Decizia nr. 174/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18^1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 409/2001 , devenit art. 21 după republicare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rovinco" - S.A. Cotesti în Dosarul nr. 592/2002 al Curții de Apel Galați - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare București, prin avocat Lucia Capusan, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât statul, prin funcția sa legislativă, a intervenit pe piața financiară pentru a restabili echilibrul raporturilor juridice dintre creditori și debitori în scopul apărării interesului național. Pe de altă parte, pentru a evita deprecierea creanței, s-a reglementat posibilitatea consolidării titlurilor în USD tocmai pentru conservarea lor și nu pentru a se face tranzacții în dolari. Reprezentantul Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondata, sustinand ca dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, ci dezvolta politica statala în crearea și protejarea cadrului juridic necesar valorificării activelor bancare. În realizarea acestor obiective, prin cap. II a fost creata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, iar cap. IV pune la dispoziția acestei autorități parghiile necesare în vederea atingerii scopului ordonanței de urgenta contestate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 17 iunie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 592/C/2002, Curtea de Apel Galați - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 18^1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 409/2001 , devenit art. 21 după republicare.

Excepția a fost ridicată de contestatoarea recurenta Societatea Comercială "Rovinco" - S.A. Cotesti în dosarul de mai sus având drept obiect contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține ca statul român, prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, a certificat în momentul privatizării cuantumul datoriilor pe care le avea societatea. Cu aceasta ocazie debitele au fost stabilite în lei și nu s-au raportat la alta moneda de referința. De aceea, posibilitatea creditorilor de a se prevala de dispozițiile

art. 21 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , republicată, în sensul consolidării creanțelor în USD, aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate.

Curtea de Apel Galați a apreciat ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata întrucât, pe de o parte, dispozițiile contestate contravin prevederilor constituționale care consacra principiul fundamental conform căruia moneda naționala este leul și, pe de altă parte, încalcă principiul egalității în fața legii. În opinia instanței, prevederile referitoare la consolidarea în valută a creditelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare "creează o excepție privitoare la dreptul persoanelor care au contractat credite în moneda naționala să le achite tot în aceeași moneda".

De altfel, "nimic nu ar justifica faptul ca paratei, ce face parte din structurile puterii guvernamentale, sa i se permită ca într-un contract civil de cesiune de creanta sa dobândească mai multe drepturi decât cele transmise de către cedent prin efectul contractului de cesiune".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul a opinat ca "dispozițiile legale criticate sunt cuprinse în cap. IV intitulat Evidente speciale, contabile, conturi bancare al

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , republicată, ceea ce evidențiază clar scopul și finalitatea dispozițiilor din acest capitol, și anume valorificarea creanțelor preluate la o valoare cat mai apropiată de valoarea debitelor, existenta la data preluării".

Ca urmare, prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale, ci, dimpotriva, dezvolta unul dintre obiectivele principale ale acțiunii statale, și anume protejarea intereselor naționale în activitatea financiară și valutară.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 18^1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998

privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 409/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate,

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active bancare a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, schimbandu-se numerotarea articolelor, astfel încât dispozițiile art. 18^1 au fost cuprinse în art. 21, cu următoarea redactare:

- "Art. 21. - (1) Înregistrarea în contabilitate a valorii nominale a activelor bancare preluate de la bănci se face și în structura monetara existenta în titlurile de creanta deținute de banca pentru fiecare debitor cedat, remise de banca cedenta o dată cu semnarea contractului de cesiune.

(2) În vederea valorificării creanțelor preluate de AVAB, la valori cat mai apropiate de valoarea nominală, actualizată la zi, debitele în lei și în alte valute decât USD, la data preluării, se consolideaza în USD, în baza raportului leu/USD la acea data."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca prin dispozițiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituționale ale art. 134 alin. (2) lit. b) și ale art. 136 alin. (2) care au următorul conținut:

- Art. 134 alin. (2) lit. b): "(2) Statul trebuie să asigure: [...]

b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;";

- Art. 136 alin. (2): "Moneda naționala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca scopul

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , cu modificările și completările ulterioare, enuntat în art. 1, este acela de a stabili "cadrul juridic pentru valorificarea unor active ale băncilor la care statul este acționar majoritar, în vederea pregătirii acestora pentru începerea procedurii de privatizare, în scopul creșterii gradului de solvabilitate și a credibilitatii interne și externe sau reglementării problemelor de natura financiară ale acestora pentru menținerea viabilitatii sistemului bancar, precum și pentru accelerarea procedurilor de recuperare a creanțelor cesionate".

Pentru realizarea acestor obiective, prin cap. II al ordonanței a fost creata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca instituție în subordinea Guvernului. Atribuțiile principale ale acestei instituții includ, conform ordonanței, preluarea cu plata a activelor bancare și a creanțelor comerciale, în scopul valorificării lor pe piața, inițierea și finalizarea procedurilor de executare silită, vânzarea creanțelor prin licitații publice, negocierea creanțelor și eșalonarea scadentelor.

Textul de lege criticat pentru neconstituționalitate reglementează o procedură specială de reflectare în contabilitate a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică, de conservare și de valorificare a acestora cu mai multă celeritate.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea constata ca în condițiile persistentei fenomenului inflationist raportarea valorii creanțelor statului la monede stabile constituie o măsura de protejare a intereselor naționale în activitatea economică și financiară, iar nu un act legislativ contrar acestei norme constituționale, cum, fără temei, se susține în motivarea excepției. Existenta unui regim juridic special în materia creanțelor bugetare își găsește fundamentul constituțional tocmai în dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. b), iar acest temei justifica efortul de încasare a creanțelor bugetare și de asigurare a veniturilor publice la bugetul de stat.

Nu se poate retine nici critica conform căreia textul de lege criticat încalcă prevederile art. 136 alin. (2) din Constituție, deoarece, prin reglementarea ce o conține, nu deroga de la dispoziția constituțională prin care se stabilește ca moneda naționala este leul. Referirea la consolidarea creanțelor în USD reprezintă o modalitate tehnica de echivalare a obligației a carei valoare se schimba în raport cu fluctuatia valorică a monedei naționale și vizează efectuarea unor tranzacții comerciale prin raportare la alte monede folosite frecvent în operațiile financiare internaționale, în vederea prezervarii interesului național prin actualizarea valorii unor creanțe, fie ale statului, fie ale altor

persoane fizice sau juridice.

În sfârșit, Curtea constata ca s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 18^1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , devenit art. 21 după republicare, prin Decizia nr. 78 din 25 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 2 aprilie 2003.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 134 alin (2) lit. b) și al art. 136 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al

art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18^1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 409/2001 , devenit art. 21 după republicare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rovinco" - S.A. Cotesti în Dosarul nr. 592/2002 al Curții de Apel Galați - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2003.