ale rețelei; sau care

B. privește una dintre următoarele lucrări:

1. construirea și întreținerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port și a legăturilor cu rețeaua de transport naționala sau internationala;

2. dezvoltarea și întreținerea teritoriului portuar în scopuri comerciale și în alte scopuri conexe activităților portuare;

3. construirea și întreținerea legăturilor rutiere și feroviare;

4. realizarea și întreținerea, inclusiv dragarea rutelor de acces și a altor zone acoperite de apa din port, și asigurarea adancimilor minime pe căile navigabile interioare, conform acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte;

5. realizarea, amplasarea și întreținerea echipamentelor pentru pozitionare și navigație și a sistemelor de management al traficului, a celor de comunicație și de informare din port și de pe rutele de acces.

Secțiunea 4 Porturile maritime

I. Criterii de eligibilitate pentru porturile maritime din cadrul rețelei

Porturile maritime din cadrul rețelei trebuie să corespundă uneia dintre categoriile prezentate mai jos:

A. porturi maritime internaționale - porturile cu un volum de trafic anual total de minimum 1,5 milioane tone marfa sau 200.000 persoane și care sunt conectate cu rețeaua terestra, doar în cazul în care acest lucru este posibil, având astfel un rol important în transportul maritim internațional. Porturile incluse în categoria A vor fi indicate pe harta continuta în anexa nr. 3 (c);

B. porturi regionale, care nu sunt incluse în categoria A - aceste porturi au un volum de trafic anual total de minimum 0,5 milioane tone marfa sau între 100.000 și 199.999 persoane, sunt conectate cu rețeaua terestra, doar în cazul în care acest lucru este posibil, și sunt echipate cu dispozitive de transbordare necesare pentru navigația maritima pe distanțe scurte.

II. Condiții comune pentru proiectele prioritare referitoare la porturile maritime din rețea

Proiectele prioritare trebuie să facă referire doar la infrastructura accesibila, fără discriminare, oricărui utilizator.

În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar și orice proiect de infrastructura care privește una dintre următoarele lucrări:

1. construirea și întreținerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port și a legăturilor cu rețeaua de transport terestru naționala sau internationala. Aceasta se referă mai ales la dezvoltarea și întreținerea teritoriului portuar în scopuri comerciale și în alte scopuri conexe activităților portuare;

2. construirea și întreținerea legăturilor rutiere și feroviare;

3. realizarea și întreținerea, inclusiv dragarea rutelor de acces și a altor zone acoperite de apa din port;

4. realizarea și întreținerea echipamentelor pentru pozitionare și navigație, precum și a sistemelor de management al traficului, de comunicație și informare din port, inclusiv de pe rutele de acces.

III. Specificații pentru proiectele prioritare privind rețeaua de porturi maritime

Orice proiect care îndeplinește specificațiile următoare se va considera proiect prioritar:

Specificațiile proiectului

Categoria portului

I. Promovarea navigației maritime pe distanță scurtă

Infrastructura necesară pentru dezvoltarea/promovarea navigației pe distanță scurtă și fluviomaritime

Proiecte referitoare la porturile din categoria A

II. Accesul la porturi

Accesul la porturi dinspre mare sau dinspre căile navigabile interioare

Proiecte referitoare la porturile din categoriile A și B

Crearea sau îmbunătățirea accesului la zonele izolate, prin legarea porturilor la alte elemente ale rețelei prin intermediul legăturilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioare

Proiecte referitoare la porturile din categoria A

Dezvoltarea legăturilor de acces existente la zonele izolate, prin conectarea porturilor la alte elemente ale rețelei prin intermediul conexiunilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioare

Proiecte referitoare la porturile din categoriile A și B

III. Infrastructura portuară din interiorul zonei portului

Dezvoltarea infrastructurii portuare, în vederea îmbunătățirii eficienței intermodale

Proiecte referitoare la porturile din categoriile A și B

Dezvoltarea și instalarea sistemelor de informare și management, cum ar fi EDI (schimb electronic de date), sau a altor sisteme de gestiune inteligentă a mărfurilor și a traficului persoanelor prin folosirea tehnologiilor integrate

Proiecte referitoare la porturile din categoriile A și B

Dezvoltarea instalațiilor portuare pentru a prelucra reziduuri

Proiecte referitoare la porturile din categoriile A și B

Secțiunea 5 Aeroporturi

I. Criterii de eligibilitate pentru aeroporturi din cadrul rețelei

Aeroporturile din cadrul rețelei trebuie să îndeplinească criteriile pentru unul dintre următoarele puncte de distribuție:

1. Punctele internaționale de distribuție includ:

a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi*) cu un volum de trafic anual total de cel puțin:

- 5.000.000 miscari persoane minus 10%; sau

- 100.000 miscari aeronave comerciale; sau

- 150.000 tone mărfuri; sau

- 1.000.000 miscari persoane în afară României; sau

b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internațional de distribuție care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe același amplasament.

2. Punctele naționale de distribuție includ:

a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi cu un volum anual de trafic:

---------

- între 50.000 și 149.999 tone mărfuri; sau

- între 500.000 și 899.999 miscari persoane, dintre care cel puțin 30% sunt în afară României; sau

- între 300.000 și 899.999 miscari persoane și care sunt amplasate la o distanta de peste 500 km de cel mai apropiat punct de distribuție internațional; sau

b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct național de distribuție și care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe același amplasament.

3. Punctele regionale de distribuție și punctele de accesibilitate includ toate aeroporturile cu un volum anual de trafic cuprins:

a) între 500.000 și 899.999 miscari persoane, dintre care cel mult 30% sunt în afară României; sau

b) între 250.000 minus 10% și 499.999 miscari persoane; sau

c) între 10.000 și 49.999 tone mărfuri; sau

d) amplasate într-o zona izolata a României și care oferă servicii comerciale cu aeronave cu greutatea la decolare mai mare de 10 tone.

Se considera ca un aeroport este amplasat într-o zona izolata dacă este situat în afară unei raze de 100 km în linie dreapta de cel mai apropiat punct internațional sau național de distribuție. Aceasta distanta poate fi redusă la 75 km, în mod excepțional, în cazul unor dificultăți reale de acces datorită poziției geografice sau calității infrastructurilor de transport terestru.

II. Specificații pentru proiectele prioritare care privesc rețeaua de aeroporturi

Se considera proiect prioritar orice proiect care îndeplinește următoarele condiții:

Specificații pentru proiecte

Tipul punctelor de distribuție afectate*)

I. Optimizarea capacității aeroportuare existente

Măsura 1 - Optimizarea capacității existente în ceea ce privește numărul de mișcări ale aeronavelor, numărul de persoane sau cantitatea de marfă, precum și a echipamentelor aeroportuare de navigație aeriană

Internațional Național Regional sau de accesibilitate

Măsura 2 - Îmbunătățirea securității și siguranței aeroporturilor

Internațional Național Regional sau de accesibilitate

Măsura 3 - Adaptarea infrastructurii existente la dezvoltarea traficului și, în special, la măsurile care reglementează libera circulație a persoanelor

Internațional Național Regional sau de accesibilitate

II. Dezvoltarea unor noi capacități aeroportuare

Măsura 4 - Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor care determină capacitatea aeroportuară în ceea ce privește numărul de mișcări ale aeronavelor, traficul de persoane sau al mărfurilor, inclusiv echipamentele aeroportuare de navigație aeriană

Internațional Național

III. Îmbunătățirea protecției împotriva poluării generate de activitățile aeroportuare

Măsura 5 - Îmbunătățirea măsurilor de protecție a mediului în ceea ce privește limitarea zgomotului și tratarea deșeurilor rezultate din activitățile aeroportuare

Internațional Național

IV. Îmbunătățirea și dezvoltarea accesului la aeroporturi

Măsura 6 - Îmbunătățirea sau dezvoltarea interfețelor dintre aeroporturi și infrastructurile de acces la acestea

Internațional Național

Măsura 7 - Îmbunătățirea și dezvoltarea legăturilor cu rețelele altor moduri de transport și mai ales cu rețeaua feroviară

Internațional Național

---------

*) Sisteme de aeroporturi - doua sau mai multe aeroporturi care deservesc împreună același oraș sau aceleași orașe.

- între 1.000.000 minus 10% și 4.499.999 miscari persoane; sau

*) Acest tabel nu exclude ca aceste măsuri, în cazuri speciale, justificate, să fie extinse și asupra altor puncte de distribuție.

Secțiunea 6 Rețeaua de transport combinat

În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura legat de acestea care consta în:

a) construcția sau îmbunătățirea infrastructurilor feroviare ori de pe căile navigabile interioare, astfel încât transportul unităților de transport intermodale (UTI) sa devină posibil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic;

b) construcția sau dezvoltarea de terminale intermodale pentru transporturi interioare, inclusiv dotarea acestora cu echipamente de transbordare fixe ori mobile;

c) adaptarea zonelor portuare pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea transferului containerelor între transportul maritim și transportul feroviar, pe căile navigabile interioare sau rutier;

d) utilizarea echipamentelor de transport feroviar special adaptate pentru transportul combinat, acolo unde acest lucru este cerut de caracteristicile infrastructurii, în special din punctul de vedere al costului adaptării eventuale a unei astfel de infrastructuri și sub rezerva ca utilizarea unor astfel de echipamente să fie asociata cu infrastructura în cauza și ca operatorii implicați să aibă acces nediscriminatoriu la aceasta.

Secțiunea 7 Rețeaua de informații și management asupra traficului

I. Rețeaua de informații și management asupra traficului rutier

Se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care permite dezvoltarea managementului traficului și utilizarea sistemelor de informații și, în special:

a) realizarea infrastructurii de telematica pentru colectarea datelor de trafic;

b) dezvoltarea de centre de informații asupra traficului și centre de control al traficului, precum și schimbul de date cu centrele de informații asupra traficului din diferite tari;

c) înființarea unor servicii de informare rutiera, în particular sisteme RDS-TMC*);

d) interoperabilitatea tehnica a infrastructurilor de telematica.

---------

Se considera proiect prioritar orice proiect care:

a) este conform obiectivelor politicii comunitare privind siguranța navigației maritime; sau

b) este proiectat sa implementeze convenții internaționale și rezoluții ale Organizației Maritime Internaționale (IMO) în domeniul siguranței navigației și referitoare la:

- implementarea sistemului comunitar de înregistrare a navelor care vin în/pleacă din porturile românești sau sunt în tranzit în largul coastelor României, utilizându-se sistemul electronic de schimb de date, incluzând, de asemenea, transmiterea datelor între nave și instalațiile terestre, acordându-se o atenție deosebită sistemelor electronice de schimb de date (EDI) cu interfete compatibile;

- dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de radio-navigație GPS (sistemul global de determinare a poziției);

- dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de management și informații pentru navigația de coasta și portuara (VTS) și a legăturilor lor în vederea urmăririi mai eficiente și mai sigure a traficului maritim, în particular în zonele de convergenta, aglomerate sau sensibile pentru mediu;

- implementarea unor tehnici pentru îmbunătățirea urmăririi traficului: baze de date privind fluxurile de trafic, accidentele și incidentele maritime, implementarea unor tehnici pentru analiza fluxurilor de trafic;

- dezvoltarea infrastructurii și a echipamentelor în scopul implementarii unui sistem global pentru siguranța și pericole pe mare (GMDSS);

- îmbunătățirea sistemelor telematice de schimb de date, în contextul controlului statului în porturi (port state control).

III. Rețeaua de informații și management asupra traficului pe căile navigabile interioare

Se considera proiect prioritar orice proiect de infrastructura care include în special:

a) un sistem de măsurători topohidrografice ale gabaritelor de navigație;

b) un sistem de semnalizare pentru navigație și de dirijare pentru nave, în special pentru navele care transporta mărfuri periculoase și poluante;

c) sisteme de comunicații pentru cazuri de urgenta și siguranța pe căile navigabile interioare.

IV. Rețeaua de informații și management asupra traficului aerian

Se considera proiect prioritar orice proiect care permite creșterea capacității sistemului de management al traficului aerian și optimizarea utilizării acestuia, care face parte dintr-un model de armonizare și integrare a facilităților și procedurilor diferitelor puncte de distribuție naționale și este în concordanta cu standardele internaționale relevante, definite de Organizația Aviației Civile Internaționale (O.A.C.I.) și de organismele europene competente, toate cele de mai sus ținând cont, în special, de lucrările Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene (EUROCONTROL).

Astfel de proiecte constau în:

a) studii privind o mai buna utilizare a spațiului aerian de către diferiții utilizatori și implementarea unui sistem de rute coerent și eficient;

b) planificarea și managementul traficului aerian care să ajute la realizarea unui echilibru între cerere și oferta și sa ducă la o utilizare optima a capacităților de control disponibile;

c) studiile și lucrările necesare pentru armonizarea mijloacelor și procedurilor pentru integrarea diferiților furnizori de servicii, ținându-se cont, în special, de liniile directoare adoptate de Conferința Europeană a Aviației Civile (ECAC);

d) îmbunătățirea productivitatii sistemului, în special prin intermediul mijloacelor automate de asistare a controlului de trafic și a sistemelor de detectare și rezolvare a conflictelor potențiale;

e) contribuții la instalarea mijloacelor de comunicație, navigație și supraveghere necesare controlului traficului aerian, inclusiv promovarea de noi tehnologii, în special sateliti și rețele digitale de date, acolo unde aceasta conduce la concordanta cu specificațiile comune europene.

*) Un sistem de mesaje digitale - radio pentru traficul rutier, în care mesajul poate fi transmis individual utilizatorului rutier.

II. Rețeaua de informații și management asupra traficului maritim

Secțiunea 8 Rețeaua de determinare a poziției și de navigație

Se considera proiect de interes național și european orice proiect referitor la stabilirea oricărei componente a viitorului Plan european de radionavigatie sau a sistemului global de determinare a poziției și de navigație prin satelit, care se integreaza în următoarea structura:

a) centru de control cuprinzând un sistem de procesare și control;

b) rețea de stații de navigație terestre;

c) un segment de spațiu compus din sateliti care permit transmiterea semnalelor de navigație;

d) rețea de stații de supraveghere.

*) Criteriile și specificațiile se referă la secțiunile corespunzătoare din anexa nr. 3.

Anexa 3 LISTA

proiectelor prioritare, identificate de România împreună

cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate

până în anul 2015

Rețeaua de cai rutiere

Autostrăzi:

1. Nadlac - Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sebes - Sibiu - Pitesti;

2. Brașov - Ploiesti - București;

3. Centura București Nord;

4. Centura București Sud;

5. București - Lehliu - Fetesti - Cernavoda - Constanta;

6. Mărășești - Buzau - Ploiesti.

Drumuri expres:

1. Sibiu - Brașov;

2. București - Giurgiu;

3. Timișoara - Stamora Moravita.

NOTĂ: Având în vedere importanța dezvoltării echilibrate a rețelei de autostrăzi și drumuri expres, începând cu anul 2003 se vor efectua studii de fezabilitate privind secțiunile de autostrăzi și drumuri expres amplasate în zona Transilvania, tronsonul Bors - Oradea - Cluj-Napoca - Targu Mures - Brașov.

Rețeaua de cai ferate

Rețeaua feroviara conventionala:

1. Curtici - Arad - Simeria - Vintu de Jos - Alba Iulia - Coslariu - Copsa Mica - Brașov - Ploiesti - București - Fetesti - Medgidia - Constanta;

2. Arad - Timișoara - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Strehaia - Craiova - Calafat;

3. Ungheni - Cristesti Jijia - Iași - Pascani - Bacau - Adjud - Mărășești - Focsani - Buzau - Ploiesti - București - Giurgiu;

4. Halmeu - Satu Mare - Oradea - Poieni - Cluj-Napoca - Apahida - Coslariu;

5. Buzau - Faurei - Brăila - Galați - Reni;

6. Craiova - Rosiori de Vede - Videle - București - Giurgiu;

7. Vicsani - Suceava - Pascani;

8. Vintu de Jos - Sibiu - Ramnicu Valcea - Valcele - Pitesti - București;

9. Oradea - Episcopia Bihorului.

Porturi interioare și rețeaua de cai navigabile:

1. Dunarea (Bazias - Portul Cernavoda - Portul Brăila - Portul Sulina);

2. Canalul Dunăre - Marea Neagra (Portul Cernavoda - Poarta Alba - Portul Constanta);

3. Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari;

4. Portul Sulina;

5. Portul Tulcea;

6. Portul Galați;

7. Portul Brăila;

8. Portul Cernavoda;

9. Portul Calarasi;

10. Portul Oltenita;

11. Portul Giurgiu;

12. Portul Drobeta-Turnu Severin;

13. Portul Moldova Noua.

Aeroporturi:

1. Arad;

2. București-Baneasa;

3. București-Otopeni;

4. Bacau;

5. Cluj-Napoca;

6. Constanta;

7. Iași;

8. Oradea;

9. Satu Mare;

10. Sibiu;

11. Suceava;

12. Timișoara;

13. Targu Mures.

Porturi maritime:

1. Portul Constanta.

Rețeaua de transport combinat:

1. Alba lulia;

2. Bacau;

3. Bradu de Sus (Pitesti);

4. Brașov Triaj;

5. Bucureștii Noi;

6. Buzau Sud;

7. Cluj-Napoca Est;

8. Constanta Mărfuri;

9. Craiova;

10. Deva;

11. Galați Mărfuri;

12. Glogovat (Arad);

13. Medias;

14. Oradea Est;

15. Ploiesti Crang;

16. Semenic (Timișoara Sud);

17. Socola Mărfuri;

18. Titan (București Sud);

19. Tulcea Mărfuri;

20. Terminalul Port Constanta;

21. Terminalul Giurgiu Port.

Anexa 3 (a) - REȚEAUA DE CAI RUTIERE

Anexa 3 (b) - REȚEAUA DE CAI FERATE

Anexa 3 (c) - REȚEAUA DE CAI NAVIGABILE INTERIOARE ȘI NODURI

-----------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.