Decizia nr. 481/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, excepție ridicată de Eugen Ionele în Dosarul nr. 2.728/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 849D/2017 al Curții Constituționale.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul excepției a transmis note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care precizează că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează aspecte referitoare la modificarea și completarea legii. Or, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel cum stabilește

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Sentința civilă nr. 4.197 din 22 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.728/2/2016, Curtea de Apel

București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României. Excepția a fost ridicată de Eugen Ionele cu prilejul judecării cauzei având obiect anularea unui act administrativ.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece exclud din categoria beneficiarilor legii persoanele care au lucrat în Ministerul Comerțului Exterior. Astfel, arată că prevederile legale criticate fac referire la denumirile ulterioare ale Ministerului Comerțului Exterior. Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale a fost continuatorul și beneficiarul drepturilor și obligațiilor juridice transferate de la Ministerul Comerțului Exterior, care nu a fost desființat, dizolvat sau lichidat, ci a fost transformat în Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, prin adăugarea în structura sa a Departamentului Cooperării Economice Internaționale. Nespecificarea Ministerului Comerțului Exterior în

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

reprezintă o eroare a legiuitorului, care trebuie îndreptată, deoarece se face o discriminare față de sutele de pensionari care au lucrat în Ministerul Comerțului Exterior. În aceste condiții, petentul solicită modificarea

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 , în sensul includerii Ministerului Comerțului Exterior în categoria instituțiilor enumerate de aceste prevederi legale.

7.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, limitându-se la justificarea admisibilității sesizării Curții Constituționale în raport cu

art. 29 din Legea nr. 47/1992 .

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că instituțiile în cadrul cărora eventualii beneficiari ai normei trebuie să își fi desfășurat activitatea, precum și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească sunt aspecte ce țin de politica legiuitorului în domeniu. Totodată, menționează că prevederile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normelor legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

10.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Reține că autorul acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluții legislative, în sensul introducerii tuturor salariaților din Ministerul Comerțului Exterior printre beneficiarii

Legii nr. 216/2015 . Critica de neconstituționalitate formulată tinde la completarea textului de lege, soluția legislativă existentă nemulțumindu-l prin prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, instanța de contencios constituțional nu poate complini omisiunile legislative, întrucât, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, care au următorul cuprins: „De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Comerțului, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate.“

14.

În opinia autorului excepției, prevederile legale ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din

Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi și

art. 47 alin. (2)

privind dreptul la pensie. De asemenea sunt invocate dispozițiile

art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , privind interzicerea generală a discriminării.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, astfel cum sunt formulate, criticile autorului vizează, în realitate, două aspecte: 1) completarea prevederilor

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 , prin includerea Ministerului Comerțului Exterior, în categoria autorităților enumerate de lege; 2) calificarea activității desfășurate în Ministerul Comerțului Exterior - Centrul de Perfecționare a Cadrelor din Sistemul de Comerț Exterior, ca fiind activitate desfășurată în Departamentul de Comerț Exterior.

16.

Cu privire la primul aspect, Curtea reține că, prin critica de neconstituționalitate, se are în vedere o omisiune legislativă. Potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja instituite (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, paragraful 14).

17.

Pe de altă parte, analizând dacă o asemenea omisiune legislativă are sau nu relevanță constituțională, Curtea reține că prevederile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 , astfel cum sunt formulate, dau expresie opțiunii legiuitorului de a stabili una dintre categoriile de beneficiari ai legii antereferite și condițiile pe care această categorie trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv: să aibă calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României și să aibă o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate.

18.

Cu privire la Departamentul de Comerț Exterior, Curtea observă că prevederile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

cuprind o enumerare a ministerelor și autorităților publice în cadrul cărora a existat această structură, fără ca această enumerare să aibă caracter limitativ. La această concluzie conduce maniera de redactare a normei și analiza

Normelor de metodologice

de aplicare a

Legii nr. 216/2015

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 954/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015. Astfel, potrivit

art. 5 lit. b) din Normele metodologice

menționate:

Constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzută de Lege perioadele de activitate în care persoanele prevăzute la art. 2:

b)

au desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Comerțului, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul pentru întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, Ministerul întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, în direcțiile generale, direcțiile și compartimentele cu specific de comerț exterior și cooperare economică internațională din administrațiile centrale ale fostelor ministere și departamente de comerț exterior și cooperare economică internațională;“.

19.

Astfel, alături de enumerarea punctuală a categoriilor de ministere și alte autorități publice, în cadrul cărora a existat Departamentul de Comerț Exterior, sub diferite denumiri, prevederile

art. 5 lit. b) din Normele metodologice

utilizează, ca tehnică de reglementare, și o denumire cu caracter generic, utilizând formula sintetică „direcțiile generale, direcțiile și compartimentele cu specific de comerț exterior și cooperare economică internațională din administrațiile centrale ale fostelor ministere și departamente de comerț exterior și cooperare economică internațională;“.

20.

Prin urmare, susținerea autorului excepției, în privința caracterului discriminatoriu al prevederilor

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 , care nu prevăd și Ministerul Comerțului Exterior, nu subzistă, în condițiile în care aceste prevederi de lege urmează a fi interpretate și aplicate prin prisma dispozițiilor

art. 5 lit. b) din Normele metodologice .

21.

De altfel, referirea pe care dispozițiile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

o fac la Departamentul de Comerț Exterior „din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale“ are în vedere denumirea ministerului din momentul înființării acestui departament, în anul 1975, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 2/1975, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 17 ianuarie 1975. Astfel, la momentul înființării Departamentului Cooperării Economice Internaționale, denumirea ministerului era aceea de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, și nu aceea de Ministerul Comerțului Exterior. Schimbarea denumirii Ministerului Comerțului Exterior în Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale a avut loc anterior, în anul 1974, potrivit art. 1 din Decretul Consiliului de Stat nr. 116/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 63 din 18 aprilie 1974.

22.

Sub acest aspect, Curtea precizează că schimbarea în timp a denumirii autorităților și structurilor publice cu rol în desfășurarea activității statale de comerț exterior, în funcție de diversele opțiuni de ordin organizatoric și funcțional, nu are consecințe asupra stabilirii unor drepturi, atâta vreme cât normele legale permit identificarea acestor autorități publice.

23.

Mai mult, utilizarea, în cuprinsul normei juridice, a tuturor denumirilor pe care o autoritate publică le-a avut, în diferite perioade, ar conferi redundanță reglementării și ar reprezenta o abatere de la regulile de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pe cale de consecință, Curtea reține că pretinsa omisiune legislativă invocată de autorul excepției nu are relevanță constituțională.

24.

Cu privire la cea de-a doua critică de neconstituționalitate formulată, Curtea reține că evaluarea și calificarea în concret a activității desfășurate de membrii corpului diplomatic și consular, destinatari ai prevederilor

art. 3 din Legea nr. 216/2015,

precum și aprecierea asupra îndeplinirii a condițiilor legale referitoare la pensia de serviciu reprezintă aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii menționate, de autoritățile publice cu atribuții în domeniu și de instanțele judecătorești.

25.

În aceste condiții, având în vedere prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității prevederii de lege cu care a fost sesizată, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât privește chestiuni de interpretare și aplicare a unor texte de lege, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.

26.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, excepție ridicată de Eugen Ionele în Dosarul nr. 2.728/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.