Decizia nr. 864/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Marian Mitran în Dosarul nr. 976/2/CAF/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.247D/2015.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate Marian Mitran. Lipsește partea Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul excepției a depus note scrise, prin care solicită admiterea excepției, și înscrisuri în susținerea criticilor de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Astfel, susține, în esență, că, prin emiterea ordonanței de urgență, Guvernul nu poate lipsi de efecte juridice o lege adoptată de Parlament, iar sistarea plății indemnizației reparatorii, prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , în cazul celor care dețin titlurile de Luptători Remarcați prin Fapte Deosebite, reprezintă un abuz și o discriminare.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată că fiind una extraordinară, astfel încât să existe urgență în adoptarea reglementărilor criticate. De asemenea susține că măsurile instituite, prin dispozițiile criticate, se încadrează în marja de apreciere a statului cu privire la acordarea măsurilor de protecție socială și se aplică pentru viitor tuturor persoanelor vizate de norma legală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Încheierea din 21 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 976/2/CAF/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Marian Mitran, într-o cauză având ca obiect pretenții.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , respectiv

art. II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 , suprimă, în mod abuziv, dreptul la indemnizația lunară reparatorie, stabilit potrivit dispozițiilor

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . De asemenea apreciază că dispozițiile de lege criticate "instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari, iar suspendarea efectelor

Legii nr. 341/2004

și persecuția politică asupra comunității Luptătorilor Remarcați prin Fapte Deosebite contravin protecției conferite în baza art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".

8. Consideră că Guvernul nu avea abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004 , întrucât acesta reprezintă administrația publică și nu puterea legislativă. Susține că

Legea nr. 341/2004

este o lege de preschimbare a documentelor izvorâte din

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, deoarece stabilește indemnizații ce definesc și consfințesc contribuția fiecărui posesor de certificat la victoria Revoluției din Decembrie 1989.

9. Susține că, având în vedere condițiile care au dus la atribuirea titlurilor prevăzute de

Legea nr. 341/2004 , nu se poate interveni pentru anularea acestora, întrucât acțiunea ar căpăta un caracter retroactiv.

10. Apreciază că, din examinarea dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , nu reiese existența situației extraordinare, care să justifice urgența cerută de prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4).

11. De asemenea consideră că eliminarea din

Legea nr. 341/2004

a indemnizației reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanță de urgență, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică și "determină o restrângere a acordării recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989".

12. În final, autorul excepției apreciază că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 , din punctul de vedere al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, au caracterul inaccesibil și imprevizibil.

13. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că punctul său de vedere este obligatoriu față de dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, anume atunci când titularul excepției este una din părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea s-a limitat la justificarea admisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale.

14. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că, așa cum rezultă din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , urgența este justificată de reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform

Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă consideră că nu este încălcat principiul neretroactivității legii, dispozițiile legale criticate aplicându-se pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, din urmărirea procesului legislativ, reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanței de urgență și, tocmai pentru caracteristica lor privind urgența reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea apreciază că situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate. În continuare susține că nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispozițiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunității și a intensității politicilor privind acordarea măsurilor de protecție socială. Cât privește invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție arată că dispozițiile legale, prin care se acordă titlul de luptător cu rol determinant, titlu care stă la baza condițiilor de acordare a indemnizațiilor, se aplică pentru viitor, de la data intrării în vigoare a legii. Totodată, prin noul titlu acordat de actul normativ - luptător cu rol determinant -, legiuitorul a ținut cont de specificul fiecărei situații, adoptând soluții diferite pentru situații diferite.

17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției și notele scrise depuse de acesta, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

20. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (4) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanțelor Guvernului și ale art. 115 alin. (1), (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea sunt invocate art. 3 și 14 privind interzicerea torturii și a discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, privind protecția proprietății.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu Guvernul României, autorul excepției, deținător al titlului de "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", a solicitat plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 , respectiv prin suprimarea drepturilor prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , referitoare la plata indemnizației lunare reparatorie.

22. Analizând cadrul legislativ în materie, Curtea reține că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

23. Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, prin

art. 17, a abrogat Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative ale reglementării abrogate. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

24. Curtea reține că

Legea nr. 341/2004

stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de aceasta, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitățile și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 .

25. Curtea observă că acordarea indemnizației prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , potrivit căruia "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 ["Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite"], numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", a fost suspendată, după cum urmează:

- în anul 2012, potrivit art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introdus prin

Legea nr. 283/2011

de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;

- în anul 2013, potrivit

art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012

privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;

- în anul 2014, potrivit

art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013

privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

26. Curtea reține că, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 , au fost modificate și completate dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut", "Luptător cu Rol Determinant" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară, persoanelor care au obținut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit noii reglementări.

27. Cât privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu,

Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

28. Analizând dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , prin prisma celor reținute în jurisprudența sa, Curtea reține că Guvernul a invocat următoarele aspecte pentru a justifica existența unei situații extraordinare și a urgenței reglementării:

- necesitatea promovării unor măsuri, pentru respectarea adevărului istoric, care să coincidă realității, în raport cu faptele și evenimentele din decembrie 1989, în vederea acordării recunoștinței statului român numai față de persoanele care au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, implicând reluarea plăților cu un efort bugetar redus față de cel existent, descurajarea abuzurilor, a încălcării prevederilor legale, ceea ce aduce în rândul revoluționarilor autentici răsplata binemeritată a unui stat care nu-și uită eroii;

- reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor

Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015;

-

Legea nr. 341/2004

nu mai corespundea realităților social-politice și economice; aplicarea greșită sau abuzivă a generat inechități și multiplicarea numărului beneficiarilor, a generat conflicte sociale, manifestații de stradă, perturbarea activității Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989, zvonuri cu impact negativ răspândite pe diferite paliere, aducând atingere și autorității de stat. Actul normativ nu prevedea sau evidenția criterii și aspecte importante pentru persoanele care au avut un rol determinant și pentru care se justifică existența unui astfel de act normativ; multiplicarea numărului certificatelor a generat stoparea plăților, începând cu anul 2012, către persoanele prevăzute la

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . Plata indemnizațiilor, având în vedere multiplicarea numărului certificatelor, a îngreunat bugetul de stat și nu s-a justificat. Astfel, a fost luată măsura sistării plății indemnizațiilor, care s-a produs în temeiul mai multor acte normative și care, în aceste condiții, a fost inechitabilă față de persoanele îndreptățite, care au obținut certificate de revoluționar în baza autenticității și veridicității actelor depuse la dosar, ceea ce a condus la probleme sociale grave (credite neachitate care au generat executări silite, abandonuri școlare, boli, decese).

29. Ca atare, având în vedere că în Nota de fundamentare Guvernul arată că în anul 1996, în evidența Secretariatului de Stat Pentru Problemele Revoluționarilor, un număr de 9.741 de persoane aveau Certificate de revoluționar, iar la nivelul anului 2010 numărul a crescut considerabil, ajungând la 21.245 de persoane, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea constată ca neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.

30. Prin

Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Curtea a reliefat necesitatea creării unui echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare ale persoanelor, sens în care este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50).

31. În ceea ce privește critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004

printr-o ordonanță, Curtea constată că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice".

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

a fost adoptată în baza

art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanțe pentru modificarea și completarea

Legii nr. 341/2004 . Ca atare, Curtea reține caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate.

32. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă, raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege deduse controlului de constituționalitate nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conțin, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susținerile autorului excepției, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine.

33. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea constată că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință. În acest sens a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

34. Cât privește critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine prevederilor constituționale ale art. 44, Curtea constată netemeinicia acestor susțineri, întrucât, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012,

Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013,

Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori

Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

35. Față de cele menționate anterior, și critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată.

36. Întrucât normele legale criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autorul excepției, nu poate fi reținută incidența în cauză a prevederilor art. 53 din Constituție.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Mitran în Dosarul nr. 976/2/CAF/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 decembrie 2015.