Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 269/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
24 iunie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 545 din 24 iunie 2003
Citat de
3 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 11.182 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea și Silvia Asanache în Dosarul nr. 1.096/2003 al Tribunalului Prahova - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă autorii excepției, prin avocat, și partea Georgeta Silvia Nicolescu, personal și asistată de apărător, lipsind Comisia locală pentru aplicarea

Legii nr. 18/1991

- comuna Lipanesti, județul Prahova, și Comisia judeteana pentru aplicarea

Legii nr. 18/1991

Prahova, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorilor excepției susține neconstituționalitatea art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care prevede efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor având ca obiect bunurile supuse partajului, apreciind ca imparteala judiciară ar trebui să fie rezultatul nemijlocit al gandirii judecătorului, iar nu expresia voinței unei persoane neabilitate de lege pentru a atribui loturi, respectiv expertul numit în cauza în vederea realizării operațiilor de măsurătoare, evaluare și altele asemenea.

Avocatul părții prezente considera ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, întrucât legiuitorul nu a înțeles sa delege atribuțiile judecătorului altor persoane, instanța judecătorească fiind singura competența a atribui părților loturile propuse de expert. Este ceea ce consacra și art. 673^14 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care prevede că, "În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanța se va pronunța prin hotărâre".

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției, constatările expertului cu privire la formarea loturilor rămânând la libera apreciere a judecătorului, care este singurul care va decide atribuirea lor.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 februarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 1.096/2003, Tribunalul Prahova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea și Silvia Asanache.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arata ca, întrucât în competența expertului nu pot intra decât atribuțiile prevăzute de alin. 2 al art. 673^6, și anume evaluarea bunului, stabilirea faptului dacă acesta poate fi comod partajabil în natura și în ce mod, expertul nu poate forma loturile ce urmează a fi atribuite, singura competența sa realizeze acest lucru fiind instanța judecătorească. Prin urmare, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 123 alin. (1) și art. 125 alin. (1), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și numai de către instanțele judecătorești stabilite de lege.

Tribunalul Prahova - Secția civilă arata ca dispozițiile art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă enunta elementele principale pe care le cuprinde raportul de expertiza, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească acesta și operațiile ce trebuie realizate pentru desăvârșirea împărțelii, astfel încât activitatea desfășurată de expert este clar determinata, instanța judecătorească fiind în măsura a cenzura raportul de expertiza astfel întocmit, potrivit art. 673^9 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate și deci excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât reglementarea cuprinsă în art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă nu contravine prevederilor constituționale ale art. 123 alin. (1) și ale art. 125 alin. (1). Se arata ca, în scopul împărțelii în natura, dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare și evaluare pentru care instanța nu are date suficiente, aceasta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Astfel, textul de lege criticat constituie expresia clara a infaptuirii justiției cu respectarea garanțiilor procesuale, a principiilor care trebuie să stea la baza oricărei imparteli.

Avocatul Poporului considera ca argumentele formulate de autori în motivarea excepției de neconstituționalitate vizează probleme de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie de partaj, care intră în competența exclusiva a instanței judecătorești. Potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională se poate pronunța numai asupra intelesului contrar Constituției al textelor de lege criticate, astfel încât excepția de fața este inadmisibila.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conținut:

- Art. 673^6 alin. 2: "Raportul de expertiza va arata evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natura și în ce mod anume, propunand loturile ce urmează să fie atribuite."

Autorul excepției susține ca dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 123 alin. (1): "Justiția se înfăptuiește în numele legii.";

- Art. 125 alin. (1): "Justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea retine ca textul de lege criticat prevede posibilitatea instanței judecătorești de a apela la cunoștințele unor experți în cadrul procedurii împărțelii judiciare și de a dispune prin încheiere efectuarea unei expertize atunci când pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare sau evaluare. Sub acest aspect, părerile experților se limitează la evaluarea bunurilor, indicarea posibilității lor de partajare în natura și a modului în care acest lucru se poate realiza, precum și la propunerea loturilor ce urmează să fie atribuite.

Întrucât art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede in terminis ca expertul doar propune loturile ce urmează să fie atribuite, instanța fiind cea care, prin hotărâre, le stabilește și le atribuie, este evident ca, din acest punct de vedere, critica de neconstituționalitate este lipsită de relevanta. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 673^14 alin. 1, cuprinse în capitolul "Procedura împărțelii judiciare" din Codul de procedură civilă, asupra cererii de partaj instanța se va pronunța prin hotărâre, indiferent de modul cum a intervenit imparteala bunurilor, prin buna învoiala sau nu, sau dacă în cauza s-a dispus efectuarea unei expertize.

Fără indoiala, luând cunoștința de propunerile expertului desemnat - bazate pe măsurători și calcule care implica cunoștințe de specialitate, pe care instanța nu le poseda -, aceasta și le poate însuși ca atare, poate solicita lămuriri suplimentare, fie orale, citând expertul în fața instanței, fie în scris, dispunând sa răspundă la obiectiunile părților sau să efectueze un supliment de expertiza ori poate dispune o noua expertiza, la cererea părților sau din oficiu. Prin urmare, instanța judecătorească are la dispoziție posibilități ample și variate de natura a-i permite sa pronunțe o hotărâre legală și temeinica.

Împrejurarea ca, din comoditate sau pentru alte motive, o instanța își însușește propunerile deficitare sau discutabile ale expertului, respingând, fără motivare sau cu o motivare precara, cererile părților în litigiu, nu reprezintă o problemă de neconstituționalitate, de natura sa legitimeze competența Curții, ci exclusiv un aspect care tine de aplicarea legii, în raport cu o anumită situație de fapt, hotărârea astfel pronunțată fiind supusă cenzurii instanțelor de control judiciar.

Prin urmare, Curtea constata ca susținerea autorilor excepției, potrivit căreia textul criticat încalcă dispozițiile constituționale care prevăd ca justiția se realizează în numele legii prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, este neîntemeiată, art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă constituind expresia infaptuirii justiției cu realizarea garanțiilor procesuale ale tuturor părților implicate în proces.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea și Silvia Asanache în Dosarul nr. 1.096/2003 al Tribunalului Prahova - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
──────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.