Decizia nr. 327/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (2) raportate la cele ale art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ionița Cochințu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2)
raportate la cele ale
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea ARC Resources Company - S.A., cu sediul în Geneva, Elveția, în Dosarul nr. 50/1.371/2017 al Tribunalului Specializat Mureș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.551D/2017.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că reprezentantul convențional al autoarei excepției de neconstituționalitate, avocat Ștefan Moțec, a transmis un înscris prin care precizează că, din motive obiective, nu poate fi prezent în fața Curții Constituționale la data termenului de judecată și solicită soluționarea cauzei în lipsă, pe baza considerentelor invocate și dezvoltate în motivarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în speță, se critică dispoziții legale care prevăd un regim derogatoriu de la dreptul comun în ceea ce privește incompatibilitățile instituției judecătorului-sindic și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, menționând jurisprudența Curții Constituționale, precizează că, pe vechiul cadru legal în materie, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat și a statuat că prevederile legale sunt constituționale. De altfel, este vorba de reguli de procedură, aspecte ce sunt apanajul legiuitorului în a le stabili, potrivit prevederilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 20 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 50/1.371/2017, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2)
raportate la cele ale
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea ARC Resources Company - S.A., într-o cauză întemeiată pe dispozițiile
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate, care statuează că dispozițiile
Codului de procedură civilă
privind incompatibilitățile prevăzute la
art. 42 alin. (1)
nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după anularea hotărârii în apel, sunt contrare
art. 1 alin. (5) ,
art. 21,
art. 24,
art. 45,
art. 124
și
art. 126 din Constituție . Astfel, consideră că sfera cazurilor de incompatibilitate ar trebui să cuprindă și situația judecătorului-sindic care soluționează opozițiile la hotărârea de deschidere a procedurii, având în vedere faptul că același judecător-sindic a pronunțat și hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței.
7.
Tribunalul Specializat Mureș opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Dreptul la apărare, care, printre altele, are în vedere instituirea de către legiuitor a unui sistem de incompatibilități, interdicții și incapacități suficient de larg, astfel încât să nu existe niciun dubiu asupra imparțialității judecătorului chemat să soluționeze un dosar, este încălcat prin reglementarea supusă controlului de constituționalitate. Chiar dacă arhitectura
este în sensul de a conferi judecătorului-sindic competența de soluționare cu privire la toate cererile incidente în procedură, opoziția are caracterul unei căi de atac de retractare.
8.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 46 alin. (2)
raportate la cele ale
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, prevederi care au următorul cuprins:
–
Articolul 46
alin. (2) : „(2) Dispozițiile
art. 42 alin. (1) din Codul de procedură civilă
privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după anularea hotărârii în apel.“;
–
Articolul 71
alin. (2) : „(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar să efectueze notificările prevăzute la art. 100. În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la care vor fi citați administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluționa deodată, printr-o sentință, toate opozițiile. Admițând opoziția, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.“
13.
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (5)
cu privire la principiul legalității,
art. 21
referitor la accesul liber la justiție,
art. 24
privind dreptul la apărare,
art. 45
referitor la libertatea economică,
art. 124
privind înfăptuirea justiției și
art. 126
referitor la căile de atac.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
sau regăsit și în vechea reglementare la
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , fiind modificate prin
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , pentru corelare cu noul cadru legislativ și cu procedurile prevăzute de acesta, iar prevederile
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
s-au regăsit în
art. 32 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 . Atât în forma inițială, cât și în cea modificată, precum și în
Legea nr. 85/2014 , dispozițiile
art. 46 alin. (2)
au avut aceeași formă, respectiv fac excepție de la aplicarea dispozițiilor din
privind incompatibilitatea, astfel că nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după anularea hotărârii în apel.
15.
De asemenea, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu,
Decizia nr. 103 din 20 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, și
Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, prin care a respins excepția de neconstituționalitate.
16.
Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată conține norme de procedură, referitoare la inaplicabilitatea dispozițiilor din
privind incompatibilitatea judecătorilor, cu excepția situației rejudecării, după casarea hotărârii în recurs, de către judecătorul-sindic. Or, potrivit
art. 126 alin. (2) din Constituție , competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute de lege, astfel că, fără a încălca norme sau principii fundamentale, legiuitorul, în virtutea acestor prerogative constituționale și în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească, în parte, și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun, ca în cazul de față. Pe de altă parte, modalitatea de repartizare aleatorie și în sistem informatizat a cauzelor, prevăzută de
art. 9 din Legea nr. 85/2006 , nu poate încălca, în sine, accesul liber la instanță, dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.
17.
De altfel, prin
Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007 , precitată, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, reținând că, în cadrul procedurii insolvenței, sunt stabilite unele reguli derogatorii de la dreptul comun, fiind, însă, aplicabile dispozițiile potrivit cărora prevederile legale se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale
Codului de procedură civilă , ale
Codului civil , precum și ale altor acte normative din domeniul insolvenței. Astfel, este respectat atât principiul constituțional al accesului liber la justiție, cât și dreptul la apărare.
18.
La instituirea normelor criticate, legiuitorul a avut în vedere ocrotirea intereselor părților, în sensul de a se evita formularea șicanatorie a cererilor de recuzare, asigurând efectuarea cu celeritate a atribuțiilor judecătorului-sindic, fără întreruperi nejustificate, pe care le impun desfășurarea și finalizarea procedurii insolvenței. Judecătorul-sindic care a pronunțat o hotărâre, în conformitate cu atribuțiile prevăzute de
Legea nr. 85/2006 , nu numai că nu devine incompatibil pentru acest motiv, ci este obligat să efectueze în continuare actele impuse până la finalizarea procedurii.
19.
Or, cele statuate prin jurisprudența anterioară a Curții Constituționale sunt aplicabile mutatis mutandis și noului cadru legislativ în materie de insolvență, întrucât prevederile
fac trimitere atât la
Codul de procedură civilă , cât și la alte acte normative, spre exemplu, potrivit
art. 342 alin. (1) , dispozițiile acestei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale
Codului de procedură civilă
și ale
Codului civil . Ca atare, sunt prevăzute mecanisme de acces la justiție și de exercitare a dreptului la apărare, fiind astfel respectate aceste drepturi constituționale.
20.
Mai mult, cu privire la dispozițiile
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 , prin
Decizia nr. 116 din 9 martie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 5 iulie 2017, Curtea a constatat că opoziția la deschiderea procedurii introduse de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziții este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanșare a deschiderii procedurii prevăzute de legislația în materie. Această procedură poate fi considerată deschisă ori refuzată numai când judecătorul-sindic hotărăște în privința opozițiilor formulate de creditori. Numai hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunță asupra opozițiilor este supusă căilor de atac.
21.
Potrivit
art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 , Curtea de apel este instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, acestea fiind definitive. Așadar, judecătorul-sindic reanalizează condițiile legale, având în vedere elementele de fapt și de drept noi invocate de creditorul oponent și care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunțării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenței, elemente care nu au fost menționate în cererea formulată de debitor. Încheierea de deschidere a procedurii nu prejudiciază drepturile debitorului sau pe cele ale creditorilor, fiind doar o etapă procedurală.
22.
Ca atare, Curtea nu poate reține pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 alin. (2)
raportate la cele ale
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 , fiind dreptul legiuitorului, în virtutea prevederilor constituționale, să stabilească normele de procedură, în considerarea specificului procedurilor în materie de insolvență, proceduri care nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.
23.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea ARC Resources Company - S.A., cu sediul în Geneva, Elveția, în Dosarul nr. 50/1.371/2017 al Tribunalului Specializat Mureș și constată că dispozițiile
art. 46 alin. (2)
raportate la cele ale
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Specializat Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.