Decizia nr. 609/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (2) din Codul penal
prezumat în vigoare 6 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 6
- Decizia nr. 479/2019 17 septembrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Co…
- Decizia nr. 195/2020 28 mai 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza î…
- Decizia nr. 191/2020 28 mai 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (3) teza a…
- Decizia nr. 83/2021 16 februarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 254…
- Decizia nr. 755/2023 14 decembrie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (3) din Co…
- Decizia nr. 338/2025 1 iulie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (2) și ale …
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 286/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul penal
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Oana Cristina Puică
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal , excepție ridicată de Costel Ghiță în Dosarul nr. 318/114/2016 al Tribunalului Buzău - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.814D/2016.
2.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia și depune înscrisuri. Astfel, arată că, potrivit dispozițiilor
art. 153 alin. (2) lit. b) din Codul penal , prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor de omor și, respectiv, de omor calificat, prevăzute la
art. 188
și
art. 189
din același cod, precum și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei. În acest context susține că nu ar trebui să se prescrie nici infracțiunile comise de martori și de organele judiciare în cauzele având ca obiect cercetarea penală pentru săvârșirea de infracțiuni care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Consideră că în acest mod se asigură persoanei condamnate pe nedrept posibilitatea de a-i acționa în judecată pe cei care se fac vinovați de producerea de probe mincinoase care au dus la condamnarea sa.
4.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul excepției solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, în sensul de a prevedea un alt moment de la care termenul de prescripție să înceapă să curgă în cazul anumitor infracțiuni. Or, potrivit dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea nr. 150 din 6 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 318/114/2016, Tribunalul Buzău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal . Excepția a fost ridicată de Costel Ghiță cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 154 alin. (2) din Codul penal
încalcă prevederile constituționale ale
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil și ale
art. 124 alin. (2)
referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. În acest sens, arată că termenele de prescripție „ar trebui să curgă din momentul când o parte procesuală dintr-o cauză află și are probe că o altă parte procesuală din aceeași cauză sau un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în aceeași cauză“. De asemenea, având în vedere „dispozițiile
art. 153 alin. (2) lit. b) din Codul penal , care sunt clare, în sensul că prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor prevăzute la
art. 188
și
189
și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei“, precum și faptul că, în speță, organul de cercetare penală „a luat mită într-un caz ce a avut ca urmare moartea victimei“, consideră că o „infracțiune comisă într-o cauză în care victima a decedat nu trebuie să se prescrie niciodată“.
7.
Tribunalul Buzău - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal
este neîntemeiată. Astfel, consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor
art. 21 alin. (3)
și
art. 124 alin. (2) din Constituție , întrucât datele de la care încep să curgă termenele de prescripție a răspunderii penale sunt aceleași pentru toți cetățenii. Totodată, arată că prin invocarea excepției petentul solicită, de fapt, modificarea dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal , în sensul calculării termenelor de prescripție a răspunderii penale din momentul când o parte procesuală dintro cauză află și are probe că o altă parte procesuală din aceeași cauză sau un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în aceeași cauză, ceea ce contravine atât prevederilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, cât și dispozițiilor
art. 61 alin. (1) din Constituție , în conformitate cu care „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“.
8.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal
este inadmisibilă. În acest sens arată că autorul excepției nu indică motivele și modalitatea în care textul de lege criticat contravine unor prevederi constituționale și nici articolele din
Legea fundamentală
la care se raportează în formularea criticii de neconstituționalitate. Invocă astfel
Decizia Curții Constituționale nr. 422 din 25 mai 2006 , prin care aceasta a reținut că: „potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale pot fi făcute în formă scrisă și motivate. Coroborând acest text de lege cu prevederile
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , rezultă că de esența controlului de constituționalitate este exercitarea acestuia numai în limitele sesizării. Prin urmare, Curtea Constituțională nu se poate substitui părții cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, raportând dispozițiile legale criticate la textele constituționale indicate de către autor. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
Legii nr. 47/1992 “. Mai mult, observă că autorul excepției dorește, de fapt, modificarea dispozițiilor de lege criticate, atribuție ce nu intră în sfera competențelor Curții Constituționale, care, potrivit
Legii nr. 47/1992 , verifică, în cadrul controlului de constituționalitate, conformitatea legilor și ordonanțelor cu prevederile
Constituției , fără a putea modifica sau completa dispozițiile supuse controlului.
10.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal
este inadmisibilă. Astfel, arată că acceptarea criticilor autorului excepției ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni prevederilor
art. 61 din Legea fundamentală , potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, fiind în contradicție și cu dispozițiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , în conformitate cu care „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 154 alin. (2) din Codul penal , care au următorul cuprins: „Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunilor continue termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, iar în cazul infracțiunilor de obicei, de la data săvârșirii ultimului act“.
14.
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil și ale
art. 124 alin. (2)
referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită completarea dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal , în sensul ca, pe de o parte, termenele de prescripție a răspunderii penale să curgă „din momentul când o parte procesuală dintr-o cauză află și are probe că o altă parte procesuală din aceeași cauză sau un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în aceeași cauză“, iar, pe de altă parte, ca o „infracțiune comisă într-o cauză în care victima a decedat“ să „nu se prescrie niciodată“. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
16.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 154 alin. (2) din Codul penal , excepție ridicată de Costel Ghiță în Dosarul nr. 318/114/2016 al Tribunalului Buzău - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 septembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.