Decizia nr. 854/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și a celor ale pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010 , excepție ridicată de Camelia Bădescu în Dosarul nr. 8.149/2/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 968D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 5 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.149/2/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " art. 6 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale Normelor metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea dispozițiilor pct. III lit. A din

Legea nr. 285/2010 ". Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Camelia Bădescu cu prilejul soluționării recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 322 din 24 ianuarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sentință prin care s-a respins, ca neîntemeiată, solicitarea de anulare a "răspunsului privind contestația împotriva Ordinului nr. 1.253/C din 2 iunie 2011 emis de secretarul de stat din Ministerul Justiției".

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile

art. 6 din Legea nr. 285/2010

și cele ale pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010

"nu au fost prevăzute a fi aplicate în condițiile art. 53 din Constituție și, ca atare, nu au o justificare legală, rezonabilă și obiectivă, fiind contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, în sensul că plata trebuie să fie egală pentru muncă egală, iar în sistemul public acest principiu este aplicabil în interiorul aceleiași ramuri, al aceluiași domeniu sau la același nivel, fiind posibile, însă, deosebiri întemeiate obiectiv și rezonabil între ramuri, domenii sau nivele, fără a se pune problema discriminării".

6. Autoarea excepției apreciază că reglementarea criticată contravine și dispozițiilor constituționale ale art. 41 coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3), întrucât "întreaga legislație a muncii se bazează pe principii generale, care au menirea să asigure desfășurarea raporturilor juridice de muncă într-un cadru legal, judicios și echitabil, apărarea deopotrivă a intereselor legitime, atât ale angajatorilor, cât și ale salariaților". În acest context arată că dreptul la demnitatea în muncă este recunoscut la nivel constituțional, iar aplicarea prevederilor

art. 6 din Legea nr. 285/2010

o discriminează în mod direct întrucât, în calitatea sa de magistrat, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât colegii magistrați cu aceeași tranșă de vechime în funcția de magistrat, respectiv peste 20 de ani.

7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și arată, în esență, că "legiuitorul național a adoptat un text normativ care a creat discriminare între salariații aparținând aceleiași categorii profesionale, care îndeplinesc aceeași funcție, au același nivel de studii, aceeași calificare profesională, desfășoară aceeași activitate, același nivel al instanței, au aceeași vechime în muncă sau profesie", ceea ce conduce la încălcarea principiului constituțional al egalității și nediscriminării.

8. În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 6 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, potrivit cărora, "(1) În anul 2011, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din legea-cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.

(2) În anul 2011, pentru personalul de conducere se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).

(3) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și la trecerea într-o altă tranșă de vechime în funcție pentru personalul care ocupă funcții din cadrul familiei ocupaționale «Justiție», respectiv vechime în învățământ pentru personalul didactic de predare universitar și preuniversitar.

(4) Personalul care, în cursul anului 2011, desfășoară activități noi care presupun, potrivit legii-cadru, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deținute pentru funcția respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcție, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea-cadru."

Constituie, de asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate și prevederile pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care au următorul cuprins: "III. Angajarea, promovarea și avansarea personalului

A. Personalul care, în cursul anului 2011, trece într-o gradație superioară beneficiază suplimentar, în conformitate cu

art. 11 din Legea-cadru nr. 284/2010 , de clasele de salarizare succesive, iar salariul de bază i se majorează cu numărul de clase acordat înmulțit cu valoarea unei clase de salarizare de 2,5% din salariul de bază.

Exemplu:

Persoana încadrată în clasa de salarizare 41, având un salariu de bază de 1.305 lei și un spor de 131 lei, care, începând cu 1 mai 2011, trece din gradația 4 în gradația 5, beneficiază, începând cu 1 mai 2011, de clasa 42 de salarizare, un salariu de bază de 1.338 lei (1.305 * 1,025 și rotunjit) și un spor de 131 lei, în același cuantum avut anterior."

12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea legală criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, raportat la dispozițiile art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum și dispozițiilor constituționale ale art. 41 referitoare la muncă și protecția socială a muncii, coroborat cu cele ale art. 1 alin. (3) care prevăd că "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate."

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 6 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași norme din Legea fundamentală, în acest sens fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012,

Decizia nr. 884 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012,

Decizia nr. 6 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 15 februarie 2013, și

Decizia nr. 536 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 august 2015.

14. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că "avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate", și a subliniat totodată faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având același obiect, pe care le abrogă.

15. Așa fiind, Curtea a apreciat că prevederile

art. 6 din Legea nr. 285/2010

nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi prevăzut la art. 16, întrucât acestea se aplică în mod nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice, și nu încalcă nici dreptul la muncă și protecție socială, statuat la art. 41 din Constituție.

16. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, norme aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice

nr. 42 / 77/2011 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2011, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare". Așa fiind, obiect al controlului de constituționalitate îl formează legile sau ordonanțele, ca acte normative de reglementare primară, și nu actele de reglementare secundară, iar din această perspectivă excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010

apare ca fiind inadmisibilă.

17. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Camelia Bădescu în Dosarul nr. 8.149/2/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 6 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010 , excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 decembrie 2015.