Decizia nr. 209/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Anexă la 1
- OG nr. 38/2002 30 ianuarie 2002 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judici…
Costica Bulai - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la
art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bacau în Dosarul nr. 3.939/2002 al Curții de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autoarea excepției, întrucât nu ridica probleme de constituționalitate, ci doar de interpretare și aplicare a legii, de competența exclusiva a instanțelor judecătorești, o eventuala omisiune legislativă neputând fi complinita prin controlul efectuat de Curtea Constituțională.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 5 decembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 3.939/2002, Curtea de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la
art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bacau.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca admisibilitatea cererii de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și a falimentului trebuie analizata în lumina actului normativ în vigoare la data la care a fost formulată și înregistrată pe rolul instanței, iar nu în temeiul unui text de lege care își produce efectele juridice la o dată ulterioară introducerii acestei cereri. Prin urmare, respingând cererea ca inadmisibila deoarece nu întrunește condițiile prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 , instanța judecătorească a încălcat prevederile art. 15 alin. (2) și ale art. 78 din Constituție.
Curtea de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. IV alin. (1) coroborat cu art. 1 pct. 30 referitor la
art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
nu intră în contradictie cu prevederile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) și în art. 78 din Constituție.
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Guvernul arata ca prevederile
art. IV alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002 , potrivit cărora procedurile deschise până la data intrării în vigoare a ordonanței vor continua să fie administrate și lichidate conform prevederilor legale în vigoare anterioare modificărilor și completărilor aduse
Legii nr. 64/1995 , au caracter tranzitoriu, reglementand aplicarea legii procesuale în timp.
În speta dedusă controlului de constituționalitate aceste dispoziții nu sunt aplicabile, întrucât, din punct de vedere tehnic formal, procedura împotriva debitorului insolvent fusese pornită prin formularea cererii introductive a autoarei excepției, dar nu fusese deschisă prin pronunțarea unei hotărâri de către judecătorul-sindic, în conformitate cu prevederile
art. 31 din Legea nr. 64/1995 . Deoarece
art. IV alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
nu acoperă și cazul procedurilor pornite anterior intrării în vigoare a ordonanței, dar încă nedeschise, devin aplicabile dispozițiile Codului de procedura civilă, dreptul comun în aceasta materie.
Prin urmare, problema aflată pe rolul Curții reprezintă o chestiune de aplicare de către instanța judecătorească a principiului "tempus regit actum", iar nu de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. IV alin. (1) coroborat cu art. l pct. 30 referitor la
art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobată și modificată prin
Legea nr. 82/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Textele legale criticate au următorul conținut:
- Art. IV alin. (1): "Procedurile deschise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe vor continua să fie administrate și lichidate conform prevederilor legale în vigoare anterioare modificărilor și completărilor aduse
prin prezenta ordonanță.";
-
Articolul 1
pct. 30: "Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, se modifica și se completează după cum urmează:
[...] 30. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
<<Art. 29. - (1) Orice creditor care are o creanta certa, lichidă și exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puțin 30 de zile, a încetat plățile, în următoarele condiții:
a) dacă creanta izvorăște din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, creanta trebuie să aibă un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condițiile legii și calculate la data formulării cererii introductive;
b) în celelalte cazuri creanta trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;
c) în cazul unui creditor care deține creanțe din ambele categorii menționate la lit. a) și b), cuantumul total al creanțelor trebuie să fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condițiile legii și calculate la data formulării cererii introductive.
(2) Simplul refuz al unor plati, în baza unor excepții pe care debitorul le socotește, cu buna-credința, întemeiate, nu constituie o dovadă a stării de insolventa.
(3) Camerele de comerț și industrie teritoriale și asociațiile cooperatiste teritoriale, respectiv naționala, vor putea introduce cerere împotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla într-o situație notorie de insolventa.>>"
Autoarea excepției susține ca dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile.";
- Art. 78: "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca autoarea a ridicat excepția într-un dosar în care, în calitate de creditoare, formuland cerere de deschidere a procedurii insolventei debitoarei sale, sub imperiul vechii reglementări care nu condiționa admisibilitatea unei atare cereri de cuantumul creanței, ca urmare a intrării în vigoare a
Ordonanței Guvernului nr. 38/2002 , care prevede aceasta condiție, și-a văzut respinsă cererea, întrucât creanta sa era inferioară valorii minime prevăzute de noua reglementare.
Neconstituționalitatea textului de lege este dedusă printr-un rationament "per a contrario", autoarea excepției considerând ca, de vreme ce norma criticata se limitează a sustrage incidentei sale doar procedurile deschise până la data intrării sale în vigoare, fără a prevedea același lucru și cu privire la cererile deja introduse de creditori, nesolutionate prin încheierea de deschidere a procedurii de către judecătorul-sindic până în acel moment, asemenea cereri vor avea regimul juridic determinat prin noua reglementare care, astfel, retroactiveaza.
Curtea nu poate subscrie unei atare concluzii, întrucât omisiunii legiuitorului de a prevedea, prin norma tranzitorie în cauza, căreia dintre cele doua reglementări succesive urmează a se supune cererile de deschidere a procedurii insolventei, nesolutionate până la data intrării în vigoare a
Ordonanței Guvernului nr. 38/2002 , nu i se poate conferi semnificatia excesiva, atribuită de autoarea excepției, și anume aceea de a supune aceste cereri regimului juridic instituit prin noua reglementare, practicând astfel o extindere neconstitutionala a domeniului de aplicare în timp a noii legi.
De altfel, retroactivitatea unei reglementări legale constituie o stare organică, intrinseca a acesteia, neputând fi dedusă pe cale de interpretare și, cu atât mai puțin, din interpretarea unei omisiuni, fără a contraveni principiului "actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat".
Împrejurarea ca, în speta, instanța de fond a considerat ca cererile de deschidere a procedurii insolventei, nesolutionate până la data intrării în vigoare a noii reglementări, intra sub incidența acesteia nu pune în discuție neconstituționalitatea textului dedus controlului, ci reprezintă exclusiv o problemă de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excede sferei controlului de constituționalitate.
Într-adevăr, a statua în sensul solicitat de autoarea excepției ar presupune complinirea lacunei legislative menționate și, totodată, o pronunțare cu privire la modul de interpretare a legii, ceea ce ar contraveni
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, conform căruia "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV alin. (1) coroborat cu art. I pct. 30 referitor la
art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bacau în Dosarul nr. 3.939/2002 al Curții de Apel Bacau - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2003.
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. COSTICA BULAI Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu ───────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.