Ghidul din 19 mai 2003

ANEXA

Nr.

I

G

H

I

D

M

E

T

O

D

O

L

O

G

I

C

pentru

evaluarea

copilului

cu

dizabilități

și

încadrarea

într-un

grad

de

handicap

intra oricine, în orice moment, ca urmare a unor împrejurări nefericite, cum sunt unele boli și accidentele.

Sarcina evaluării copiilor cu dizabilități nu este una ușoară. Rolul evaluatorului este S8 știe exact ce es-te dizabilitatea; care sm1t coonimatele -s-âle, dar și s-o recunoască ca experiență unică, ca o dimensiune a diversității umane. Numai astfel se poate aprecia corect dacă serviciile și programele de intervenție și sprijin pe care le propune și le evaluează răspund necesităților celor cărora le sunt adresate.

Evaluarea trebuie să se realizeze într-un cadru empatic și de pe poziții de compatibilitate culturală cu beneficiarii ei. Aceasta

presupune facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități și participarea acestora și a reprezentaților legali la toate nivelurile evaluării. Parteneriatul în evaluare este esențial; părinții au dreptul să fie consultați, să participe la luarea deciziilor consecutive evaluării, să cunoasCci planum.'e și programele de intenenție

și

progr '-'de pe ccîre le realizează copilul.

Evaluarea este un act de mare responsabilitate pentru toți factorii implicați:

copii, părinți, specialiști evaluatori. De aceea, nu este lipsit de importanță să notăm existența unor atitudini greșite, discriminatorii în abordarea evaluării, care trebuie evitate:

a)

Evaluarea orientată spre descoperirea unei dizabilități a copilului, din perspectiva predominant medicală, defectologică sau psihologică. În practica evaluării, adesea, singurele instrumente de care dispun evaluatorii sunt testele psihologice și cele medicale de laborator și paraclinice și, în consecință, dificultățile cu care se confruntă copilul la un moment dat sunt atribuite exclusiv unor disfuncții somatice sau psihice, i_gnorându-se posibilitatea inducerii lor pe cale educațională; de exemplu, lipsă de timulm-e,

rrreto-ae

pruagugioc greșite.

b)

Evaluarea concepută ca diagnoză sau redusă doar la valențele sale diagnostice. Evaluarea nu înseamnă numai diagnoză, constatare, clasificare și nu este o etichetă, uneori definitivă, pe un destin. Cunoaștem copiii pentru a le înțelege și stimula dezvoltarea prin intervenții adecvate

și

nu pentru a-i eticheta.

c)

Evaluarea tardivă. Se resimte acut nevoia unor instrumente

de identificare a decalajelor în dezvoltarea copilului, de tip screening, cât mai devreme posibil, care să evalueze principalii parametri ai dezvoltării și să dea posibilitatea pecialiștilor, educatorilor și părințmn:

S-8

int imi pe egcr:rertttle

cu

deficit de dezvoltare cât mai timpuriu. Trebuie promovate activ depistarea precoce și intervenția timpurie.

d)

Evaluarea părtinitoare, în raport cu statutul economico-social al familiei

copilului cu dizabilit1îți, fiind '

semrralate cazuri de evaluare incorect« a

copiii\Jr

proveniți dlll medii defavorizate.

e)

Stilul

inadecvat

al

unora

dintre

evaluatori

în

administrarea instrumentelor

de investigare,

cum

ar

fi:

asumarea

rolului

de

persoană inaccesibilă, judecător

și

arbitru al destinului

cupilulur,

nu

se ctdmite attesul

părinților la evaluare; nu se motivează suficient copilul ,

în vederea anihilării inhibițiilor, inerente situației de evaluare; atitudini manipulatorii; timp redus de evaluare.

Principiile evaluării copilului cu dizabilităț_i:

I.

Evaluarea trebuie să fie subordonată

INTERESULUI SUPERIOR

al copilului - creșterea nivelului de

"funcționalitate",

de implicare activă în planul vieții individuale și sociale.

II.

Evaluarea trebuie axată pe potențialul de dezvoltare a copilului.

III.

Evaluarea necesită o abordare

COMPLEXĂ

si

COMPLETĂ

a elementelor relevante (sănătate, nivel de instrucție și educație, grad de adaptare psiho-socială, situație economică ș.a.) precum și a interacțiunii dintre acestea.

IV.

Evaluarea trebuie sa fie

UNITARĂ,

.să

urmărească și să opereze cu aceleași obiective, criterii,

.t".ITetodolagii,

pentru

toți

oopiii.

V.

Evaluarea trebuie să aibă un caracter

MULTIDIMENSIONAL,

altfel spus să determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic și recomandări privind dezvoltarea viitoare a copilului, în integralitatea sa.

VI.

Evaluarea presupune o

MUNCĂ ÎN ECHIPĂ,

cu participarea activă și responsabilizarea tut\Yim sp«ialiștilrn implY{,?tți

YM)logi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenți sociali, logopezi etc.).

VII.

Evaluarea se bazează pe un

PARTENERIAT

autentic cu beneficiarii direcți ai acestei activități: copilul și persoanele care îl au în ocrotire.

Evaluarea

-

proces continuu și complex

Reforma din protecția copilului, educație

si

s-Jnătate

atinge

în des:f'aștmîrea ei și domeniul evaluării copiilor. Prezentul ordin afirma reconsiderarea actului evaluării, din perspectiva necesității includerii și a unor grupuri vulnerabile de copii în acțiunea evaluativă.

Evaluarea trebet·ie privită

ca un

pr(n, complex, cantinuu,

dii-1tmric,

de

cunoaștere și estimare cantitativă și calitativă a particularităților dezvoltării și a capacității de învățare a copilului.

Evaluarea

presupune

colectarea

de

informații

cât

mai

complete, interpretarea de date, punerea și rezolvarea de probleme în scopul orientării deciziei și intervenției.

Evaluarea este o parte dintr-un proces și nu un demers ulterior și exterior diverselor tipuri de intervenții: educaționale,

de protecție, de tratament și recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezumă la o activitate constatativă, ci investighează potențialul de dezvoltare și învățare și sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare.

Evaluarea statică, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilitățile

pe

care le are la

un

ffi()l'l)ent dat

}i

nu

pe capacit e

sale

de dezvoltare a fost înlocuită cu

evaluarea dinamică,

prin care se estimează potențialul de învățare în scopul folosirii lui ca suport în formarea abilităților necesare dezvoltării plenare a copilului.

Probele și testele de evaluare nu mai au

drept obiectiv evidențierea deficienței și a blocajelor pe care aceasta le determină în dezvoltare, ci determinarea abilităților și a disponibilităților imediate pentru dezvoltare. O asemenea abordare exclude definitiv teza

"caracterului

irecuperabil" al copilului cu dizabilități.

Evaluarea stabilește elementele pozitive din dezvoltarea copilului, care vor constitui punctul de plecare în activitatea de recuperare, Evaluarea rară măsuri de intervenție este un nonsens. Sistemul de intervenție în care este cuprins copilul cu dizabilități

trebuie să cuprindă obligatoriu următorii pași:

identificare

-

diagnoză

-

orientare

-

măsuri și servicii de intervenție

( de exemplu recuperare și reabilitare) și suport

-

re aluare

-

integrare

și

indudere socială.

În consecință, evaluarea este un proces continuu., de planificare

ș1

programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizate ș1 programele de intervenții personalizate.

Evaluarea parametrică implică utilizarea unor teste sau probe. Însă evaluarea trebuie să includă și observația directă și sistematică, istoricul dezvoltării

copilului

(anamneza),

date

socio-culturale,

analiza

produselor activității, analiza erorilor, analiza de sarcini, inventarele de abilități, chestionare, interviul, dialogul cu părinții etc. Aceste metode de evaluare permit monitorizarea copilului în contexte naturale de viață, iar informațiile culese prin intermediul lor ne oferă o adevărată

"hartă"

a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine.

Demersul evaluativ în cazul copiilor

cu

dizabilități parcurge următoarele

mari etape:

I.

Evaluare inițială

- constatativă, ale cărei obiective sunt:

II.

,-

identificare inventariere clasificarea, diagnosticarea

ID.

stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului;

IV.

,

estimarea/ prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al

- copilului;

V.

stabilirea îrrcadlării: pt:-grad sau

nițel,

educațiunal etc·,

VI.

stabilirea parametrilor programului de intervenție personalizată

VII.

Evaluarea formativă

este un tip de evaluare continuă care evidențiază nivelul _potențial

al

dezvoltării și urmărește inițierea unor programe de antrenmne:rti. a opentµilor rrimtale. Ea

nu

este l,-entrntă pe deficit, ci evidențiazJ ceea ce știe și ce poate copilul, ce deprinderi și abilități are într-o anumită etapă a dezvoltării sale.

VIII.

Evaluarea finală

are ca obiective:

IX.

estimarea eficacității intervenției sau a programului;

X.

modificarea planului sau a programului, în raport de constatări;

XI.

reevaluarea copilului și reconsiderarea deciziei.

Evaluarea trebuie

sit

fie

romp\txi

și

să evi\-e farmmismul. va:lcrar-ea complexă presupune o abordare multidisciplinară - medicală, psihologică, pedagogică și socială - complementară, uneori inter-instituțională, iar din analiza și sinteza tuturor datelor rezultate reies și trebuie să se propună soluții de orientare a copiilor către serviciile adecvate.

Tipuri de abordări ale evaluării

1n definirea .iruiicat.oriJor care structurează tipul de evaluare a nevoilor

șj

progreselor în dezvoltarea copilului ,

.

există

trei

wordm

majore·. aoordm: a prin raportare la standarde, abordarea prin raportare la criterii și abordarea prin raportarea la individ.

1.

Evaluarea prin raportare la standarde sau norme

Aceasta măsaară rform.anțeJe unui c.op;il într-o anume :u:ie iJe dezvnftare, pontind de la un standaru1 stabilit prin testarea ccmi1 eșffrttion reprezentativ pentru copii .

Fiecare copil evaluat este comparat cu standardul aplicat, de regulă cu punctajul mediu, si astfel se poate determina performanța particulară a copilului respectiv. Un exemplu ilustrativ de măsurare a performanțelor pe baza unor standarde prestabilite este coeficientul de inteligență.

Pentru a include în evaluare

i

alte 1.1erspect.ive am.țlra dt!:l.voltării individuale a fiecărui copil (de exerup1u, perspectiva holistică), specialiștii apelează din ce in ce mai mult la acele abordări care nu se mai bazează exclusiv pe teste și raportare la standarde. S-a pus problema dacă, prin definiție, acest tip de abordare, prin comparație cu performanțe standard, nu conduce de fapt la etichetarea copiilor cu dizabilități _, ca fiind

copii

cu deficiențe sau anormal( si dacă nu reproduce stereotipuri1e ca:ltmale ale mzabilității.

În concluzie, evaluările prin raportare la standarde sunt adecvate pentru a compara un anume copil cu un grup standard, prestabilit, cu scopul de a determina o întârziere sau o neconcordanta fata de respectivul standard. De asemenea, aceste măs.urMori sunt adecvate si

pentru a determina alegerea sprijinului si a serviciilor necesare.

2.

Evaluarea prin raportare la criterii

Aceasta este utilizată pentru a determina punctele forte si punctele slabe ale unui copil ,

nu prin a-l compara cu aJți copii, ci prin raportare la un set de deprinderi prestabilite și validate, presupuse a fi esențiale pentru dezvoltarea plenară a copilului. Avantajul acestor abordări constă in utilitatea lor ca instrumente de documentare a progresului realizat de copil, stabilind eficiența intervențiilor si pregătind terenul pentru însușirea unor deprinderi ulterioare. Un exemplu al acestui tip de abordare îl constituie evaluarea prin raportare la curriculum.

Aceasta folosește obiectivele curriculare

ca bază de evaluare, respectiv ce anume se predă la clasă. Accentul se pune, în cea mai mare măsură, pe deprinderile de studiu teoretic si de citit. Astfel, activitățile curriculare funcționează ca obiective ale instrucției, precum si ca evaluări care privesc stadiul si progresul.

Deși testele prin raportare la criterii nu compară copiii cu nici un standard;, ci stabilesc deprinderi

si

ca.mportaniente-țintă, pe care

c.opiii

w:meatii

s.ă

le realizeze, se creează totuși, ca si în cazul evaluării prin raportare \a standmde, aceeași dilemă: stabilirea de criterii sau norme de dezvoltare care nu permit măsurarea unui proces de dezvoltare individual, unic si divers.

În concluzie, evaluările prin raportare la criterii sunt adecvate pentru evaluarea punctelor forte si a deprinderilor unui copil, precum si pentru identificarea nevoilor acestuia. Pot a 1.1.ta la elabor&ea plWJ.l1ui

t:Jg,

serv1c11 personalizat, precum și a diverselor planuri de intervenție personalizate.

3.

Evaluarea prin raportare la individ

Aceasta măsoară progresul copilului pe parcursul procesului său unic de dezvoltare

si

învățclt"e. E\'Tm'crările pornesc

de

la

a recunOci"Ște

că

orice copil

se modelează prin interacțiunea dintre aspectele biologice si cele de mediu, precum si prin ceea ce așteaptă ceilalți de la viața si viitorul său. Evaluările se fac în contextul particular de viață si în funcție de calitățile unice ale copilului. Nu se urmărește numai simpla evaluare a co_pilului, ci si calitatea relațiilor acestuia cu ceilalți, modu] în care dezvoltarea sa este iniJuen.țată

si

modelată de familie, școală, servicii de sprijin, comunitate, precum si de valorile culturale, legile si politicile sociale dominante.

Deși acest tip de abordare oferă posibilități de depășire a dilemelor ridicate de cele expuse anterior, chiar si acestea pot fi restrictive :

,

dacă setul inițial de obiective este stabilit prin raportare la standarde sau la criterii si nu la abilitățile si potențialul unic al c(,\ț\ilu.bJ.i. fusă, dacă aceste oh ctive

stabili!. pentrtJ. flec.ari!. copil în parte, se va putea determina în ce măsură intervențiile ajută copilul să-și dezvolte potențialul individual, sprijină ajustarea intervențiilor pentru a satisface cel mai bine necesitățile acelui copil.

Totodată se poate face o analiză a punctajelor individuale

pentru a stabili unde se situează fiecare mllivid sau sub-grup de indivizi, comparativ cu restul copiilor evaluați. În acest fel_ .

se pot identifica si corecta problemele sistematice care îi aduc pe unii copii sau grupuri de copii în dezavantaj.

De asemenea, evaluările prin raportare la individ sunt adecvate pentru implicarea familiei în luarea deciziei privind necesitatea, tipul si eficiența intervenției si modul

în

care familia este mulțumită de respectiva intervenție, cât si pentru îmbunătățirea comunicării cu părinții si a colaborării cu -profesioniștii.

EVALUAREA. ÎN DOMENIUL FENOMENULUI DIZABILlTĂT . II

A NEXA

Nr.

II

Cadrul metodologic comun, pe care ghidul prezent îl propune, se raportează la Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății, avizată prin Rezoluția AMS54.21, la a 54-a Adunare Mondială a Sănătății din 22 mai 2001. Conform acestei rezoluții, statele membre au fost chemate să utilizeze Clasificarea amintită în cercetare, supraveghere

și

raportare.

In acest conte,xt, evaluarea copilului cu dizabilități trebuie să răspundă la următoarele întrebări și să urmeze pașii propuși de aceste răspunsuri, indiferent ce profesie are evaluatorul:

1)

Ce evaluăm?

2)

Pentru ce evaluăm?

3)

Pe ce bază evaluăm?

4)

Cum și cu ce evaluăm?

1)

Obiectul evaluării

În momentul

îo_ care un specia]jst se a.flă în sjtuația de a evalwi un copil cu (posibile) dizabilit , acesta

trebuie

să știe de

1a.

început că demersul său nu poate fi unic, ci complementar cu al altor specialiști și corelat cu acțiuni de pe alte nivele de evaluare. Astfel, se abordează și se analizează următoarele aspecte pe care le implică evaluarea unui copil cu dizabilități:

XII.

medicale,

XIII.

psihologice,

XN.

educaționale

XV.

sociale

Specialiștilor, care evaluează diferitele paliere/ aspecte ale dezvoltării copilului, li se recomanw .să utilizeze, în paraJel cu terminologia specifică domeniului fiecăruia,

și noua terminologie

a Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății, care se regăsește în conținutul prezentului ordinul, precum și în cel al Ordinului comun al ministrului sănătății și familiei și

al secretarului de stat al Autorității Na onale pentru Protecția Copilului și Adopție nr.725/ 12709/ 2002. Clasificarea amintită urmează să fie tradusă oficial și avizată de Ministerul Sănătății și Familiei împreună cu celelalte instituții abilitate ale administrației centrale până la sfârșitul anului 2003.

Tipuri de evaluare

În continuare se vor prezenta, pe scurt, cele 4 domenii majore în care se desîașoară evaluarea, abordate separat numai dintr-o perspectivă didactică. Se recomandă realizarea tuturor celor 4 tipuri de evaluări, pentru a avea un tablou complet al funcționării caracte„risti.ce copiluluj c11dizabilit.ăți iu cauză.

XVI.

EY.rlua-r-ea medicală

p1esupm.re exarrimarea

îlrlnică

-și efc\,"turo:ea unor investigații de laborator și paraclinice, în vederea stabilirii unui diagnostic complet (starea de sănătate sau de boală și, după caz, complicațiile bolii), care va conduce, alături de rezultatele celorlalte

tipuri de evaluare, la determinarea tipului de afectare (deficiență). Evaluarea .medicală

este

coonfonată

de

către )11edicii

ne spec,iaJitate.

/XVII.

Evaluarea psihologică

se realizează prin raportare la standardele existente, prin teste specifice validate, în vederea stabilirii unei diagnoze care arată depărtarea sau distanța față de normele statistice

stabilite. Acest tip de evaluare este coordonat de către psihologi.

xvnr

Evaluarea

«tucati<m.ală

referă la stmilirea mvelufoi de

cunoștințe, gradul de asirrrilare

și

t.\Jrelarea acestora cu posibilităpib și

nivelul intelectual al copilului, precum și identificarea problemelor și cerințelor educative speciale. Acest tip de evaluare este coordonată de către psihopedagogi.

XIX.

Evaluarea sodală

presupune ana1iz.a,

cu

precădere,

a

calității

mediului de dezvoltare a copilului (locuință, hrană, îmbrăcăminte, igienă, asigurarea securității fizice și psihice etc.), a factorilor de mediu (bariere și facilitatori) și factorilor personali. Acest tip de evaluare este coordonat de către asistentul social.

În consecință, in vederea stabilirii calității și gradului funcționării, defmită conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății, presupune:

a.

interpretarea unitară a rezultatelor evaluării inițiale medicale, psihologice, educaționale și sociale;

b.

investigații suplimentare pentru a stabili:

1.

calitatea activităților copilului ș1 evidențierea limitărilor în activitate;

11.

participarea copilului la viața societății, comunității

în

care trăiește, cu alte cuvinte, implicarea sa

în

situațiile vieții reale; în acest caz trebuie evidențiate restricțiile de participare

Evaluarea capacității, performanței și progresului

Când se evaluează fiecare domeniu al activității și participării, expus în ordinul comun mai sus menționat, trebuie precizate:

I.

capacitatea

- cel mai înalt nivel de funcționare pe care un individ îl poate atinge;

II.

performanta

- ceea ce indi idul face în mod obișnuit în mediul 'ău de viață

ID.

Corelarea a ceea ce poate copilul să facă, nivelul pe care îl poate atinge și așteptările sociale de la acesta

Evaluarea capacității reprezintă de fapt stabilirea potențialului biopsihic al copilului res.pecti'l", ținând cont de limitele impuse de dizabilitate, cât

și

de acțiunea mediului și

a

educației.

Evaluarea capacității se realizează de către specialiști, în cadrul unui proces complex de cunoaștere a copiJului

atât

mediul său de viață obișnuit, cât și în condiții de testare. Evaluarea capacității reprezintă un proces care are loc

în

contextul antrenării copilului în educație, în activități terapeutice și recuperatorii. Acest proces presupune raportare la criterii și raportare la individ.

În perspectivă

dinamică,

se urmărește

evaluarea

progresului

în recuperare, compensare și educație.

Aceasta se realizează prin raportarea la obiectivele vizând compensart'a

și

reîJJpet:area, QrecIJm

și

la cele educaționale, obiective stabilite în urma actului de evaluare. Evaluarea progresului pTesupune comparația între o stare inițială și alta finală și poate viza:

I.

progresele în gradul de autonomie;

II.

progresele în limitarea efectelor secundare ale dizabilității și în prevenirea secundară și terțiară;

III.

progresele

în

antrenart1.a

potențfaluJui

..restant;

IV.

progresele în compensare·,

V.

•

stagnarea, regresul- cauze, evoluții ș.a.

Evaluarea capacității,

performanței

și progresului

solicită prezența specialiștilor în științele educației și parteneriatul cu părinții.

2)

Scopul evaluării

Obiectjvul imediat

a1

evaluării

crunplexe a copjJului

c11

dizafoJități, conform Cl ificării Internaționale a Fun ționării, Dizabi\ității

i

Sănm , îl constituie

stabilirea

funcționării,

adică

a

nivelului

calității

structurilor anatomice,

funcțiilor organice,

activităților și participării

acestuia la viața societății, ținând cont de mediul în care trăiește și dacă beneficiază sau nu de

servicii și intervenții adecvate: protezare, ortezare, mijloace tehnice, îngrijire, recuperare, educație .a.

Autonomia personai\t în

viața cotidiMlă a

copilului ro mzaoilităli reprezintă unul dintre principalele nivele de calitate a i

funcționării care trebuie atins. De nivelul autonomiei depinde

accesarea serviciilor de intervenție și sprijin: asistent personal, resurse fmanciare, recuperare și reabilitare etc.

În funcție de nivelul la care are loc evaluarea copilului cu dizabilități există obiective diferite

cllfe

trebuie

atinse,

msă

obiectivul rmal al tuturor tipurilor de evaluare este includerea socială a acestor copii.

I.

Evaluarea realizată de către profesioniștii din sistemul medico-sanitar, educațional si de

{\tOtecție

'-

copilub.&i

Obiectivul

aluări(

caTe

este

specific

acestui

nivel

f1.

reprezintă

formularea unei diagnoze referitoare la situația particulară a unui copil cu dizabilități, în vederea aplicării unei terapii sau intervenții specifice, precum și, după caz, îndrumarea spre alte tipuri de evaluare sau reluarea evaluării.

Acest tip de (re)evaluare are loc ori de cate ori este necesar:, conform evoluției situației copilului

Un exemplu în acest sens esre stcoația unui memc

de

specrcrlitm:e, care examinează clinic și paraclinic copilul, pune un diagnostic, recomandă un tratament specific și, dacă este cazul, îndrumă familia la alți specialiști sau la comisia pentru protecția copilului.

"·

II.

Evaluarea realizată de către echipele multidisciplinare

Echipele multidisciplinare se regăsesc în cadrul unor centre de diagnostic și tratament, laboratoare de sănătate mintală, centre de dezvoltare, servicii de intervenție precoce, școli etc.

Obiectivul

evaluării .

care este specific

acestui

nivel

îl reprezintă formularea unei diagnoze complexe,

în

vederea aplicării unei terapii și intervenții specifice, precum

și,

după caz, îmburnarea spre alte

nivele

de .evaluare .și expertiză.

ID.

Evaluarea realizată în cadrul serviciului de

evaluare complexă din cadrul serviciului public specializat pentru protecția copilului

Obiectivul

evaluării,

care

este

specific

acestui

nivel,

îl reprezintă formularea

sau

confirmarea

diagnozei

menționate

anterior,

în

vederea argumentării pertinente, în fața comisiei pentru protecția copilului, a propunerilor referitoare la încadrarea copilului într-un grad de handicap, orientarea școlară, planul de servicii personalizat și, după

caz,

măsura de protecție a copilului. Propunerea de încadrare a copilului într-un grad de handicap se bazează pe criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul comun al ministrului

sănătății și familiei și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Ado11ție, mentionat .anterior.

Acest tip de evaluare are loc atunci când situația copilului respectiv este adusă la cunoștința Comisiei pentru Protecția Copilului pentru prima dată, iar reevaluarea are loc anual sau când situația copilului s-a schimbat în mod esențial și necesită o nouă hotărâre din partea comisiei.

O datorie importantă a serviciului de evaluare coml)lex legată de procesul reevaluării, este monitorizarea siruații i copilului,

in

" eiea

î.ndepJimrii măsurilor cuprinse în - planul de servicii personalizat aprobat de comisie.

IV.

Evaluarea realizată la nivelul comisiei pentru protecția copilului

Obiecti'lUl .evab!â.rii .care

est.e

spi!Cifi.c swj m.'4'el

JJ

r reziută. b.iarc.a unei hotărâri comprehensi e cu privire la amelionrrea situ11țici și

egcXr.aarea

șanselor unui copil cu dizabilități, în vederea realizării incluziunii sociale a acestuia. Pe baza propunerii serviciului de evaluare complexă, comisia pentru protecția copilului poate adopta una sau mai multe dintre următoarele decizii, care se consemnează într-o hotărâre unică:

.L.

acordarea unui grad de handicap, prin eliberarea unui certificat de

încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, pe baza căruia copilul va beneficia de o serie de drepturi si

facilități

de ardin

social,

conform

legii

în

vigoare.

Decizia

se

bazează

pe

criteriile biopsihosociale aprobate prin ordinul comun al ministrului sănătății și familiei și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție menționat anterior;

II.

orientarea școlară, prin eliberarea unui certificat de expertiză și

orientare școlară, pe baza căruia copilul va beneficia de educație, conform legii în vigoare. Orientarea școlară ia în considerare toate cerințele, criteriile și condițiile de accesibilitate pe care o unitate de învățământ trebuie să le respecte pentru a asigura corespunzător dreptul copilului la educație;

III.

decizia unei măsuri de protecție specială, în conformitate cu situația concretă a copilului, inclusiv de natură juridică, în vederea protejării intereselor acestuia, definite conform Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr.18/ 1990;

IV.

luarea altor tipuri de decizii, cum ar fi: acordare de ajutor fmanciar sau material în situații de criză, pe o perioada de timp determinată, recomandarea unor servicii, decizii referitoare la situația juridică a copilului etc.

Acest tip de evaluare are loc atunci când situația copilului este adusă la cunoștință comisiei de către părinți sau serviciul de evaluare complexă pentru

prima dat iar reevaluarea are loc anual sau când situația copilului s-a schimbat în mod esențial și, în acest caz, poate fi adusă la cunoștință comisiei de către părinți, serviciul de evaluare complexă sau comisia internă de evaluare continuă.

V. Evaluarea realizată la nivelul comisiilor interne de evaluare continuă din cadml unităților de învățământ special integrat și/ sau incluziv

Comisiile interne de evaluare continuă urmează să fie înființate și organizate prin ordin al ministrului educației și cercetării, conform Hotărârii Guvernului nr.1205/ 2001 privind aprobarea Metodologiei de funcționare a

•

comisiei pentru protecția copilului.

Obiectivele evaluării care s.unt specifice acesruj nivel, conform hotărârii guvernului precizate

mai

sus, cotrstau în stabilire-cr cerințe/or edCA.,«tive s_rreciale

și

urmărirea evoluției școlare a copilului, precum și, pe baza rezultatelor evaluării, sesizarea comisiei pentru protecția copilului în vederea luării unei decizii cu privire la orientarea școlară a copilului cu dizabilități.

Acest tip de evaluare trebuie să aibă loc pentru toți copiii cuprinși în sistemul de învățământ special, în condițiile Ordonanței de

Urgență

a Guvernului nr.123/ 2001 privmd reorganiz:atea comisiei pentru pro\ecția copilului, aprobată cu modificări prin Legea nr.71/ 2002, iar reevaluarea trebuie să aibă loc atât anual, pentru a sesiza comisia pentru protecția copilului, cât și permanent, pentru urmărirea dinamicii potențialului de dezvoltare și învățare a copilului.

Unul dintre obiectivele majore ale evaluării copilului cu dizabilități îl constituie

identn.u-.area .r.e.rințelor educative speciale

i în

acest sens se subliniază următoarele aspecte:

a)

prezentul ordin recomandă ca identificarea cerințelor educative speciale să aibă loc

în

cadru] unei evaluări de tip complex a copiilor cu dizabilități de orice vârstă, de

la

naștere- până

1a

nnplinirea rrrajuratulai, demrrece atirrgerea acestui obiectiv se află într-o legătură indisolubilă cu depistarea precoce a dizabilității;

b)

realizarea acestui obiectiv stă la baza orientării școlare a copilului cu dizabilități, iar prezentul ordin recomandă ca aceasta să fie extinsă atât pentru copilul preșcolar (orientare

către

grădinițe

sau

centre .de zi

cn

componentă educativă, preferabil adresate pentru toți copiii în vederea realizării timpurii a includerii sociale a copilului cu dizabilități), cât și pentru copilul cu vârsta sub 3 ani (caz în care nu este vorba despre o orientare școlară propriu-zis ci o

orientare către servicii de tip educațional, corespunzătoare vârstei, cu același scop ca și în precedenta situație, și anume, includerea socială timpurie);

c)

orientarea școlară trebuie să fie urmată, pe de o parte, de sprijinirea copilului și a familiei în vederea includerii copilului în comunitatea școlii respective, iar pe de altă parte, de asigurarea condițiilor necesare desfășurării optime a procesului educativ, cum ar fi de exemplu: pregătirea și sprijinirea educatorilor și profesorilor care au la clasă copii cu dizabilități, tratarea diferențiată a copilului în ceea ce privește adaptările curriculare, stabilirea timpului necesar pentru atingerea unor obiective de învățare, stabilirea sprijinului individualizat oferit de educator sau profesor, stabilirea de mijloace, instrumente, amenajări

adecvate,

corelarea

cu

celelalte

servicii

speciale

(logopedie, kinetoterapie, ergoterapie etc.);

d)

pregătirea profesională

a

.copiilor

și

adl\lescențiJor în

CAl)formit.ate

cu cerințele educative speciale presupune:

I.

identificarea locurilor de muncă (potențial) accesibile din comunitatea în care trăiește copilul sau adultul cu dizabilități;

II.

pregătirea școlară și profesională orientată spre o viitoare activitate accesibilă în comunitate;

III.

pregătirea echipei care

va

sprijini integrarea/ includerea la locul de muncă.

În concluzie, evaluarea are multiple și diverse obiective, toate însă cu scopul final al includerii sociale a copilului cu dizabilități:

-

Pentru a stabili cele mai potrivite servicii de terapie, educație și recuperare; Pentru a acorda dreț1turile

și

serviciile necesare)potrivit legi lației în vigoare, Pentru a stabili compatibilitatea între cerințele speciale ale oopilului

și profilul

asistentului personal

j

Pentru a stabili cerințele educative speciale ale copilului cu dizabilități _;

Pentru a decide ce tip de servicii de asistență socială necesită o persoană: în mediu deschis sau în instituție;

Pentru a organiza

m..ediul

de viață din. instituțiile de 9,totecție wcială, ținând cont de aspecte psihologice și compatibilități ș.a.:,

Pentru a sprijini pregătirea profesională și pentru a găsi un loc de muncă în comunitatea local pentru adolescenții cu dizabilități ,

ale căror incapacități nu au nici o relevanță în raport cu exigențele locului de muncă respectivj

Pentru a stabili progresele efectuate în recuperare, educație

j

Pentru a evalua efi.dența iciilot:, strategiilor, metodetQJ;.:, fenoroimelor

i

procedurilor și pentru a le ameliora 5

Pentru a produce informații pentru administrație, pentru angajații serviciilor

sociale și de educație ș.a.·

: 3) Baza evaluării

Evaluarea are loc pe baza cunoașterii complexe

în plan medical, psihologic, educațional și social a copilului cu dizabilități și a problematicii sale în mediul său obișnuit de viață. Subliniem încă o dată că evaluarea este un proces continuu și nu o fotografiere instantanee, solicitând un contact prelungit, diferențiat al echipei de evaluatori cu copilul cu dizabilități.

Baza evaluării conține câteva elemente importante, care se regăsesc în contextul actual:

I.

filozofie a evaluării ;

II.

politică coerentă în domeniul evaluării ;

III.

legislație modernă și flexibilă ;

IV.

construcție unitară a conținutului evaluării.

Criteriile de evaluare

sunt de mai multe tipuri:

a)

specifice fiecărui domeniu în parte (medicale, psihologice, educaționale și sociale);

b)

specifice încadrării într-un grad de handicap (bio-psiho-sociale);

c)

specifice orientării școlare și profesionale.

Toate aceste tipuri de criterii se completează unele pe celelalte și, în consecință, evaluatorii trebuie să aibă în vedere toate aspectele evaluării.

Un exemplu al complementarității tipurilor de criterii si multiplelor fațete ale evaluării este următorul: Sensibilitatea absolută și diferențiată a analizatorilor este un criteriu psihologic pentru evaluarea tipului de handicap și a gravității deficienței (hipoacuzie, surditate,). Insa evaluarea nu este completă .

dacă nu vizează calitatea funcționării cu sau îară proteză auditivă, nivelul comunicării nonverbale

(limbaj mimico- gestual,

dactileme,

limbaj Makaton),

nivelul demutizării și eficiența reală a comunicării în cercul apropiat de prieteni sau cu persoane necunoscute, personalul instituției.

Procesul de evaluare trebuie să țină cont de evoluțiile în domeniu bazate îndeosebi pe:

a)

O politică socială raportată la drepturile persoanei cu handicap de a juca, pe cât posibil, toate rolurile sociale pe care le au concetățenii săi de aceeași vârstă, sex, pregătire;

b)

Standardele, conceptele, definițiile și clasificările care au un nou gir oficial pe plan mondial și ale căror consecințe, în planul evaluării, țin cont de condițiile naționale.

Funcțiile

tradițional

definite

ale evaluării

(constatativă,

diagnostică, prognostică, formativă ș.a.) trebuie regândite ,

în sensul viziunii descrise anterior. În România, în momentul actu la nivel comunitar este în plină desîașurare crearea serviciilor sociale în favoarea copilului și adultului cu dizabilități, a ceea ce în clasificările internaționale poartă denumirea de Jacilitatori "

(''factori

care, prin prezența lor, îmbunătățesc funcționarea și reduc dizabilitățile : '). Cu alte cuvinte, actul individual de evaluare trebuie legat de evaluarea, la nivel

comunitar, a accesului la servicii de recuperare, educaționale, protezare, ortezare, la anumite mijloace tehnice ș.a., la schimbarea mentalităților.

Prezentul ordin obligă fiecare consiliu județean și local de la nivelul sectoarelor municipiului București să realizeze o cartografiere (hartă) a tuturor serviciilor destinate protecției copilului, inclusiv a celui cu dizabilități, de pe raza teritoriului pe care îl

administrează,

și pe care să o pună la dispoziția comisiei pentru protecția copilului. De asemenea, fiecare reprezentant desemnat de instituțiile descentralizate ale ministerelor în Comisia pentru Protecția Copilului trebuie să pună la dispoziția acesteia, și implicit a serviciului de evaluare complexă, toate actele normative în vigoare în domeniul său specific de activitate, pe baza cărora se iau deciziile în cadrul comisiei. Strângerea și colectarea acestor acte normative

într-un dosar,

precum

și reactualizarea periodică a acestuia sunt în responsabilitatea secretarului comisiei.

. ·

4) Metodologia evaluării

A fost dezvoltat în domeniu o diversitate de metode și instrumente, cum sunt cele medicale și psihologice, validate științific, aplicabile în situații formale (de exemplu, în cadrul serviciului de evaluare complexă, com1s1e1 pentru protecția copilului sau comisiei de evaluare continuă), dar și informale (în situațiile concrete ale vieții copilului).

Prezentul ordin obligă ca aplicarea lor să se realizeze într-o anume perioadă și cu precauții adaptate situației particulare fiecărui copil.

Instrumentele, fișele de observație, testele de evaluare vor fi selectate de profesioniști, în acord cu situația copilului în cauză și cu respectarea normelor profesionale deontologice. Majoritatea testelor nu au mai fost etalonate pe populație, ultimele etalonări datând din anii '60 și de aceea se va urmări (re)etalonarea

de către instituțiile abilitate în acest sens. Până atunci se recomandă utilizarea celor etalonate, însă se permite utilizarea celor neetalonate pentru cazurile în care nu există teste etalonate.

Testele care pot fi utilizate pentru evaluarea psihopedagogică sunt cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.218/ 2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare și

• evaluare a copiilor/ elevilor în vederea orientării școlare a acestora. Drept manual de descriere· și utilizare a înstrumentelor de expertizare și evaluare prevăzut în hotărârea precizată anterior, se recomandă utilizarea Setului de instrumente, probe și teste pentru evaluarea educațională a copiilor cu dizabilități, editat de Asociația RENINCO sub egida UNICEF. Manualul amintit va fi pus la dispoziția serviciilor de evaluare complexă, comisiilor pentru protecția copilului, direcțiilor de sănătate publică și inspectoratelor școlare din întreaga țară.

Referitor la condițiile în care are loc evaluarea propriu-zisă, se recomandă ca fiecare locație, inclusiv cea în care se desrașoară activitatea comisiei pentru protecția copilului, să fie dotată cu sală de așteptare adaptată nevoilor copilului și

ANEXA

Nr.

III

4)

Furnizarea serviciilor și a intervențiilor:

asistarea copilului și familiei în obținerea și utilizarea serviciilor necesare și declanșarea, la nevoie, a unor proceduri legale;

5)

Monitorizarea și re-evaluarea periodică

a progreselor înregistrate, a deciziilor și a intervențiilor specializate;

6)

Etapa de încheiere

sau etapa fmală a procesului de furnizare a serviciilor și intervențiilor specializate pentru copil și familie.

Activitățile desf'așurate în cadrul acestor etape, serviciile și intervențiile rezervate copilului și familiei se bazează pe

principiile individualizării și personalizării.

Aceste etape sunt interdependente, în unele cazuri se întrepătrund și nu se desf'așoară în mod obligatoriu în ordinea prezentată mai sus. Unele decizii de schimbare a planului de servicii personalizat, bazate pe adăugarea de informații sau pe schimbarea condițiilor din familia respectivă, pot să influențeze revenirea la o etapă anterioară sau progresul către o altă etapă.

Este foarte important ca profesioniștii să încurajeze și să susțină implicarea si participarea copilului si a familiei in toate etapele acestui proces, atunci când

acest lucru este posibil si prin modalități adecvate.

Managerul de caz

este profesionistul care îndeplinește toate activitățile specifice de coordonare, planificare si monitorizare a intervențiilor si serviciilor pentru copil si familie, stabilite de către echipa pluridisciplinară, descrise în

planul de servicii personalizat

si stipulate în

contractul cu familia

(anexa XII)

Aceasta funcție este de regulă îndeplinită de către un profesionist al echipei multidisciplinare din cadrul serviciului de evaluare complexă sau de către un

profesionist

din

cadrul

unei

alte

instituții

sau

organizații

care

are responsabilități

majore

în

îndeplinirea

planului

de

servicii

personalizat. Managerul de caz trebuie să aibă studii superioare socio-umane si experiență practică în domeniul protecției copilului si familiei -

inclusiv în domeniul protecției si asistenței copilului cu dizabilități.

1)

Identificarea și preluarea copiilor cu dizabilități care au nevoie de servicii, intervenții și asistență

1.1)

Identificarea

copiilor cu dizabilități, care vor beneficia de servicii de asistență specializată, se realizează direct, odată cu solicitarea părinților copilului sau a reprezentanților săi legali, exprimată în scris către Comisia pentru Protecția

Copilului. Cu alte cuvinte, identificarea în acest caz nu se suprapune în totalitate cu depistarea dizabilității sau handicapului, care se realizează de către specialiștii abilitați în acest sens. Există desigur situații în care reprezentanții legali ai copilului solicită intervenții diverse din partea serviciilor publice specializate pentru protecția copilului, ocazie cu care se poate ridica suspiciunea unei eventuale dizabilități si orientarea acestora către Comisia pentru Protecția Copilului si)ulterior, către serviciul de evaluare complexă.

Solicitarea părinților copilului sau a reprezentanților săi legali se referă la evaluarea complexă a copilului în scopul obținerii, în primul rând, a unui certificat de încadrare a copilului într-o categorie de persoane cu handicap și, după caz, a eliberării unui certificat de orientare școlară sau stabilirii unei măsuri de protecție a copilului. Serviciul de evaluare complexa va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente in acest sens, indiferent de ceea ce au solicitat inițial părinții copilului.

La nivel comunitar, persoanele care pot identifica si orienta copilul si familia sa către serviciul public specializat pentru protecția copilului si Comisia pentru Protecția Copilului sunt profesioniștii care îndeplinesc diferite roluri sau funcții în comunitatea respectivă: educator, profesor, consilier școlar, psiholog, medic de familie, medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrător social comunitar sau referent al primăriei, alte persoane implicate în serviciile locale pentru copil si familie.

1.2)

Preluarea

În urma solicitării părinților copilului sau a reprezentanților legali ai acestuia, șeful serviciului de evaluare complexă va desemna un manager de caz, responsabil de coordonarea activităților care au drept scop principal pregătirea raportului de evaluare complexă a copilului, care conține propunerile privind încadrarea într-un grad de handicap, orientarea școlară, măsurile de protecție și, ca anex planul de servicii personalizat.

În desemnarea managerului de caz, șeful serviciului de evaluare complexă va lua în considerare: expertiza profesională necesară unui manager de caz, numărul de cazuri din responsabilitatea acestuia, complexitatea cazuisticii respective, relația sa cu copilul si familia, colaborarea cu rețeaua de servicii si cunoașterea în ansamblu a problematicii respective.

Activitățile principale care se desîașoară în aceasta fază se referă la inițierea primelor contacte cu copilul, familia acestuia si comunitatea în care ei trăiesc. Scopul acestor activități este acela de a iniția culegerea informațiilor relevante necesare rezolvării solicitării familiei si de a determina gradul de urgență al intervențiilor si serviciilor.

Managerul de caz înregistrează si documentează primele informații relevante în legătură cu copilul si familia acestuia: datele de identificare a

copilului si părintelui sau reprezentantului său legal care face solicitarea

(FIȘA DE ÎNREGISTRARE-

anexa VI) si orice alte acte anexate solicitării.

2)

Evaluarea complexă a copilului, familiei acestuia și mediului în care trăiește

Aceasta etapă se referă la capacitatea de funcționare a copilului din punct

de vedere social, în contextul

recomandărilor medicale,

educaționale

si psihologice specifice si luând în considerare riscurile, resursele si nevoile familiei ca întreg.

Orientările modeme în evaluarea copilului cu dizabilități (Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății) subliniază nevoia evaluării gradului de funcționare sociala si individuală, independent sau cu supraveghere permanentă ori parțială, si mai puțin aceea de evaluare a dizabilității.

Evaluarea complexă a copilului si familiei presupune utilizarea la maxim a expertizei tuturor membrilor serviciului de evaluare complexă, ai Comisiei pentru Protecția Copilului și a specialiștilor colaboratori din domeniul medico-sanitar, educațional și de protecție a copilului. Fiecare informație si recomandare are valoarea sa, întrucât problematica abordată este diversă si complexă, iar soluția finală se construiește prin coordonarea eficientă a eforturilor specialiștilor implicați, cu participarea activă a familiei, considerată partenerul principal pe parcursul întregului proces.

Evaluarea complexă presupune:

I.

evaluarea inițială

coordonată de către managerul de caz din cadrul serviciului de evaluare complexă si realizată în colaborare cu echipa multidisciplinară si cu alți specialiști, cu participarea familiei si, după caz, a copilului;

II.

evaluarea/

expertiza

din

cadrul

Comisiei

pentru

Protecția Copilului,

condusă de președintele acesteia, cu participarea tuturor membrilor, care vor lua decizia finală în legătură cu copilul.

Managerul de caz conduce faza de evaluare inițială care este un proces prin care se realizează :

a,

culegerea informațiilor relevante privind copilul si familia acestuia,

h:

evaluarea propriu-zisă realizată de către profesioniștii din afara sau„ în cazurile excepționale, din cadrul echipei serviciului de evaluare

complexă,

c.

înregistrarea evaluărilor si recomandărilor, prin completarea fișelor

d.

formularea propunerilor în cadrul raportului de evaluare complexă.

De regulă, copilul este evaluat de către specialiștii din domeniul medico­ sanitar și educațional ,

înaintea prezentării la serviciul de evaluare complexă și comisia pentru protecția copilului. Există însă situații excepționale în care

membrii echipei serviciului de evaluare complexă efectuează ei înșiși evaluarea complexă a copilului si anume:

a)

copiii sunt nedeplasabili, din diverse motive. Aprecierea acestei condiții și hotărârea de a deplasa o echipă mobilă de evaluatori din cadrul serviciului de evaluare complexă în vederea evaluării la domiciliul copilului revine managerului de caz. Deplasarea echipei se face cu acordul șefului de serviciu. Echipa mobilă poate fi constituită si din evaluatori externi, pe baza unor convenții de colaborare între serviciul public specializat pentru protecția copilului si aceștia sau instituția la care sunt angajați.

În consecință, este necesară evaluarea nevoilor cu privire la achiziționarea unui automobil, utilizarea evaluatorilor externi sau extinderea personalului serviciului de evaluare complexă, pe baza experienței acestor servicii de la înființare sau în ultimul an de funcționare. În vederea asigurării transparenței si obiectivității, se recomandă ca evaluarea nevoilor să se realizeze de către serviciul

public

specializat

pentru

protecția

copilului

în

parteneriat

cu reprezentanții consiliului județean sau local al sectoarelor municipiului București si ai societății civile, respectiv ai organizațiilor neguvernamentale cu activități în domeniul protecției copilului cu dizabilități sau experți recunoscuți în acest domeniu. Pe baza acestei evaluări, consiliul județean sau local al sectoarelor municipiului București va putea lua o hotărâre în sensul precizat anterior, prin alocarea fondurilor necesare sau aprobarea unei alte soluții;

b)

este un caz nou - familia solicită pentru prima dată comisiei pentru protecția copilului eliberarea unui certificat de încadrare într-un grad de handicap - corelat cu alte circumstanțe, de exemplu: copilul nu este înscris la un medic de familie, venitul familiei este insuficient si nu poate asigura transportul copilului la diverși specialiști în vederea evaluării sau desîașurarea altor acțiuni necesare evaluării.

Decizia evaluării copilului de către echipa serviciului de evaluare complexă revine managerului de caz, iar evaluarea are loc cu aprobarea șefului de serviciu.

Informațiile medicale, psihopedagogice și sociale vor fi colectate de serviciul de evaluare complexă, prin interviul față în față sau prin alte modalități specifice - solicitări de informații în scris, analiza si consultarea adeverințelor sau certificatelor medicale si a altor documente etc. - de la diferite persoane: părinți, copil, persoana de referință care a avut grijă de copil (în caz de încredințare sau plasament -

rude până la gradul al IV-lea, asistent maternal profesionist), referentul social, asistentul social, medic de familie, medici specialiști, cadre didactice, psihologi, consilieri școlari, primar etc.

Datele sociale

sunt înregistrate în Ancheta socială (anexa X) efectuată de către asistentul social din cadrul serviciului de evaluare complexă sau de către asistentul social ori lucrătorul social al primăriei/ serviciului de asistență socială

din localitatea de domiciliu a familiei, cu

pregătire în domeniul protecției copilului cu dizabilități.

Aceste date se referă la: componența familiei, familia extinsă, specificul cultural si etnic, istoricul, comunitatea si vecinătatea în care trăiesc, rețeaua socială de sprijin personal (prieteni, vecini, rude etc.), ocupația si veniturile membrilor familiei, bugetul familial, posibilități si obiceiuri pentru petrecerea timpului liber,

alități si dorințe personale ale copilului privind viitorul său, precum și, dacă au existat, evenimente înregistrate de poliție etc. De asemenea, se vor înregistra si modalitățile prin care familia a răspuns în trecut nevoilor de dezvoltare specifice copilului, precum si serviciile la care aceasta a avut acces sau pe care le-a folosit în beneficiul copilului.

Consiliile județene și locale ale sectoarelor municipiului București se vor asigura ca toți primarii să primească modelul de Anchetă socială recomandat de prezentul ordin. De asemenea, consiliile județene și locale ale sectoarelor municipiului București se vor asigura, după caz, de pregătirea lucrătorilor sociali din primării în domeniul protecției copilului cu dizabilități.

Ancheta socială recomandată de prezentul ordin este un model care poate fi dezvoltat de fiecare lucrător sau asistent social care îl completează, dacă consideră relevantă înregistrarea altor informații referitoare la copilul respectiv si familia acestuia.

Datele medicale

sunt înregistrate în Fișa medicală sintetică (anexa VII) a copilului. De regulă, aceste date vor fi completate de către medicul de familie, la solicitarea, in scris, din partea serviciului public specializat pentru protecția copilului, respectiv serviciul de evaluare complexă. Această fișă poate fi completată, în cazurile excepționale menționate anterior, precum și în cazul în care copilul nu este înscris la un medic de familie, de către medicul pediatru din cadrul serviciului de evaluare complexă. Aceste date sintetice includ:

I.

evoluția stării de sănătate a copilului;

II.

diagnosticul si complexitatea acestuia; ID.

recomandări;

IV.

alte aspecte medicale.

Medicul care completează această fișă va folosi informațiile primite de la medicul specialist curant, medicul de familie, părinții sau reprezentanții legali ai copilului și, după caz, de la copilul în cauză.

Fișa Medicală Sintetică include, de asemenea, informații legate de starea de sănătate a membrilor familiei copilului si, în funcție de caz, recomandări speciale pentru părinți primite din partea medicului familiei sau a medicului specialist.

Fișa medicală sintetică recomandată de prezentul ordin este un model care poate fi dezvoltat de fiecare medic de familie sau de către medicul pediatru din

cadrul serviciului de evaluare complexă, dacă consideră relevantă înregistrarea altor informații cu caracter medical referitoare la copilul respectiv.

În vederea asigurării unei completări corecte a fișei, familia trebuie să aducă medicului de familie copii de pe toate actele medicale eliberate de medicii specialiști care consultă copilul, conform legii în vigoare. Exemplarele originale ale acestor acte vor fi păstrate de către familie.

Fișa medicală sintetică va fi completată integral la prima solicitare din partea familiei către comisia pentru protecția copilului. La următoarele solicitări se vor -completa doar itemii care furnizează informații noi cu privire la copil.

Familiile care formulează o cerere, în scris, comisiei pentru protecția copilului în vederea eliberării certificatelor de încadrare într-un grad de handicap si orientare școlară vor preciza în această cerere dacă copilul este înscris sau nu la un medic de familie și, dacă da, numele complet și coordonatele medicului de familie.

Informațiile din Fișa medicală sintetică sunt cruciale pentru elaborarea planului de servicii personalizat.

Datele psiho-pedagogice

sunt înregistrate de către specialiștii (psiholog, psihopedagog și pedagog) care au evaluat copilul sau, în cazurile excepționale, de către specialiștii din cadrul serviciului de evaluare complexă, în Fișa psihologică (anexa VIII) si în Fișa privind traseul educațional al copilului (anexa IX). Direcțiile de sănătate publică și inspectoratele școlare vor desemna unitățile cu personalitate juridică care sunt abilitate să elibereze fișele menționate anterior și să trimită lista cu aceste unități la serviciul public specializat pentru protecția copilului, respectiv serviciul de evaluare complexă.

Aceste informații includ :

I.

nivelul de inteligență;

II.

capacitatea

de

învățare:

atenție,

memorie,

nivel

de

prelucrare

a informațiilor vizuale sau auditive, strategii cognitive, limbaj oral, citire/ scriere,

comportament,

psihomotricitate,

gândire,

pricepere,

abilitate, deprinderi

;

ID.

nivelul achizițiilor și cunoștințelor - gradul de asimilare a cunoștințelor din curriculumul școlar;

IV.

traseul școlar - niveluri si tipuri de școlarizare parcurse de copil;

V.

măsuri psihopedagogice de sprijin pentru corectarea tulburărilor de învățare etc.

Prezentul ordin recomandă ca Fișa psihologică și Fișa privind traseul educațional să fie completate cu ocazia primei evaluări complexe efectuate pentru copilul în cauză, urmând ca pe viitor să se completeze doar itemii necesari. De asemenea, se recomandă completarea Fișei psihologice cu precădere pentru următoarele situații: afectări (deficiențe) intelectuale, senzoriale, neuromotorii, comportamentale, afective, socio-afective și afectări (deficiențe) asociate.

Fișa psihologică și Fișa privind traseul educațional recomandate de prezentul ordin sunt modele care pot fi dezvoltate de specialiștii care le completează, dacă consideră relevantă înregistrarea altor informații referitoare la copilul respectiv.

Familia va solicita eliberarea acestor fișe de la specialiștii care evaluează copilul din punct de vedere psihologic si psihopedagogie și vor anexa copii ale acestora la cererea adresată comisiei pentru protecția copilului.

Evaluările

specialiștilor si recomandările

acestora

sunt

folosite

la elaborarea Raportului de evaluare complexă a copilului cu dizabilități (anexa XI)

-

o evaluare de tip integrativ care reflectă situația actuală în care se afla copilul si familia sa, resursele si nevoile acestora, precum si resursele comunitare disponibile. Acest raport include:

I.

planul de servicii personalizat (ca anexă a raportului),

II.

recomandarea de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap,

III.

recomandarea privind orientarea școlară,

IV.

recomandarea privind măsura de protecție adecvată situației copilului.

Planul de servicii personalizat,

are.cărui model și cerințe minime sunt prevăzute în anexa nr.3 la Metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1205/ 2001, este un document elaborat de către managerul de caz în colaborare cu·echipa multidisciplinară a serviciului de evaluare complexă, alți specialiști colaboratori, cu participarea nemijlocită a familiei si, după caz, a copilului.

Se recomandă ca, la fel ca și pentru celelalte fișe și documente din dosarul copilului, planul de servicii personalizat să cuprindă următoarele informații:

I.

numele și semnătura șefului de serviciu, alături de cea a managerului de caz;

II.

durata propusă de oferire și desf'așurare a activităților corespunzătoare fiecărui serviciu menționat în plan;

m.

responsabilul pentru îndeplinirea obiectivelor corespunzătoare fiecărui tip

de serviciu.

Elaborarea acestui plan presupune, printre altele:

I.

identificarea nevoilor copilului si familiei;

II.

evaluarea resurselor copilului si familiei;

III.

evaluarea resurselor comunitare, a oportunităților sau problemelor care pot avea impact asupra situației copilului si a familiei respective.

Managerul

de

caz

împreună

cu

echipa

multidisciplinară

au responsabilitatea de a implica familia pentru:

I.

identiffoarea ariilor de intervenție sau a problemelor;

II.

stabilirea obiectivelor specifice din planul de servicii personalizat; ID.

stabilirea tipurilor de servicii si intervenții specifice;

IV.

asumarea responsabilităților si delimitarea termenelor de implementare.

3)

Planificarea serviciilor și intervențiilor

Serviciile sau intervențiile specifice - destinate ameliorării condiției unui copil cu dizabilități în vederea includerii sale sociale - se desprind din planul de servicii personalizat. Acest plan trebuie să servească unui scop clar definit si să conducă la îndeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de intervenție identificată în etapa anterioară de evaluare complexă.

Toate soluțiile

proiectate

în beneficiul

copilului

trebuie să ia în considerare:

I.

participarea familiei;

II.

capacitatea familiei de a răspunde nevoilor copilului;

m.

resursele de care dispun

.

familia si comunitatea pentru a pune în practică planul de servicii personalizat.

Componentele planificării serviciilor:

I.

identificarea priorităților - de exemplu, determinarea situațiilor critice ce urmează a fi rezolvate imediat;

II.

identificarea activităților, mijloacelor, termenelor, condițiilor si indicatorilor de

performanță privind atingerea obiectivelor planului de servicii personalizat;

III.

stabilirea responsabililor și repartizarea sarcinilor cuprinse în planul de servicii personalizat.

Rolurile principale ale managerului

de caz în aceasta etapă sunt următoarele:

I.

de a facilita stabilirea priorităților în colaborare cu familia si echipa de profesioniști;

II.

de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitățile tuturor celor implicați în implementarea planului de servicii personalizat: părinți, copil, profesioniști, instituții, comunitate etc.

De asemenea, managerul de caz se va asigura că:

a.

serviciile si intervențiile recomandate răspund nevoilor reale si priorităților copilului si familiet

b.

familia si copilul au acces la serviciile si intervențiile recomandate;

c.

serviciile si intervențiile sunt oferite copilului si familiei.

managerului de caz orice schimbare care intervine si care necesită schimbarea planului de servicii personalizat si a contractului cu familia.

Totodată, serviciul public specializat pentru protecția copilului va încheia convenții de parteneriat cu principalele instituții furnizoare de servicii pentru copilul cu dizabilități și familia acestuia. De asemenea, va încheia convenții de colaborare cu direcțiile de sănătate publică și inspectoratele școlare în vederea implementării optime a prezentului ordin.

5)

Monitorizarea planului de servicii personalizat

Aceasta etapă se referă la procesul de culegere a informațiilor în legătură cu modul de fumizare a serviciilor cuprinse în plan, în scopul evaluării progreselor realizate în atingerea obiectivelor prevăzute în planul de servicii personalizat si în contractul cu familia.

Responsabilitatea monitorizării planului de servicii personalizat revine managerului de caz. Aceasta activitate constă în:

I.

verificarea modului de fumizare a serviciilor în limita de timp stabilită, de exemplu, prin rapoarte verbale sau în scris din partea părinților sau a celor care oferă serviciul respectiv;

II.

identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale) în legătură cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera schimbările necesare în planul de servicii;

ID.

colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele, de

exemplu,

asistarea

părinților

sau

a

copilului

în rezolvarea problemei transportului;

IV.

identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei în îndeplinirea obiectivelor;

V.

comunicarea directă cu familia si cu profesioniștii care oferă serviciile specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea modificărilor si rezolvarea conflictelor;

VI.

revizuirea planului de servicii personalizat în funcție de schimbările care apar;

VII.

modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci când este cazul· ,

VID. evaluarea

modului

în care implementarea

planului de servicii personalizat ajută copilul si familia sa la îndeplinirea scopului propus; evaluarea se realizează cu participarea specialiștilor colaboratori si a familiei;

IX.

transmiterea informației monitorizate către părțile implicate si interesate

- servicii, profesioniști, copil si familie;

X.

organizarea

si

coordonarea

sesiunilor

de

lucru

ale

echipei multidisciplinare;

XI.

păstrarea

documentației

scrise

în legătură

cu

toate

activitățile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesioniștilor care oferă serviciile specializate.

6)

Închiderea cazului

Relația profesională dintre familie, copil si echipa de specialiști trebuie să încurajeze autonomia familiei si să nu creeze dependență. Scopul acestei relații este acela de a obține un potențial maxim de autonomie si funcționare a familiei.

Asistarea copilului si familiei se realizează până în momentul în care nivelul achizițiilor si progreselor copilului satisface obiectivele planului de servicii personalizat si familia are capacitatea de a utiliza toate resursele disponibile, conform legislației în vigoare, pentru a se autosusține.

Profesioniștii serviciului de evaluare complexă au responsabilitatea de a menține relația cu familia si de a oferi continuitate în asistență si sprijin în situații de dificultate. Condit , iile ment , inerii acestei relat , ii trebuie clar definite si înt , elese de către toate părțile implicate.

Încheierea relației profesionale trebuie să fie discutată cu familia încă de la începutul intervenției si trebuie pregătită pe parcursul desfășurării planului de servicii. Managerul de caz trebuie să se asigure că familia a înțeles termenii de încheiere a relației profesionale si că acest lucru nu înseamnă că, la nevoie, aceasta nu va mai avea acces la informații si servicii.

Standardele și ghidul metodologic privind managementul

de caz în domeniul protecției copilului urmează să fie elaborate și aprobate prin ordin comun de către Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA

Nr.

IV

APLICAREA CRITERIILOR DE ÎNCADRARE A COPIILOR ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP

Pe baza evaluărilor realizate de specialiștii din diverse domenii, care sunt consemnate în fișele menționate anterior (anexele VI-XII), echipa serviciului de evaluare complexă aplică criteriile medicopsihosociale în vederea formulării unei propuneri de încadrare a copilului într-un grad de handicap, conform Ordinului ministrului sănătății și familiei și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție m.725/ 12.709/ 2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora.

Conform ordinului menționat anterior, modalitatea de aplicare a criteriilor de încadrare într-un grad de handicap se bazează pe corelarea a două categorii majore de criterii:

a)

medicale - caz în care se apreciază afectarea funcțională și se stabilește gradul acesteia;

b)

psihosociale - caz în care se apreciază activitatea si participarea si se stabilește gradul limitărilor de activitate și al restricțiilor de participare.

Scopul acestei corelări este formularea propunerii unei soluții adecvate si viabile pentru copilul respectiv. Totodată, propunerea de încadrare intr-un grad de handicap este indisolubil legată de întocmirea planului de servicii personalizat, caz în care aprecierea factorilor de mediu ca bariere sau facilitatori este esențială.

Aprecierea afectării functionale

pe baza evaluării actuale a medicului specialist

- consemnată în certificatul medical - si a confruntării cu lista afectărilor poate conduce la următoarele concluzii:

1.

afectare funcțională gravă;

2.

afectare funcțională accentuată;

3.

afectare funcțională medie;

4.

afectare funcțională ușoară.

Evaluarea actuală se referă la cea efectuată în cursul ultimelor două luni înainte de solicitarea către comisia pentru protecția copilului. În cazul bolilor cronice, canceroase, HIV/ SIDA si a celor invalidante (de exemplu, amputările), serviciul de evaluare complexă poate lua în considerare evaluări efectuate în urmă cu mai mult decât perioada de două luni precizată anterior, dacă acestea prevăd o anume periodicitate a controalelor, programarea unor intervenții, protezări etc. care nu se încadrează în perioada amintită. De exemplu: medicul specialist decide programarea unei intervenții chirurgicale care poate modifica gradul de afectare funcțională, după o perioadă de timp mai mare decât cea de două luni precizata anterior. În astfel de cazuri, gradul afectării funcționale stabilit anterior de către serviciul de evaluare complexă poate fi luat în considerare la aplicarea criteriilor de încadrare într-un grad de handicap.

Medicul pediatru din cadrul serviciului va propune o perioadă de timp în care gradul afectării funcționale rămâne valabil pentru aplicarea criteriilor, iar managerul de caz va decide aprobarea acesteia. Perioada de timp însă nu trebuie să depășească 2 ani.

Confruntarea informațiilor din certificatul medical în principal, dar si a celor furnizate de eventuala examinare medicală a copilului cu lista afectărilor si decizia cu privire la gradul afectării funcționale sunt în responsabilitatea medicului pediatru din cadrul serviciului de evaluare complexă.

Necesitatea unui consult suplimentar al copilului este decisă de către medicul pediatru din acest serviciu. Dacă acest consult poate fi efectuat de către medicii angajați ai acestui serviciu, atunci consultul are loc în această etapă. Dacă acest consult necesită un alt medic de specialitate decât cel curant, medicul pediatru al serviciului de evaluare complexă aduce acest fapt la cunoștința managerului de caz și a restului echipei, insa decizia va fi luată după aplicarea integrală a criteriilor de încadrare într-un grad de handicap si obligatoriu cu acordul familiei. Managerul de caz va comunica familiei propunerea de încadrare si planul corespunzător de servicii, precum si posibilitatea acestora de a fi modificate printr-un nou consult al copilului, urmând ca familia sa ia decizia cu privire la posibilitatea efectuării unui nou consult de specialitate.

Completarea Fișei medicale sintetice se poate realiza în același timp cu

aplicarea criteriilor de încadrare intr-un grad de handicap.

Direcțiile de sănătate publică vor desemna unitățile cu personalitate juridică abilitate să elibereze certificate medicale pentru copiii cu dizabilități ai căror părinți se adresează comisiei pentru protecția copilului în vederea încadrării într-un grad de handicap și orientare școlară și totodată vor transmite lista cu aceste unități abilitate serviciului public specializat pentru protecția copilului, respectiv serviciului de evaluare complexă.

Aprecierea activitătii si participării

pe baza evaluării actuale psihosociale - consemnată în Fișa psihologică si Ancheta socială - si confruntării cu lista activității si participării poate duce la următoarele concluzii:

I.

limitări de activitate si restricții de participare totale - corespunzătoare unei lipse efective a includerii sociale a copilului în comunitate;

II.

limitări de activitate si restricții de participare severe - corespunzătoare unei includeri sociale cu mari dificultăți;

ID.

limitări de activitate si restricții de participare moderate - corespunzătoare unei includeri sociale cu dificultăți potențial surmontabile;

IV.

limitări de activitate si restricții de participare ușoare - corespunzătoare unei includeri sociale acceptabile;

V.

rară limitări de activitate si restricții de participare - corespunzătoare unei includeri sociale efective.

Evaluarea actuală se referă la cea efectuată în cursul ultimelor două luni înainte de solicitarea familiei către comisia pentru protecția copilului.

Confruntarea informațiilor din cele două acte menționate anterior în principal, dar si a eventualelor informații suplimentare, cu lista activității si participării si decizia cu privire la gradul limitării de activitate si restricțiilor de participare este în responsabilitatea managerului de caz din cadrul serviciului de evaluare c6inplexă.

Informațiile suplimentare provin în principal din interviurile cu copilul si familia, care au loc cu ocazia prezentării acestora la serviciul de evaluare complexă, dar si din potențiala evaluare psihosocială realizată în cadrul acestui serviciu în situațiile excepționale.

Stabilirea gradului de limitare a activității si restricțiilor de participare se realizează pe baza de procente, așa cum prevăd calificativele din Ordinul comun menționat anterior, după ce se verifică toți itemii listați la activități si participare, în funcție de vârsta copilului. Procentele se pot stabili prin calcul matematic, însă cu recomandarea să fie apreciate în funcție de importanța itemilor pentru situația concretă a copilului respectiv De aceea, se impune ca, în cazurile 'dificile, decizia cu privire la procente, respectiv la gradul amintit anterior, să fie luată în echipa multidisciplinară.

Corelarea celor două tipuri de aprecieri cu privire la gradul afectării funcționale si situația includerii sociale a copilului în vederea încadrării copilului într-un grad de handicap

Gradul limitării de activitate si restricțiilor de participare (situația includerii sociale)

Gradul afectării funcționale

Într-o primă etapă se va realiza o corelare simplă între cele două grade rezultate si se poate utiliza tabelul de mai jos:

grav

grav

(limitări și restricții totale)

96-100%

sever

50-95%

accentuat

moderat

25-49%

mediu

ușor

5-24%

ușor

o

(fără limitări si restricții)

0-4%

a)

Pentru situațiile în care apare gradul grav sau sever cel puțin în una dintre aprecieri si cu excepția cazului în care apare alături de gradul mediu sau ușor al afectării funcționale, se va propune gradul de handicap grav pentru copilul respectiv.

b)

Pentru situațiile în care apare gradul accentuat sau moderat si cazul în care gradul grav și sever al limitării și restricțiilor apare alături de gradul mediu al afectării funcționale, se va propune gradul de handicap accentuat.

c)

Pentru situațiile în care apare gradul mediu si cazul în care gradul grav și sever al limitării și restricțiilor apare alături de gradul ușor al afectării funcționale, cu excepția precizată anterior, se va propune gradul de handicap mediu.

d)

Pentru situațiile în care apare gradul ușor, cu excepțiile precizate anterior, se va propune gradul de handicap ușor, pentru care nu se eliberează certificat de încadrare,

însa se consemnează si se poate întocmi un plan de servicii personalizat, dacă este necesar.

În a doua etapă se va stabili recomandarea unui asistent personal - care se consemnează în certificatul de încadrare într-un grad de handicap - si nevoia de servicii - care se regăsesc în planul de servicii personalizat.

-

În baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.102/ 1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap?aprobată prin Legea nr.519/ 2002

_ și a Hotărârii Guvernului nr.427/ 2001 pentru

aprobarea

normelor

metodologice

privind

condițiile

de

încadrare, drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu handicap, autoritățile locale acordă dreptul la asistent personal, pe baza analizei tuturor datelor cazului și recomandării comisiei pentru protecția copilului.

•

Recomandarea de asistent personal se poate stabili astfel:

I.

Pentru gradul grav de handicap se recomandă propunerea unui asistent personal pentru copil.

II.

Pentru gradul grav de handicap, însă alături de gradul accentuat de afectare funcțională, se recomandă propunerea unui asistent personal pe o perioadă determinată. Determinarea perioadei se face în funcție de existența în comunitate a serviciilor necesare, înscrise în planul de servicii personalizat,

posibilitatea familiei de a le accesa, resursele și complianța acesteia în vederea îndeplinirii obiectivelor din plan și realizarea includerii sociale a copilului.

III.

Pentru situațiile în care există servicii în comunitate pe care familia le poate accesa, se recomandă

propunerea unui asistent personal pe o perioadă de un an și realizarea unui plan de servicii personalizat viabil si adecvat copilului si familiei sale, astfel încât după un an copilul să nu mai necesite asistent personal.

IV.

Pentru situațiile în care nu există servicii adecvate în comunitate sau) dacă există, familia nu le poate accesa, se recomandă propunerea unui asistent personal pentru copil pe o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, însă corelat cu următoarele potențiale acțiuni:

1.

Întocmirea unui plan de servicii în care se va pune accent pe facilitarea accesului copilului și familiei la serviciile necesare din comunitate; de exemplu, dacă familia este refractară, dezinteresată de includerea socială a copilului

sau are un venit insuficient, se vor înscrie în plan inclusiv servicii pentru aceasta, cum ar fi: informare periodică,

educare

(cursuri

scurte),

consiliere,

identificarea

și utilizarea de grupuri de sprijin sau familii de suport s.a. corelate, după caz, cu sprijin material și facilitarea accesării prestațiilor de ordin financiar (de exemplu, venitul minim garantat);

n.

Anunțarea comisiei pentru protecția copilului, în cadrul raportului de evaluare complexă, cu privire la serviciile necesare în comunitatea respectivă, pentru copil și familia acestuia. Secretarul comisiei va consemna aceste informații într-un registru special și acestea vor fi procesate

periodic

(cel

puțin

trimestrial).

Comisia

va

înainta consiliului județean sau local al sectoarelor municipiului București sinteza acestor informații împreună, pe cât posibil, cu propuneri concrete. Consiliile vor analiza periodic (cel puțin anual) sinteza acestor informații în vederea găsirii de soluții si resurse pentru crearea de noi servicii pentru copilul cu dizabilități si familia acestuia. Totodată, comisia va trimite o adresă către primarul localității în care trăiește copilul, prin care i se va aduce la cunoștință nevoia de servicii, precum si, pe cât posibil, propunerea de soluții pentru crearea si sust , inerea acestora în comunitate.

Toate familiile ai căror copii sunt în evidența serviciului de evaluare complexă vor fi anunțate, în scris, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial, cu privire noile proceduri, conținutul cererii (inclusiv numele și coordonatele medicului de familie) și actele care trebuie anexate_ sub formă de copii cererii adresate comisiei pentru protecția copilului în vederea eliberării certificatelor de încadrare într-un grad de handicap si de orientare școlară:

ANEXA

Nr.

V

ANEXA

Nr.

VI

ANEXA

Nr.

VII

ANEXA

Nr.

VIII

MODEL DE FIȘĂ PSfflOLOGICĂ

Nume..... .. ......... .

.....................

Prenume ...........................................................

Vârsta... . .......... .

Tipul de dizabilitate .......................................................................... .

D 1 . za b· 1 1 1 · tă . ț1 asoci . ate .................................................................................................................

Dezvoltarea senzorial - perceptivă..................................................... ... .. . ............ .. ............ ..

.

Nivelul dezvoltării psiho-motricității................................................................................... .

Nivel de dezvoltare intelectuală (Vârsta de dezvoltare, Coeficient de dezvoltare) - se precizează testul/ proba psihologică folosită

I.

Gândirea

(inclusiv

nivelul operațional).................................... .. ............ .. ............

II.

Memoria............... . .... . ................. ......... ............ ..... ................. . ............ . .. ... .... ...........

.

III.

Atenția ................................................................... . .............. .. ...................... .. ........ .

Nivelul

I

de cunoaștere

Imaginația........... .... .................. ... ............... ..

........................................................................ .

L1 . m b a . Ju 1

ș1 .

comllill . carea

......................................................................................................

.

Afectivitate...... . ....................... .. .................. . ........................................ .. .................. . ............

Motivație..................................................... ..... ................ .... .............. . ................................. .

Temperament. .......................................................................................................................

.

Voința ................................................................................................................................... ..

Atitudini........... . ................. . ......................... ... ..................................... .. . . ............... .

............. .

ANEXA

Nr.

IX

Programe

educaționale

la

vârsta

preșcolară

(grădiniță,

centre

de

zi

cu

componentă educațională ș.a.) Se vor preciza: denumirea instituției, tipul programului, rezultatele obținute ș.a.........................................................................................................................

Pregătirea școlară. Se vor preciza: denumirea instituției/ instituțiilor, tipul sau tipurile de școlarizare, rezultatele obținute ș.a ....................................................................................

Activități

(inclusiv

extrașcolare)

de

spnJm

anterioare

ȘI

prezente

Aprecieri

asupra

comportamentului

in

timpul

activităților

școlare

anterioare

ș1 prezente............. ..... .. .. . .. . . ................... . . .

.. .... . . . ................... . . . . .

....... ........... ... .

I.

Atenția

. .. ... ..... .

. . ... . . . .. .... ... .. .. ... ..

. ......... ...

. ... .. . . . ... .. .. . . .. ... ... . . . .. . . .. . ..

II.

Motivația de învățare . . .. . . .. .... ... .. .

. .. ..

. . . . . . .. . . . .

.

.. . . . . . . . .

. .. ..........

. . .

. . .

. . ..

. . . ... . . . . .

.

.

. ..

m . Recepti . v1 • tate

d e ,. 1 . nv - ațare.................. ... . . . . . ... .. .... .... . ................. . .. . ... ...... .............

IV.

Participare și implicare (pentru diferite tipuri de școlarizare) ...........................

V.

Relații sociale reciproce (cu colegii, cu profesorii, cu personalul auxiliar din școală).

............................................................................................. .

VI.

Nivelul de adaptare la cerințele activităților școlare .................................

Aprecieri

asupra

modului

de

pregătire

a

lecțiilor

elevului

(cu

sprijin/

fără sprijin). .... . .. ...... . ........... ... .. .. .. .. .... .... .. . . . ... .. .... .. .. . . ..... ..... .... ... ...... ... ........ ....... ... ..

Comportamentul în afara școlii............................................................................................ .

Recomandări pentru forme de școlarizare a copilului

(se bifează): grădiniță

grădiniță specială școală generală

școală generală cu profesor de sprijin școală generală cu curriculum adaptat școală specială

școlarizare la domiciliu

frecvență redusă în grupa sau clasa specială compactă în școala generală

alte

servicii/programe

educaționale

(se

specifică care)........ .. .. .... .. ......... .. .. .................... ........ .. . .. ... . .. .

Data completării fișei ....

. . .. . ... . .. ... . ............... Semnătura.... . . .. . . . .. . . . ... .. .

... . . . . .. . .... .. ..... . .. . .. . . .

Semnătura șefului de serviciu ..........................

..

ANEXA

Nr.

X

b)

Persoane apropiate:

Nume ......................................................................

Prenume .................................................................

Domiciliul ................................................................

Se vor atașa:

-Genograma

-

Traseul instituțional

-

Cartea vieții (Jurnalul copilului)

ID.

Situația socio-economică a familiei

(se vor descrie)

I.

climatul familial, relațiile dintre membrii familiei

II.

relațiile familiei cu comunitatea

( ecomap)

m.

situația economica a familiei

(venituri)

IV.

climatul educațional al familiei, care poate diferi de nivelul educațional (profesie)

V.

locuința: condiții igienico sanitare, utilități, facilități speciale etc

VI.

gradul de integrare și participare socială

IV.

Descrierea problemei

I.

prezentarea faptelor și evenimentelor în contextul în care se desfășoară;

II.

identificarea resurselor familiei și a celor comunitare;

m.

identificarea nevoilor copilului și familiei.

V.

Planul individual de intervenție

(

din punct de vedere social)

I.

recomandările asistentului social

Data

................................

. . ... ........................................

Semnătura asistentului social . ..... .. . ............ .

.

.. .... ... ... . .

Semnătura șefului de serviciu

..........................................

ANEXA

Nr.

XI

III.

date relevante despre situația economică a familiei;

IV.

date relevante despre locuința familiei;

V.

identificarea resurselor familiei și a celor comunitare;

VI.

gradul de integrare și participare socială;

VII.

concluziile și recomandările asistentului social.

VII.

Identificarea nevoilor copilului

și

familiei

(concluziile managerului de caz)

VID. Propunerea de soluții

I.

sinteza recomandărilor echipei pluridisciplinare (detaliile se vor regăsi

în

planul de intervenție personalizat);

II.

propunerea de încadrare într-un grad de handicap; ID.

propunerea privind orientarea școlară si profesională;

IV.

propunerea privind luarea unei măsuri de protecție.

IX.

Anexe

a)

Planul de servicii personalizat

b)

Contractul cu familia

c)

Plan de activitate al managerului de caz privind monitorizarea cazului

Data ....... .. . . . . ............. . . . .. .. .. . ......... . . . . . . . . . .............. ..... .... . .......

Semnătura managerului de caz . .. . . .... . . ... .... ....... . .. .....

Semnătura șefului de serviciu ..... . . .. . . .......... .. .. . ........ . . ..

.

ANEXA

Nr.

XII

P

R

E

Ț

U

R

I

L

E

publicațiilor

legislative

pentru

anul

2003

-

pe

suport

tradițional

-

Nr.

Nr.

crt.

Denumirea

publicației

anual

de

apariții

Valoarea

abonamentului

anual

-

lei

-

Trim.

I

Valoarea

abonamentului

trimestrial

-

lei

-

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

1.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română

710

7.900.000

1.975.000

2.172.500

2.389.750

2.628.750

2.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

română,

numere

bis*)

50

1.480.000

-

-

-

-

3.

Monitorul

Oficial,

Partea

I,

în

limba

maghiară

250

6.585.000

1.646.250

1.646.250

1.646.250

1.646.250

4.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

II-a

300

10.380.000

2.595.000

2.595.000

2.595.000

2.595.000

5.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

III-a

700

2.105.000

526.250

526.250

526.250

526.250

6.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

IV-a

2.100

8.900.000

2.225.000

2.225.000

2.225.000

2.225.000

7.

Monitorul

Oficial,

Partea

a

VI-a

250

8.195.000

2.048.750

2.048.750

2.048.750

2.048.750

8.

Colecția

Legislația

României

4

2.070.000

517.500

569.250

626.150

688.750

9.

Colecția

de

hotărâri

ale

Guvernului

și

alte

acte

normative

12

3.450.000

862.500

948.750

1.043.600

1.147.950

10.

Repertoriul

actelor

normative

1

520.000

-

-

-

-

11.

Decizii

ale

Curții

Constituționale

1

390.000

-

-

-

-

12.

Ediții

trilingve

12

2.075.000

-

-

-

-

*)

Cu

excepția

numerelor

bis

în

care

se

publică

acte

cu

un

volum

extins

și

care

interesează

doar

un

număr

restrâns

de

utilizatori.

Publicațiile

Regiei

Autonome

„Monitorul

Oficial"

menționate

la

punctele

1-7

sunt

purtătoare

de

T.V.A.

în

cotă

de

19%,

iar

cele

menționate

la

punctele

8-12

sunt

scutite

de

T.V.A.

Pentru

siguranța

clienților,

abonamentele

la

publicațiile

Regiei

Autonome

„Monitorul

Oficial"

se

pot

efectua

prin

următorii

difuzori:

◆

COMPANIA

NAȚIONALĂ

„POȘTA

ROMÂNĂ"

-

S.A.

-

prin

oficiile

sale

poștale

◆

RODIPET

-

S.A.

-

prin

toate

filialele

◆

INTERPRESS

SPORT

-

S.R.L.

-

București,

str.

Hristo

Botev

nr.

6

(telefon/fax:

313.85.07;

313.85.08;

313.85.09)

◆

PRESS

EXPRES

-

S.R.L.

-

Otopeni,

str.

Flori

de

Câmp

nr.

9

(telefon/fax:

772.66.87;

0745.133.712)

◆

M.T.

PRESS

IMPEX

-

S.R.L.

-

București,

bd.

Basarabia

nr.

256

(telefon/fax:

255.48.15;

255.48.16)

◆

INFO

EUROTRADING

-

S.A.

-

București,

Splaiul

Independenței

nr.202A

(telefon/fax:

212.73.54)

◆

ZIRKON

MEDIA

-

S.R.L.

-

București,

bd.

Nicolae

Grigorescu

nr.

29A,

bl.

N22,

ap.

38

(telefon/fax:

340.31.09)

◆

ACTA

LEGIS

-

S.R.L.

-

București,

str.

Banul

Udrea

nr.

10,

(telefon/fax:

411.91.79)

◆

CURIER

PRESS

-

S.R.L.

-

Brașov,

str.

Traian

Grozăvescu

nr.

7

(telefon/fax:

0268/47.05.96)

◆

ELIDA

-

S.R.L.

-

Brașov,

str.

Bisericii

Române

nr.

92

(telefon/fax:

0268/47.74.64)

◆

MIMPEX

-

S.R.L.

-

Hunedoara,

str.

Ion

Creangă

nr.

2,

bl.

2,

ap.

1

(telefon/fax:

0254/71.92.43)

◆

CALLIOPE

-

S.R.L.

-

Ploiești,

str.

Candiano

Popescu

nr.

36

(telefon/fax:

0244/51.40.52,

0244/51.48.01)