Decizia nr. 356/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 și art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, , precum și a celor ale art. 219 alin. (3)-(5) și art. 221 alin. (1) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 195/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) privind circulația pe drumurile publice
Pune în aplicare 1
- OUG nr. 195/2002 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și ale
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , excepție ridicată de Johannes Bax în Dosarul nr. 1.281/250/2015 al Tribunalului Arad - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.195D/2016.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Decizia civilă nr. 681A din 8 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.281/250/2015, Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și ale
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . Excepția a fost invocată de Johannes Bax într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea
Constituției , a supremației sale și a legilor, prevăzut de
art. 1 alin. (5),
afectând în acest mod și demnitatea umană, valoare supremă consacrată la
art. 1 alin. (3) din Constituție . Apreciază că formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar prevederile
art. 104 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , precum și cele ale
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
fac referire la „titularul permisului de conducere“ fără a face distincție între titularul permisului de conducere eliberat de autoritatea română și titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină. Pe de altă parte, dispoziții speciale cu privire la titularul de permis de conducere eliberat de o autoritate străină se regăsesc la
art. 212 alin. (1)
și
(2) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002,
însă la capitolul „suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie“, și nicidecum în secțiunea privind „reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce“.
6.
Autorul excepției susține, totodată, că din compararea prevederilor
art. 104 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
cu cele ale
art. 219 alin. (3) din Regulament , sintagma „care îl are în evidență“ este confuză, nefiind clar la ce se referă legiuitorul prin această formulare, și anume, dacă se referă la serviciul poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta sau la serviciul rutier corespunzător locului în care a fost eliberat permisul de conducere auto de către autoritatea română competentă. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, încălcarea dreptului titularului permisului de conducere eliberat de autoritatea străină (în speță un stat membru al Uniunii Europene) de a beneficia de reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce reprezintă un tratament discriminatoriu, în condițiile în care există reguli instituite în acest sens, dar care, aparent, se aplică doar titularilor permiselor de conducere eliberate de autoritățile române. Aceasta în condițiile în care legislația statului membru al Uniunii Europene, emitent al permisului de conducere, nu sancționează cu interzicerea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile fapta similară săvârșită pe teritoriul său, prin urmare nu prevede și, în consecință, nu poate acorda această facilitate. Totodată, apreciază că textele criticate încalcă și liberul acces la justiție, consacrat atât prin
art. 21 din Constituție , cât și prin
art. 10 din Declarația
Universală a Drepturilor Omului,
art. 14 pct. 1 din Pactul
internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și prin
art. 6 paragraful 1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
7.
Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și a prevederilor
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
este neîntemeiată.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , republicată, este neîntemeiată, și arată că, de fapt, criticile formulate nu evidențiază în niciun fel vicii de neconstituționalitate ale textelor legale criticate și nu identifică contrarietatea între dispozițiile constituționale invocate și textele legale criticate. De asemenea, în ceea ce privește prevederile criticate din
Regulamentu l de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , învederează faptul că, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, acestea nu pot face obiect al controlului de constituționalitate.
10.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, sunt constituționale și nu contravin normelor invocate din Legea fundamentală. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , apreciază că aceasta este inadmisibilă.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale art. 2,
art. 3 ,
art. 10
și
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, precum și cele ale
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006 și aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 . Prevederile criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , republicată, au următorul cuprins:
–
Articolul 104
: „La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către șeful poliției rutiere a județului sau a municipiului București pe raza căreia a fost săvârșită fapta ori de către șeful poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, dar nu mai puțin de 30 de zile, în condițiile prevăzute în regulament.“;
–
Articolul 106
alin. (1) : „Până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier și tramvai trebuie să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență, pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, după cum urmează: […]“;
14.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5)
privind condițiile de claritate, precizie și previzibilitate a legii,
art. 16
referitoare la egalitatea în drepturi,
art. 18 alin. (1)
care prevăd că „cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de
Constituție
și de alte legi“, precum și
art. 21
privind accesul liber la justiție.
15.
Examinând susținerile autorului excepției, în ceea ce privește criticile vizând pretinsa neconstituționalitate a prevederilor
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , Curtea constată că excepția de neconstituționalitate cu un astfel de obiect este inadmisibilă. O atare soluție este justificată de împrejurarea că, potrivit
art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție , instanța de contencios constituțional „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. De asemenea, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea „(...) decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță [...]“, astfel încât excepția de neconstituționalitate a prevederilor altor categorii de acte normative decât cele prevăzute expres și limitativ de norma constituțională, preluată în legea organică a Curții, este inadmisibilă.
16.
În ceea ce privește
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , republicată, Curtea constată că autorul excepției deduce pretinsa neconstituționalitate a acestor norme legale prin raportare la prevederile
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , considerând că există neconcordanțe în ceea ce privește conținutul normativ al acestora.
17.
Referitor la critici de neconstituționalitate similare, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că acestea urmează să fie respinse ca inadmisibile, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale
Constituției
(a se vedea
Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013, și
Decizia nr. 823 din 3 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2016).
18.
Având în vedere aceste argumente, Curtea constată că și excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , republicată, este inadmisibilă.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art.1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 104
și
art. 106 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, precum și cele ale
art. 219 alin. (3)-(5)
și
art. 221 alin. (1) din Regulamentul
din 4 octombrie 2006 de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , excepție ridicată de Johannes Bax în Dosarul nr. 1.281/250/2015 al Tribunalului Arad - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.