Plan din 25 ianuarie 2016

Capitolul I Introducere

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

1.4.

Procesul de elaborare a planului de management

1.5.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

1.6.

Procedura de implementare a planului de management CAPITOLUL II Descrierea ariei naturale protejate

2.1.

Informații Generale

2.2.

Mediul Abiotic

2.3.

Mediul Biotic

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări CAPITOLUL III Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ CAPITOLUL IV Scopul și obiectivele planului de management

4.1.

Scopul planului de management

4.2.

Obiectiv general

4.3.

Obiective specifice

4.4.

Măsuri de conservare CAPITOLUL V Acțiuni

5.1.

Reglementarea activităților în aria naturală protejată

5.2.

Angajamentul bugetar

5.3.

Monitorizarea și controlul activităților în aria naturală protejată Capitolul VI Bibliografie și referințe

Capitolul VII Anexe

7.1.

Regulamentul ariei naturale protejate

7.2.

Hărți

7.3.

Lista speciilor și habitatelor din situl Natura 2000 Râul Gilort

Capitolul I Introducere

1.1.

Scurtă descriere a planului de management

Planul de management

al ariei naturale protejate - sit de interes comunitar ROSCI0362 Râul Gilort este documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmând să stea la baza activităților custodelui ariei și al autorității administrației publice locale din spațiul analizat.

Planul de management

este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversității și de protecție a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activități economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei naturale protejate Râul Gilort este un instrument de dialog între autoritățile administrației publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spațiu: Consiliul Județean Gorj, Custodele ariei naturale protejate Agenția pentru Protecția Mediului Gorj împreună cu Asociația Culturală Sebastian

Râul Gilort, Consiliul Local al orașului Novaci, Consiliul Local al comunei Bengești, Consiliul Local al comunei Albeni, Consiliul Local al comunei Prigoria, Consiliul Local al comunei Bumbești-Pițic, Consiliul Local al orașului Târgu Cărbunești, Administrația Națională Apele Române Administrația Bazinală De Apă Jiu, Sistemul De Gospodărire a Apelor Gorj, gestionarii fondului cinegetic și piscicol ori care monitorizează respectarea condițiilor de mediu: Garda Naționala de Mediu - Comisariatul Județean Gorj, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare Gorj, Inspectoratul Teritorial de Poliție Gorj.

Acțiunile din planul de management au fost formulate ținând cont de starea actuală a relațiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată Râul Gilort și de amenințările specifice teritoriului: riscuri naturale, activități și amenajări antropice.

Planul de management

al ariei naturale protejate Râul Gilort urmărește integrarea obiectivelor de conservare și protecție a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali și promovarea unei opinii comune pentru a obține colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate.

De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.

Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate Râul Gilort vizează:

a)

Conservarea speciilor de faună și a habitatelor lor;

b)

Stimularea cercetării științifice;

c)

Promovarea educației ecologice;

d)

Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor;

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturală protejată Râul Gilort reprezintă un sit de importanță comunitară și face parte din rețeaua europeană Natura 2000. Aria naturală protejată Râul Gilort a fost desemnată prin Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011.

În conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, situl de interes comunitar este relevant pentru protecția speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există.

Scopul

ariei naturale protejate Râul Gilort este de a proteja și conserva speciile importante la nivel național și comunitar ( Lutra lutra, Bombina variegata, Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata ). Motivul pentru care a fost desemnată aria naturală protejată Râul Gilort s-a datorat existenței pe teritoriul acesteia a speciilor de interes comunitar relevante pentru conservare în regiunea biogeografică din care fac parte.

Aria naturală protejată Râul Gilort se află în județul Gorj, în Subcarpații Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei și se învecinează cu localitățile Pociovaliștea și Bumbești-Pițic la nord, aria naturală protejată Prigoria-Bengești și localitățile Mirosloveni, Albeni, Bolbocești și Bărzeiu de Gilort la est, localitatea Doseni la sud și localitățile Albeni, Bengești, Ciocadia și Bălcești la vest. Aria naturală protejată Râul Gilort nu se suprapune cu altă arie protejată de interes național sau comunitar dar se învecinează cu aria naturală protejată Prigoria-Bengești. Aria naturală protejată se dezvoltă longitudinal de la Nord la Sud, cu o lungime a cursului Râului Gilort de 21.75 km.

Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific Subcarpaților, cu relief de dealuri, altitudini de până la 400 m, temperaturi medii anuale cuprinse între 8°C și 10°C și cu o distribuție majoritară a solurilor aluviale. Mediul biotic este reprezentat de specii de

mamifere, amfibieni și pești de interes comunitar. Principalele activități economice în proximitate sunt agricultura și exploatarea resurselor minerale.

Obiectivele de gestiune ale ariei naturale protejate Râul Gilort sunt:

a)

garantarea și menținerea condițiilor de habitat necesare conservării diversității biologice și a elementelor abiotice importante pentru mediul natural, inclusiv prin intervenție antropică;

b)

stimularea activităților de cercetare și supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;

c)

delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic și educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;

d)

eliminarea și prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei protejate;

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

Planul de management integrat al ariei naturale protejate Râul Gilort s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

1.

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2.

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

3.

Legea

nr.

69/1994

pentru

aderarea

României

la

Convenția

privind

comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;

4.

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;

5.

Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului și a publicității imobiliare republicată, cu modificările și completările ulterioare;

6.

Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare.

7.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 / 1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier, actualizată și republicată în 2003;

9.

Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

10.

Legea

nr.

5/2000

privind

aprobarea

Planului

de

Amenajare

a

Teritoriului Național,Secțiunea a III-a Zone protejate ;

11.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

12.

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV - a Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare;

13.

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural

14.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006 și Ordinul de ministru 606/2008 cu modificările și completările ulterioare;

15.

Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

16.

Ordonanță de urgență nr. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

17.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare;

18.

Ordin nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului

recreativ/sportiv,

regulamentului

de

practicare

a

pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

19.

Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011;

20.

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971 din 2011

21.

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare;

22.

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 410 din 11 aprilie 2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora;

23.

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 606 /2008 pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos;

24.

Hotărârea Guvernului nr. 1679 din 10 decembrie 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006,

precum

și

obligațiile

ce

revin

gestionarilor

fondurilor

cinegetice

și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

25.

Ordinul ministrului mediului nr. 203/2009 și Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice;

26.

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național ;

27.

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

28.

Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

135/2010,

Ordinul

ministrului administrației și internelor nr. 76/ 2010, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 84/2010 și Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1284/ 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

29.

Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

30.

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care apar diferențe în interpretarea actelor legislative din domeniul protecției mediului Legea mediului este prioritară.

La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acțiune în scopul protecției habitatelor și speciilor de floră și faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică, numită în continuare Directiva Habitate, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009

privind

conservarea

păsărilor

sălbatice,

precum

și

regulamentele EC/338/96 privind comerțul cu plante și animale rare și EEC/3254/91 privind utilizarea capcanelor de picior pentru vânarea animalelor.

1.4.

Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate Râul Gilort s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul siturilor Natura 2000 Prigoria-Bengești și Râul Gilort", finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii, coordonat de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj și realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.

Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor științifice de inventariere, evaluare și cartare a speciilor de pești, amfibieni și mamifere, evaluarea stării de conservare, a presiunilor și amenințărilor și propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate și s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesați și a comunităților locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerințele prevăzute de legislația în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obținut avizele favorabile de la custodele Agenția pentru Protecția Mediului Gorj și Asociația Culturală Sebastian, de la autoritatea competentă pentru protecția mediului, s-au elaborat anunțurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare și se aprobă prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul autorităților publice centrale interesate.

1.5.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

Modificarea și actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu și au scopul de a completa gradul de cunoaștere al ariei protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui.

1.6.

Procedura de implementare a planului de management

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj este custodele sitului împreună cu Asociația Culturală Sebastian este responsabilă cu implementarea planului de management pe teritoriul ariei naturale protejate Râul Gilort iar în zonele din vecinătatea ariei Agenția pentru Protecția Mediului Gorj trebuie să lucreze în parteneriat cu proprietarii.

Implementarea planului de management se realizează prin acțiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa custodelui va lua în considerare condițiile

actuale,

obiectivele

și

acțiunile

planului

de

management

și

resursele

de management disponibile.

Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obținere a finanțărilor externe pentru proiecte și prin susținerea din partea comunităților locale în pregătirea ofertelor de finanțare.

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj va monitoriza activitățile desfășurate de persoanele fizice și juridice în interiorul ariei naturale protejate și activitățile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituții/organizații, pentru a se asigura că acestea corespund cerințelor planului de management și nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri Agenția pentru Protecția Mediului Gorj joacă un rol important în menținerea parteneriatelor cu acele instituții/organizații și în definirea modului în care își desfășoară aceștia activitățile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate Râul Gilort.

Capitolul II Descrierea ariei naturale protejate

2.1.

Informații Generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejată Râul Gilort este localizată în Subcarpații Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei, în cadrul unităților administrativ teritoriale Bengești, Albeni, Novaci, Bumbești-Pițic și Târgu Cărbunești în județul Gorj, având o suprafață de 873 ha. Localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolbocești, Mirosloveni, Doseni, Bălcești, Bircii, Ciocadia, Bengești, Bumbești Pițic, Călugăreasa Pociovaliștea, Sitești, Novaci, și Cojani. Relieful este caracterizat de prezența dealurilor și relieful de albie creat de acțiunea apelor curgătoare. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată Râul Gilort se află la o latitudine nordică de 45.076561 și o longitudine estică de 23.612975. Altitudinea medie este de 300 m. Accesul în aria naturală protejată Râul Gilort se face prin Drumul Național 67, prin nord, nord-est sau vestul ariei naturale protejate. Harta de încadrare în teritoriu a ariei naturale protejate se regăsește la subcapitolul 7.2 Hărți - 1. Harta localizării ariei naturale protejate.

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate Limita nordică

Limita ariei naturale protejate Râul Gilort este traversată în nord de intravilanul localității Pociovaliștea, respectiv Bumbești-Pițic.

Limita estică

Limita estică a ariei naturale protejate Râul Gilort o învecinează cu limita sitului de importanță comunitară Prigoria-Bengești, intravilanul localităților Mirosloveni, Albeni, Bolbocești și Bărzeiu de Gilort.

Limita sudică

Limita sudică a ariei naturale protejate Râul Gilort se învecinează cu intravilanul localității Doseni.

Limita vestică

La vest, aria naturală protejată Râul Gilort este delimitată de intravilanul localităților Albeni, Bengești, Ciocadia și Bălcești.

Harta limitelor ariei naturale protejate se regăsește la subcapitolul 7.2 Hărți - 2. Harta limitelor ariei naturale protejate.

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geologie și geomorfologie

Din punct de vedere geologic, aria naturală protejată se află pe depozite fluviatile și fluviatil-lacustre formate în Cuaternar Holocen Inferior și Superior, Cuaternar Pleistocen Mediu și Neogen Miocen.

Din punct de vedere al reliefului, aria naturală protejată Râul Gilort este situată în cadrul Subcarpațiilor Gorjului, aceștia fiind poziționați în partea centrală a județului Gorj. Cu o desfășurare geografică între râurile Motru și Olteț, Subcarpații Gorjului sunt formați din două șiruri de dealuri paralele față de lanțul muntos din nord, dublate de două șiruri de depresiuni. Relieful caracteristic al ariei naturale protejate este predominant relief de albie format de acțiunea apelor curgătoare și dealuri de înălțimi mici. Altitudinile pe care se suprapune aria naturală protejată se încadrează între 200 m altitudine minimă și 450 m altitudine maximă, în nord. Valorile pantei se încadrează între 1° înclinație minimă și 14° înclinație maximă. Expoziția predominantă a versanților este vestică. Elementele de geomorfologie sunt reprezentate cartogrfic în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 3. Harta unităților administrativ teritoriale, 5. Harta pantei în aria naturală protejată Râul Gilort și 6. Harta expoziției versanților în aria naturală protejată Râul Gilort.

2.2.2.

Hidrologie

Hidrologia ariei protejate este caracterizată de prezența Râului Gilort cu afluenții: Ciocadia (pe partea dreaptă) și Pârâul Galben și Câlnicul (pe partea stângă). Bazinul hidrografic din care face parte este Bazinul Hidrografic Jiu, caracterizat printr-o suprafață de recepție de 10080 km 2

și o formă alungită, formă care este preluată și de rețeaua hidrografică.

Râul Gilort este cel mai important afluent stâng al râului Jiu pe. Acesta colectează ape de pe versantul sudic al masivului Parâng, cu o zonă a izvoarelor situată la peste 1800 m altitudine. Străbate vestul regiunii Subcarpatice Oltene, partea centrală a Piemontului Getic, după care confluează cu Jiul, drenând o suprafață de peste 1348 kmp cu o altitudine medie a bazinului de 544 m și o pantă medie a suprafeței bazinului de 103 m/km. În cursul superior în dreptul localității Novaci, râul are o vale tipic montană cu pante accentuate de peste 65 o, și profil al albiei în formă de V. În cursul mijlociu al râului, suprapus ariei naturae protejate, malurile devin proeminente, având 2-3 m înălțime, fapt ce ferește albia majoră de inundații iar pantele au valori de 25o. Elementele de hidrologie sunt reprezentate cartogrfic în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 10. Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice și a apelor de suprafață).

Tabel 1 Caracteristici hidrologice

Râul

Stația hidrometrică

Lungimea râului de la confluență (km)

Suprafață (km 2

)

Altitudine (mdM)

Debit mediu multianual (mc/s)

Debite medii minime lunare cu asigurările (mc/s)

80%

90%

95%

Gilort

Tg.

Cărbunești

64.6

630

749

8.37

1.35

1.00

0.810

Gilort

Turburea

93.6

1078

590

10.9

1.82

1.41

1.18

Galben

Baia de Fier

17.5

57

1230

1.33

0.240

0.190

0.170

Sursa: Administrația Națională "Apele Române", Planul De Management al Bazinului Hidrografic Jiu

2.2.3.

Clima

Din punct de vedere climatic aria naturală protejată Râul Gilort se află în zona temperat continentală, specifică climatului de dealuri și podișuri, cu variabilitate de la nord la sud

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8°C și 10°C. Având în vedere că aria naturală protejată se află în cadrul Subcarpațiilor Gorjului, precipitațiile se încadrează între 700 și 800 mm. Temperatura medie a lunii iulie este situată la aproximativ 20-22°C, iar a lunii ianuarie de la -1 la -2°C. Numărul de zile senine este de aproximativ 50/an. Fenomenele meteorologice caracteristice sunt înghețul, bruma și ceața. Datorită circulației maselor de aer cald uscate din sezonul cald și a tranziției de la climatul cu influențe submediteraneene a cel arid, speciile prezente în aria naturală protejată sunt caracteristice unui climat cald și secetos vara și reci și uscate în sezonul de iarnă.

2.2.4.

Soluri/subsoluri

Analizând potențialul edafic, solurile prezente în cadrul arealului analizat sunt incluse în patru clase majore de soluri. Cele mai multe tipuri aparțin clasei

argiluvisoluri

și

soluri neevoluate trunchiate sau des/undate .

Distribuția solurilor în cadrul ariei naturale protejate prezintă o variabilitate ridicată, cu 6 tipuri de soluri. Formarea vegetației specifice este influențată, printre altele și de

caracteristicile solurilor. Aceasta la rândul ei influențează fauna care populează diversele habitate dezvoltate cum este cazul speciilor de amfibieni și mamifere.

Din punct de vedere pedologic, distribuția solurilor pe suprafața ariei protejate prezintă următoarea structură:

Tabel 2 Distribuția tipurilor de sol

Nr. crt.

Clasă sol

Tip sol

Suprafața (ha)

Pondere în cadrul ariei naturale protejate

(%)

1.

Protisoluri

Antrisoluri

Aluviosol

731.1

83.7

2.

Luvisoluri

Preluvosol

21.6

2.5

3.

Luvisoluri

Luvosol

4.1

0.5

4.

Cambisoluri

Eutricambosol

12.5

1.4

5.

Cernisoluri

Rendzină

103.7

11.9

Sursa: Harta Solurilor României la scara 1:200.000, Sistemul Român de Taxonomie a Solului (2003)

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1 Ecosisteme

Ecosistemele din cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt diferențiate în 5 categorii principale: ecosisteme de pădure, ecosisteme de pășune, ecosisteme agricole, ecosisteme acvatice și ecosisteme urbane.

Tabel 3 Distribuția principalelor categorii de ecosisteme din ROSCI0362 Râul Gilort

Categorie de ecosistem

Suprafața (ha)

Ponderea în cadrul ariei protejate (%)

Ecosistem de pădure

183

21

Ecosistem de pășune

237

27

Ecosistem agricol

317

36

Ecosistem acvatic

95

11

Ecosistem urban

41

5

Total

873

100

Sursa: Corine Land Cover, 20016; procesarea ortofotoplanurilor 2008

În ceea ce privește distribuția speciilor de interes comunitar în cadrul tipurilor de ecosisteme, caracteristic pentru specia

Bombina bombina

sunt arealele umede cu ochiuri de apă din ecosistemele forestiere, agricole, de pășune și în apropiere văilor râurilor (ecosisteme acvatice). Caracteristic speciei

Lutra lutra

și speciilor de pești este ecosistemul acvatic.

În cadrul ariei naturale protejate a fost identificat habitatul de interes comunitar 91E0*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion).

2.3.2. Fauna

Mamifere

Lutra lutra

Linnaeus, 1758 - Vidra

Din cele zece subspecii ale vidrei europene, citate de Ellerman și colaboratorii (1965) din întreaga zonă palearctică, pentru teritroriul României există numai subspecia nominată -

Lutra lutra

Linnaeus, 1758.

Este un mustelid cu talie relativ mare, cu corpul lung, subțire și sinuos, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada lungă și rotundă, îngroșată la bază și subțire la vârf. Prezintă adaptări pentru viața acvatică: capul turtit, cu botul scurt și truncheat, fără o regiune distinctă a gâtului, rinariumul negru, iar nările cu valvule. Vibrizele foarte lungi și stufoase, de culoare gălbuie, grupul celor genale (inferioare) atingând 80 mm lungime, fiind mai lungi decât cele supralabiale. Ochii mici, urechile scurte și rotunjite, abia vizibile din blană, cu marginea superioară îndoită și cu ambele suprafețe acoperite cu peri deși, dar scurți. Membrele sunt

foarte scurte, cu tălpile late și cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Ghearele neretractile, scurte (de numai 8 mm lungime) și de culoare alb-gălbuie. Pe tălpile anterioare există o perniță mare, cu slabă lobare în trei și o altă perniță - carpală, rotundă, situată posterior. Pe tălpile posterioare este golașă o singură perniță mare, de formă neregulată, cea posterioară fiind acoperită cu peri (Murariu & Munteanu, 2005).

Blana cu perii lânoși atât de deși, încât rămân uscați și la intrarea animalului în apă; cei de contur se udă, dar la ieșirea pe mal și scuturarea animalului se zvântă imediat; aceștia din urmă ating iarna 20 mm lungime, în afara stratului gros de 10 mm, alcătuit de perii lânoși. Aceste lungimi ale perilor sunt atât pe spate cât și pe abdomen, mai scurți devenind pe membre și la vârful cozii. Blana de vară are perii mai scurți.

Culoarea blănii prezintă largi variații individuale, dar în general apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; pe piept, culoarea este mai deschisă, spre cenușie.

Ca habitat preferă lacurile și heleșteele, râurile și orice curs de apă mărginit de vegetație înaltă și chiar zonele de coastă, în general toate mediile acvatice care permit scufundări și găsirea hranei. Preferința vidrei pentru astfel de habitate o face vulnerabilă la poluarea apelor dar și la deranjul produs activitățile turistice.

În situl Natura 2000 Râul Gilort urme ale prezenței vidrei au fost înregistrate în lungul râului Gilort, preponderent pe plajele nisipoase din zonele mai greu accesibile omului, de obicei în apropierea zonelor cu adâncime mai mare a apei unde își poate căuta hrana.

Reprezentările grafice ale distribuției speciei și arealelor favorabile de protecție sunt incluse în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 11. Harta distribuției speciei

Lutra lutra , 12. Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei

Lutra lutra.

Tabel 4 Parametrii de ocupare a habitatului

Specia

psi

p

r

N

Lutra lutra

(

Linnaeus, 1758)

1

0.15

0.4

0.7

7

psi=probabilitatea de ocupare p=probabilitatea de detecție

r=probabilitatea de detecție utilizând Royle Nichols Heterogenity Model 1=denistatea speciei km 2

N=mărimea populației (numărul de indivizi)

Tabel 5 Poligonul Minim Convex pentru

Lutra lutra

din aria naturală protejată

Specia

MCP (km 2 )

Lutra lutra

(

Linnaeus, 1758)

32.5 km 2

Suprafață minimă distribuție = 21.9 km 2

Suprafață maximă distribuție = 45.4 km 2

Suprafața ocupată de

Lutra lutra

este estimată la 32.5 km 2

și este exprimată de poligonul minim convex. Poligonul minim convex este unitatea utilizată de IUCN pentru stabilirea arealului de distribuție al speciilor și exprimă suprafața determinată de punctele extreme de apariție ale speciei. Populația de

Lutra lutra

din situl ROSCI0362 Râul Gilort Râul Gilort este de 7 indivizi.

Coroborând datele din literatura privitoare la mărimea teritoriului grupurilor familiale de vidre cu suprafața ariei naturale protejate considerăm ca populația de vidre care poate exista în aria naturală protejată Râul Gilort este de maxim două grupuri familiale, acesta fiind și efectivul identificat în urma observațiilor din teren.

Habitatele specifice pentru

Lutra lutra

identificate în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt mozaicate și supuse presiunii antropice (prin lucrări de amenajare hidrotehnică, activități de exploatare agregate minerale, activități turistice, pescuit, pășunat, prezența câinilor liberi sau hoinari), în urma cărora resursele trofice și de habitat sunt limitate afectând în mod nefavorabil populațiile de vidră din interiorul sitului. Tendința actuală observată este de degradare lentă sub efectul amenințărilor asupra habitatului specific.

Harta distribuției speciei

Lutra lutra

și harta arealelor favorabile pentru protecția speciei sunt atașate în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți.

Amfibieni

Tabel 6 Specia de amfibieni din aria naturală protejată

Denumirea științifică

Anexa Directivei Habitate și OUG 57/2007

Mărimea populației in situl Natura 2000 Raul Gilort determinată în urma inventarierii

Starea de conservare evaluată

Bombina variegata

(buhaiul de baltă cu burta galbenă)

Anexa 3 / Directiva 92/43/CEE,

anexa

3

la

O.U.G 57/2007

478

Stare de conservare favorabilă

Bombina variegata

(Linnaeus, 1758)

Bombina variegata

sau izvorașul (buhaiul) de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la

Bombina bombina . Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroși spini mici. Negii nu sunt grupați sau dispuși simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parțial sau total verzi dorsal. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen

marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe fața interioară a membrelor anterioare calozitățile nupțiale (formațiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi) vizibile chiar și pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privința orăcăitului se aseamănă cu

Bombina bombina , doar că frecvența sunetelor este mai ridicată.

Habitat. Ecologie și comportament

Spre deosebire de alte specii de amfibieni,

Bombina variegata

este relativ bine adaptată diferitelor tipuri de teren parcurse în cautarea unor noi locuri de depunere a pontei, fapt datorat scheletului lor robust și pielii groase. Habitatul tipic este reprezentat de bălțile temporare neumbrite, aflate în zonele împădurite sau apropierea acestora. Hibernarea începe în septembrie - octombrie și se termină în martie-mai, iernând în vizuini, crăpaturi, sub pietre și bușteni, uneori în galerii de rozătoare. Dieta constă în nevertebrate acvatice și terestre. Este rezistentă la condiții dificile de mediu și longevivă, iar secreția toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălți mici. Poate rezista și în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălți apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce

ocupă zonele deteriorate în urma activităților umane (defrișări, construcții de drumuri etc.) unde se formează bălți temporare. Poate trai peste 10 ani în sălbăticie.

Harta distribuției speciei

Lutra lutra

și harta arealelor favorabile pentru protecția speciei sunt atașate în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 13. Harta distribuției speciei

Bombina variegata

și 14. Harta arealelor de protecție pentru specia

Bombina variegata.

Pești (menționați în Anexa 3 la O.U.G 57/2007)

Eudontomyzon mariae

Descrierea

Corpul este cilindric în regiunea anterioară (necomprimat lateral), înălțimea reprezintă 5,3 - 7,0% din lungimea totală. Cele două dorsale sunt relativ scunde și depărtate. În decursul lunii iunie, imediat înainte de reproducere, cele două dorsale cresc, se ating și se înalță. Corpul este îngustat în partea anterioară, imediat în urma ventuzei bucale. Odontoizii plăcii suborale sunt foarte slab individualizați, scunzi și rotunjiți. Adulții au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal; la larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb.

Habitat

Aceasta specie trăiește în râuri de munte, în zona păstravului, lipanului și moioagei, mai rar în aval.

Ecologie (și comportament)

Larvele trăiesc înfundate în mal, în porțiunile liniștite ale râurilor. Metamorfoza are loc toamna.

Gobio albipinnatus

Descriere

Corpul și pedunculul caudal relativ înalte și comprimate lateral; înălțimea pedunculului puțin mai mare decât grosimea la nivelul marginii posterioare a analei. 7 excepțional 8 radii divizate în dorsală, 4 solzi între linia laterală și ventrală, înălțimea corpului reprezintă 16,2- 24% (M=18,6-20,2%, la diversele populații) din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 80-90 % din înalțime. Profilul dorsal convex, înălțimea maximă situată la inserția dorsalei. Lungimea capului reprezintă 21,6 -27,7% (M = 24 -25,3%) din cea a corpului. Botul scurt și obtuz, lungimea lui reprezintă 7,6 -11 % din lungimea capului (M = 8,5 -9,4%); spațiul postorbitar în general egal în % din lungimea corpului spațiul predorsal reprezintă 41-48,5%,

lungimea pedunculului caudal 19,5 -25,1 % (M = 22,1 ~23,1 %), înălțimea minimă 7,2 - 9,8%, lungimea pectoralelor 15,1-23,1 % (M = 19,8-~14%), iar cea a ventralelor 14,3-19,8% (M =16,4-17,5%). Pedunculul caudal ușor comprimat lateral, înălțimea minimă fiind puțin mai mare (rar egală) cu grosimea pedunculului la nivelul capatului posterior al analei. Caudala adânc scobită, lobul ei superior apreciabil mai lung decât cel inferior. Ventralele se inserează puțin în urma marginii anterioare a bazei dorsalei. Pectoralele nu ating inserția ventralelor; ventralele depășesc anusul, dar nu ating anală. Anusul e mai apropiat de ventrale decât de anală (distanța dintre anus și ventrale reprezintă 55 -97 % din cea dintre anus și anală). Pe solzii feței superioare sunt cele 5 - 9 carene epiteliale longitudinale foarte evidente, mai ales la adulți, care se observă bine indeosebi pe animalul scos din apă. Pieptul și istmul fără solzi.

Colorit. Fața superioară e gălbuie-cenușie deschis, fața dorsală a capului cenușie mai închis cu pete și dungi mai întunecate. Pe laturi 8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde, mai mici ca la celelalte specii ale genului. Solzii liniei laterale au două pete negre foarte slab pronunțate. Pe spate câteva pete întunecate foarte slabe, abia se pot distinge. Fața ventrală albă. Pe radiile dorsalei și caudalei căte 2 șiruri de pete negre palide, care în genere dispar la animalele conservate. Dimensiuni. Până la 10 cm fără caudală și 12 cm lungime totală.

Habitat

Conform fișei Natura 2000: Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare și fund mâlos.

Ecologie (și comportament)

Specia trăiește în Dunăre și cursul inferior al râurilor de șes cu fund de nisip fin sau argilă. Se localizează în locuri cu apă ceva mai adâncă, curent slab (în general cu o viteză de 28-45cm/s). Evită locurile cu apă mai rapidă sau stătătoare și fund nămolos. În bălțile Dunării doar rar și rătăcit. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Consumă doar fauna de fund, mai ales diatomee, larve mici de efemeride și alte animale din nisip etc. Reproducerea ar avea loc în lunile mai și iunie. Importanța economică directă e foarte mică, deși carnea e gustoasă. Valoarea sa indirectă, ca hrană a peștilor răpitori, e probabil mare, datorită abundenței sale în Dunăre.

Barbus meridionalis

Descrierea

Dimensiuni mijlocii; corp alungit și rotund; abdomen rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung și proeminent; preorbitare alungite; gura inferioară semilunară; buze cărnoase, în special

cea inferioară care este divizată; buzele neacoperite de o placă cornoasă; două perechi de mustăți, una mai scurtă la vârful botului alta mai lungă la colțurile gurii; peduncul caudal comprimat lateral; caudala adânc scobită; solzi cu striuri divergente pe partea vizibilă; linie laterală completă slab arcuită și dispusă pe mijlocul pedunculului caudal; solzii de la baza analei nu sunt lățiți; dinți faringieni pe 3 rănduri, ascuțiți, îndoiți la vârf, fără suprafață masticatoare, cu o excavație la baza coroanei; intestine scurt; peritoneu incolor sau castaniu. Ultima radie simplă a dorsalei este subțire și flexibilă; inserția ventralelor situată în urma capătului anterior al inserției dorsalei; anală lungă, culcată atinge sau aproape atinge (uneori chiar depășeste) baza caudalei; L. Lat. 52 - 63; pe spate are pete întunecate; mustățile fără ax roșu; obișnuit atinge la maturitate 10 - 17 cm.

Habitat

Trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare; în majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiș sau deal lipsește chiar din cursul lor superior care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferința mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros.

Ecologie (și comportament)

Trăiește doar în apa dulce. Nu sunt cunoscute migrații. Reproducerea are loc primavara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Bentopelagic. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus.

Sabanejewia aurata

Descrierea

Corpul de înalțime variabilă, moderat comprimat lateral; 5 - 20 de pete dorsale, 5 - 17 laterale; mărimea și talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparența tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dungă longitudinală neagră și niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală și alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori și una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.

Habitat

Trăiește în ape dulci curgătoare din zona montană până la șes. Preferă substratul de pietriș cu nisip dar se întâlnește și în porțiunile exclusiv nisipoase.

Ecologie (și comportament)

Unele subspecii au preferință și pentru substrat bolovănos, pe lângă substratul de pietriș cu nisip. Hrana constă din diatomee și nevertebrate. În râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Evită râurile/sectoarele cu nămol.

Reprezentările grafice asupra distribuției speciilor de pești și a arealelor de protecție sunt incluse în subcapitolul 7.2 Hărți - 15. Harta de distribuție a speciei

Sabanejewia aurata ,

16. Harta de distribuție a speciei

Gabio albipinnatus , 17. Harta de distribuție a speciei

Eudontomyzon mariae , 18. Harta de distribuție a speciei

Barbus meridionalis , 19. Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei

Sabanejewia aurata , 20. Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei

Gabio albipinnatus , 21. Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei

Eudontomyzon mariae

și 22. Harta arealelor favorabile pentru protecția speciei

Barbus meridionalis .

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Unitățile administrativ teritoriale care se suprapun ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bengești-Ciocadia, Prigoria, Bumbești - Pițic, Novaci și Târgu Cărbunești. Dintre acestea, Novaci și Târgu Cărbunești prezintă cel mai mare număr de locuitori. Localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolbocești, Mirosloveni, Doseni, Bălcești, Bircii, Ciocadia, Bengești, Bumbești Pițic, Călugăreasa Pociovaliștea, Sitești, Novaci, și Cojani. Unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate în capitolul 7.2 Hărți - 3. Harta unităților administrativ teritoriale.

Tabel 7 Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la aria naturală protejată

N

r

Denumire factor interesat

Tip

Aria de interes

1.

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj

Instituție publică

Reglementare

mediu, control arii naturale protejate

2.

Consiliul Județean Gorj și Primăriile Albeni, Bengești-Ciocadia, Prigoria, Bumbești - Pițic, Novaci și Târgu Cărbunești

Instituție publică

Administrație

3.

Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Gorj

Instituție publică

Control mediu, arii naturale

protejate

4.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru - Birou Regional Gorj

ONG

Dezvoltare regională, protecția mediului

5.

Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Gorj

Instituție publică

Agricultură

6.

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gorj

Societate comercială

Vânătoare/Pescuit

7.

Direcția Silvică Gorj

Regie autonomă-

Instituție publică

Administrare fond forestier, vânătoare

8.

Administrația Națională Apele Române

- Administrația Bazinală Jiu

Regie autonomă

Reglementare, control gospodărire ape

9.

Direcția pentru Agricultură a Județului Gorj

Instituție publică

Agricultură, păduri, dezvoltare rurală,

10.

Reprezentanți

ai

proprietarilor/administratorilor/gestiona rilor de terenuri din zonă

Persoane juridice, persoane fizice

Proprietari/administratori/gest ionari de terenuri

11.

Asociația Culturală Sebastian

ONG

Educație, cercetare, dezvoltare

12.

Asociația Reginală pentru Dezvoltare Rurală

ONG

Educație, cercetare, dezvoltare

13.

Asociația pentru Turism, Sport și Ecologie ,,HAI-HUI" Târgu-Jiu

ONG

Educație, cercetare, dezvoltare

Factorii interesați reprezentați de locuitori din unitățile administrativ teritoriale au fost analizați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate. Ca urmare a

desfășurării sedințelor de consultare publică, locuitorii au cunoștințe minime asupra valorilor naturale din situl Natura 2000 Râul Gilort însă au manifestat interes pentru informațiile prezentate.

Tabel 8 Aspecte demografice

Numă r locuito ri (2002)

Suprafață unitate administrati v teritorială (km 2 )

Densitate a locuirii (loc/km 2 )

Număr locuitor i (2011)

Variație număr locuitor i

2002-

2011

Număru l de case

Vârst a medie (ani)

Bengești-

Ciocadia

3539

63

48.94

3083

-456

1661

47.0

Albeni

2853

46

55.83

2568

-285

1201

42.5

Prigoria

3533

69

45.62

3148

-385

1260

45.4

Bumbești

Pițic

2567

37

56.57

2093

-474

994

48.4

Novaci

6105

175

30.67

5368

-737

2561

45.8

Târgu

Cărbunești

8699

131

60.28

7897

-802

2598

41.8

Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației, 2011

2.4.1.2.

Utilizarea terenurilor

În cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort, există o varietate mare de tipuri de utilizări ale terenului, acesta fiind ocupat cu preponderență agricol. Distribuția tipurilor de utilizare a terenului este reprezentată în cadrul subcapitolului 7.2 Hărți - 7. Harta utilizării terenului în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort.

Tabel 9 Utilizarea terenului în aria naturală protejată Râul Gilort

Tip utilizare

Suprafața (ha)

Pondere în cadrul ariei protejate (%)

Intravilan localitate

41

5

Pășuni

237

27

Ape curgătoare

95

11

Terenuri agricole

317

36

Vegetație forestieră

183

21

Total

873

100

Sursa: Corine Land Cover, 20016; procesarea ortofotoplanurilor 2008

2.4.1.3.

Situația juridică a terenurilor

Situația juridică a terenurilor din aria naturală protejată se împarte în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și proprietate privată a persoanelor fizice iar distribuția spațială a acesteia este inclusă în subcapitolul 7.2 - Hărți - 8. Harta categoriilor de proprietate în situl Natura 2000 Râul Gilort.

Tabel 10 Situația juridică a terenurilor din aria naturală protejată Râul Gilort

Nr. crt.

Situația juridică a terenurilor

Suprafață (ha)

Pondere în cadrul ariei protejate (%)

1.

Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale (DAT)

350

40%

2.

Proprietate privată a persoanelor fizice (PF)

523

60%

Sursa: Observații întreprinse în teren, 2014

2.4.1.4.

Administratori și gestionari

Tabel 11 Administrarea și gestionarea terenurilor din aria naturală protejată Râul Gilort

Nr. crt.

Administratori și gestionari

Suprafața (ha)

1.

Administratori publici

350

2.

Administratori privați

523

Sursa: Observații întreprinse în teren, 2014

2.4.1.5.

Activități economice

Din punct de vedere economic, majoritatea locuitorilor din unitățile administrativ teritoriale Bengești-Ciocadia, Albeni, Prigoria și

Bumbești Pițic sunt implicați în activiăți agricole și creșterea animalelor. În unitățile administrativ teritoriale Novaci și Târgu Cărbunești există o diversitate mai mare a activităților economice.

Industria și dezvoltarea industrială

Spațiul analizat face parte dintr-o zonă bogată în resurse forestiere, resurse minerale (zonă cu importante resurse de petrol și gaze naturale) și materiale de construcții.

Astfel, în unitatea administrativ teritorială Târgu Cărbunești industria este reprezentată de activități de exploatare a cărbunelui, extracția petrolului, exploatarea materialelor de construcții din apropierea râurilor: precum nisipul și pietrișul și exploatarea masei lemnoase din pădure. Pe teritoriul unității administrativ teritoriale Albeni se practică exploatarea

petrolului și a materialelor de construcții din apropierea râurilor: precum nisipul și pietrișul. Industria exploatării și prelucrării lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn) este caracteristică unității administrativ teritoriale Novaci.

Agricultura

Arealul suprapus și din proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort este o zonă cu profil agricol și de creștere a animalelor dominant. Pondere importantă a terenurilor agricole, echilibrat distribuite ca mod de folosință. Este o zonă favorabilă culturilor cerealiere.

Tabel 12 Principalele culturi din unitățile administrativ teritoriale suprapuse sitului Natura 2000

Principalele culturi

UAT

Anul 2003

Hectare

Grau și secară

Târgu Cărbunești

400

Albeni

250

Bengești Ciocadia

250

Bumbești Pițic

60

Prigoria

60

Novaci

678

Porumb boabe

Târgu Cărbunești

2128

Albeni

534

Bengești Ciocadia

780

Bumbești Pițic

441

Prigoria

750

Novaci

80

Cartofi

Târgu Cărbunești

70

Albeni

50

Bengești Ciocadia

170

Bumbești Pițic

50

Prigoria

50

Novaci

20

Legume

Târgu Cărbunești

130

Albeni

46

Bengești Ciocadia

110

Bumbești Pițic

40

Prigoria

100

Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul agricol, 2011

Turismul

În prezent, în aria naturală protejată Râul Gilort nu este practicat turismul. De asemenea, pe teritoriul ariei naturale protejate nu extisă infrastructura specifică de turism. Totuși, situl Natura 2000 Râul Gilort are capacitatea de dezvoltare a următoarelor forme de turism:

Turismul de sfârșit de săptămâna

(weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-si petreacă sfârșitul de săptămâna în locuri nepoluate, departe de aglomerația si stresul marilor orașe.

Apropierea de municipiul Târgu Jiu, dar și poziția localității, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de județ sau dinspre alte orașe mari, spre zona submontana a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluție continuă.

Turismul rural

beneficiază de toate oportunitățile pentru dezvoltare: cadru natural submontan atractiv, o paleta variata de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 și prin acesta la două drumuri europene de largă circulație turistică, existența unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic și a unor dotări tehnico-edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor tradiționale românești, o dezvoltare durabilă și echilibrată a zonei.

Turismul științific

este susținut de existența unor specii și habitate naturale importante la nivel comunitar, ce pot constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul științelor biologice.

Infrastructură și construcții

Infrastructura de circulație din interiorul și din proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort este caracterizată de 3 categorii de drumuri: drumuri comunale, județene și naționale.

Din perspectiva dezvoltării unor activități turistice, accesibilitatea sitului este una extrem de mare, fiind de menționat arterele rutiere DN 67, DN 67 B, DN 67 C, DJ 672 A, DJ 672 B, DJ 672 C, DJ 661, DJ 665 C, DJ 665 D. Această accesibilitate ridicată poate reprezenta în același timp o vulnerabilitate pentru obiectivele de coonservare ale ariei protejate. Infrastructura rutieră dar și alte construcții aflate în sit sunt reprezentate în cadrul Ifrastructura rutieră și construcțiile sunt reprezentate la capitolul 7.2. Hărți - 9. Harta infrastructurii și construcțiilor. În ceea ce privește dotările pentru vizitatori acestea lipsesc de pe teritoriul sitului Natura 2000.

Tabel 13 Infrastructura de transport din interiorul și proximitatea ariei naturale protejate

Categorie drum

Indicativ

Drum național

DN 67

Drum național

DN 67 B

Drum național

DN 67 C

Drum județean

DJ 672 A

Drum județean

DJ 672 B

Drum județean

DJ 672 C

Drum județean

DJ 661

Drum județean

DJ 665 C

Drum județean

DJ 665 D

Patrimoniu cultural

Elementele de patrimoniu cultural sunt reprezentate atât de monumente culturale cât și de obiceiuri și tradiții din zona aflată în proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort. Pe teritoriul unităților administrativ teritoriale există obiective de patrimoniu cultural de tipul monumentelor și ansamblurilor de arhitectură.

Tabel 14 Elementele de patrimoniu cultural

Categorie

Tip

Denumire

UAT

Monumente ansambluri

arhitectură

și de

Ansambluri tradiționale rurale

Casa memorială Maria Lătărețu

Albeni

Monumente ansambluri

arhitectură

și de

Biserici ansambluri

mănăstirești

și

Mănăstirea Câmpenească

Târgu Cărbunești

Monumente

ansambluri arhitectură

și de

Ansambluri culturale

Muzeul Arghezi"

"Tudor

Târgu Cărbunești

Monumente ansambluri

arhitectură

și de

Biserici ansambluri

mănăstirești

și

"Ruinele Adormirea

Domnului"

Bisericii Maicii

Bumbești - Pițic

Monumente ansambluri

arhitectură

și de

Biserici ansambluri

mănăstirești

și

"Biserica Voievozi"

Sfinții

Bumbești - Pițic

Monumente ansambluri

arhitectură

și de

Biserici ansambluri

mănăstirești

și

"Biserica din lemn"

Bumbești - Pițic

Referitor la obiceiuri și tradiții, în areal există evenimente precum: Urcatul oilor la munte, Sărbătorile Munților, Hora la Novaci. În localitatea Albeni are loc anual în 15 august sărbătoarea "Hramului Satului"", la data de 14 octombrie în satul Mirosloveni are loc "Sărbătoarea Satului", "Hramul Vinerea Mare" iar în satul Prunești pe 26 octombrie are loc "Hramul Satului" - Sfântului Dumitru.

Peisaj

Luând

în

considerare

profilul

unităților

administrativ

teritoriale

analizate, caracterizate printr-o multiculturalitate consistentă și pașnică, cu valori diversificate, productivitate agricolă importantă și un număr redus de industrii poluante în interiorul și în imediata proximitate a ariei naturale protejate, spațiul este caracterizat de un mediu cu o influență antropică medie sau scăzută, de existența unor elemente de atracție turistică într-un peisaj cu elemente importante de naturalitate, între care se remarcă prezența sitului Natura 2000. Printre tipurile de peisaj reprezentative pentru situl Natura 2000 Rîul Gilort amintim: peisaj de albie, peisaj de dealuri, peisaj agricol, peisaj de pășune, peisaj forestier și peisaj urban.

2.4.2 Presiuni și amenințări

Mamifere

Habitatele acvatice populate de

Lutra lutra

sunt extrem de vulnerabile la modificările antropice. Canalizarea râurilor, distrugerea vegatației ripariene și în special a zăvoaielor, construirea barajelor, drenarea zonelor umede, activitățile piscicole și impactul antropic asupra sistemelor acvatice asociat acestor activități reprezintă toate amenințări pentru populațiile de vidră, atât direct, prin distrugerea habitatului specific, cât și indirect, prin reducerea efectivelor speciilor pradă.

Tabel 15 Presiunile actuale și amenințările pentru indivizii speciei de

Lutra lutra

Specia

Presiuni actuale

Amenințări viitoare

Lutra lutra

Activitățile piscicole, pescuitul. Activitatea microhidrocentralelor Existența organismelor oportuniste (câini fără stăpân).

Braconajul

Creșterea impactului antropic asupra sistemelor acvatice determinat de intensificarea activității microhidrocentraelor

Exploatările forestiere

Degradarea,

necontrolate, Practicile agricole,

fragmentarea și

Infrastructura rutieră

distrugerea habitatelor

prin intensificarea

infrastructurii rutiere,

creșterea exploatărilor

forestiere necontrolate,

practicile agricole cu

utilizarea substanțelor

chimice.

Amfibieni

Tabel 16 Amenințarile pentru indivizii speciei de

Bombina variegata

Specia

Presiuni actuale

Amenințări viitoare

Bombina variegata

Existența infrastructurii de transport.

Intensificarea practicilor agricole

și determinarea unui

impactul antropic semnificativ asupra sistemelor acvatice Densificarea infrastructurii

de transport

Pești

Tabel 17 Amenințările pentru indivizii speciilor de pești

Specia

Presiuni actuale

Amenințări viitoare

Eudontomyzon mariae

Activitatea balastierelor, microhidrocentralelor, a barajelor și hidrocentralelor, atât în aval cât și în amonte - modificările hidromorfologice afectează

Intensificarea activității balastierelor și microhidrocentralelor va determina schimbarea și alterarea habitatului.

Gobio albipinnatus

semnificativ biologia speciilor de pești și implicit supraviețuirea și starea de conservare.

Furtuni și inundații.

Schimbări în albia râurilor cu efect asupra eroziunii și depunerilor de aluviuni

Baraje, poduri, modifcări hidrologice și managementul deficitar al apei.

Practicile agricole și utilizarea fertilizatorilor și pesticidelor în exces Practicarea pescuitului.

Existența lucrărilor hidrotehnice: existența pragului de apă în aval realizat la podul peste râul Gilort (localitatea Târgu Cărbunești). Deși această lucrare hidrotehnică se află în afara limitelor ariei naturale protejate, are impact negativ asupra distribuției

ihtiofaunei pe întreg râul.

Intensificarea schimbărilor în albia râurilor ca urmare a exploatării resurselor minerale. Intensificarea practicilor agricole și determinarea unui impactul antropic semnificativ asupra sistemelor acvatice Intensificarea activității de pescuit

Intensificarea activității de extragere a balastului din albie și a tăierilor masive a fâșiilor forestiere de protecție care vor produce efecte negative asupra regimului hidrologic, hidrochimic, hidrobiologic, ș.a.).

Barbus meridionalis

Sabanejewia aurata

Capitolul III Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Pentru evaluarea stării de conservare s-au elaborat evaluări în teren în următorele intervale: pentru specia de mamifere în intervalul ianuarie - aprilie 2014, pentru specia de amfibieni în intervalul mai - septembrie 2014 iar pentru speciile de pești în intervalul mai - octombrie 2014, cu o frecvență de 3 - 4 deplasări pe lună.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de interes comunitar s-a realizat conform specificațiilor din tabelul de mai jos:

Tabel 18 Repere pentru evaluarea stării de conservare a speciilor din aria naturală protejată

Parametrii

Statutul de conservare

Codul speciei

Favorabil

Nefavorabil, neadecvat

Nefavorabil, total neadecvat

Necunoscut

Aria de repartiție

-

aria de repartiție stabilă sau în creștere;

-

reducere ariei de repartiție cu mai puțin de 10%

- reducerea ariei de repartiție cu 11-20%

- reducerea ariei de repartiție cu mai mult de 20%

-date insuficiente

Populația

A

2:33 ex./an

A

= 25-20 ex./an

(o reducere de 10- 40%)

A

< 13 ex./an

(o reducere mai mare de 40%)

-date insuficiente

Habitatul speciei

-

habitatul speciei este stabil sau în creștere;

-

reducere habitatului cu mai puțin de 5%

- reducere habitatului cuprinsă între 6% și 15%

- reducere habitatului cu mai mult de 15%

-date insuficiente

Perspective viitoare

(maxim 30 de ani)

1

= perspective bune

-

viabilitatea și prosperitatea speciei sunt asigurate

2

= perspective slabe

-

este

probabil

ca

specia

să

întâlnească dificultăți dacă condițiile de mediu nu sunt modificate.

3

= perspective proaste - specia se

află

sub

influența unor amenințări grave, viabilitatea ei nu este asigurată

-

date

insuficiente

Evaluarea statutului de conservare

Toate „verzi" sau trei „verzi" și unul

„necunoscut"

Unul sau mai multe

„portocalii", dar nici unul

„roșu"

Unul sau mai multe „roșii"

Mamifere

Lutra lutra

Linnaeus, 1758 - Vidra

În România vidra are o largă răspândire pe lângă toate apele bogate în pește dar abundența ei este scăzută. Efectivul total pe teritoriul României a fost estimat la 3000 de exemplare (Murariu, 2005), considerându-se că acesta prezintă o tendință de declin, deși în anumite regiuni (ex. bazinul Tisei) s-a înregistrat o ușoară ameliorare ca urmare a scăderii cererilor de blană (Ardelean și colab., 2000) și a încetării utilizării unora dintre poluanții folosiți în trecut (ex. DDT). Cu toate acestea, nu există studii extensive sau pe termen lung care să monitorizeze situația la nivel național a populațiilor speciei

Lutra lutra . Starea de conservare la nivel național a speciei

Lutra lutra

este favorabilă.

La nivelul sitului Natura 2000 Râul Gilort starea de consevare a speciei

Lutra lutra

a fost evaluată după următoarele criterii: distribuția locală (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate), populația, habitatul speciei, perspective (privitoare la populație, areal și prezența habitatului) și a rezultat ca fiind nefavorabilă neadecvată.

Figură 1 Răspândirea speciei

Lutra lutra

în România

Tabel 19 Starea de conservare a speciei

Lutra lutra

în Situl Natura 2000 Râul Gilort

Parametrii

Statut de conservare

Codul speciei:

Favorabil (verde)

Nefavorabil

neadecvat (portocaliu)

Nefavorabil total neadecvat (roșu)

Necunoscut

(informații insuficiente)

Distribuția

Observarea

Parametrii

Statut de conservare

Codul speciei:

Favorabil (verde)

Nefavorabil neadecvat

(portocaliu)

Nefavorabil total neadecvat (roșu)

Necunoscut (informații

insuficiente)

locală (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate)

urmelor de prezență au fost identificate uniform

între

limitele

ariei

protejate

Populația

Au fost observate și confirmate prezența a două grupuri familiale

în arealul studiat

Habitatul speciei

Habitate specifice prezente

și

mozaicate dar supuse presiunii antropice

prin

activități de pășunat, prezența câinilor liberi sau hoinari, exploatare agregate minerale și

activități

de

pescuit

Perspective (privitoare la populație, areal și prezența habitatului)

Tendința actuală observată este de degradare

lentă

sub efectul amenințărilor

.

asupra habitatului

Parametrii

Statut de conservare

Codul speciei:

Favorabil (verde)

Nefavorabil neadecvat

(portocaliu)

Nefavorabil total neadecvat (roșu)

Necunoscut (informații

insuficiente)

specific

Evaluarea statutului de

conservare

Nefavorabil neadecvat

(portocaliu)

Amfibieni

Evaluarea stării de conservare la nivel național a speciei

Bombina variegata

Conform Listelor Roșii specia

Bombina variegata

este considerată potențial amenințată la nivel național si neamenințată la nivel european. În România este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte și montane.

Figură 2 Răspândirea speciei

Bombina variegata

în România

Tabel 20 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei

Bombina variegata

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata

Linnaeus, 1758 ( Buhai de balta cu burta galbena )

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

B: conservare bună: elemente bine conservate

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei.

„0" - stabilă.

B.16

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

B: conservare bună :

elemente în stare medie sau parțial degradată și ușor de refăcut

B.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

„0" - stabilă.

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației.

Favorabil = perspective bune - viabilitatea și prosperitatea speciei sunt asigurate

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Favorabil = perspective bune - viabilitatea și prosperitatea speciei sunt asigurate

D.3

Gradul global de conservare a speciei

„FV" - favorabilă

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

„0" - este stabilă.

Pești

La nivel național, starea de conservare pentru speciile de pești prezintă următoarea

situație:

Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus,

Sabanejewia aurata

și

Barbus meridionalis

au o stare de conservare nefavorabil-neadecvată.

Figură 3 Răspândirea speciei

Eudontomyzon mariae

în România

Tabel 21 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei

Eudontomyzon mariae

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Eudontomyzon mariae

Berg, 1931 ( Chișcar )

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

C: conservare medie sau redusă: reducerea populației

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei.

în scădere.

B.16

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

B: conservare bună :

elemente în stare medie sau parțial degradată și ușor de refăcut

B.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

„0" - stabilă.

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației.

Nefavorabil neadecvat = perspective slabe - populația este în scădere

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Favorabil = perspective bune - viabilitatea și prosperitatea speciei sunt asigurate

D.3

Gradul global de conservare a speciei

Nefavorabil neadecvat

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nefavorabil neadecvat.

Figură 4 Răspândirea speciei

Gobio albipinnatus

în România

Tabel 22 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei

Gobio albipinnatus

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Gobio albipinnatus

Fang, 1943 ( Porcușor de șes )

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

C: conservare medie sau redusă: reducerea populației

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei.

în scădere.

B.16

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

C: conservare medie sau redusă

:

elemente în stare parțial degradată

B.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

în scădere.

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației.

Nefavorabil neadecvat = perspective slabe - populația este în scădere

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Nefavorabil neadecvat = perspective slabe - este

posibil ca specia să întâlnească dificultăți dacă condițiile de mediu nu se îmbunătățesc.

D.3

Gradul global de conservare a speciei

Nefavorabil neadecvat

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nefavorabil neadecvat.

Figură 5 Răspândirea speciei

Sabanejewia aurata

în România

Tabel 23 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei

Sabanejewia aurata

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Sabanejewia aurata

Drensky, 1929 ( Dunăriță )

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

C: conservare medie sau redusă: reducerea populației

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei.

în scădere.

B.16

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

C: conservare medie sau redusă

:

elemente în stare parțial degradată

B.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

în scădere.

C.5

Perspectivele speciei din punct de vedere al populației.

Nefavorabil neadecvat = perspective slabe - populația este în scădere

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Nefavorabil neadecvat = perspective slabe - este posibil ca specia să întâlnească dificultăți dacă

condițiile de mediu nu se îmbunătățesc.

D.3

Gradul global de conservare a speciei

Nefavorabil neadecvat

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Nefavorabil neadecvat.

Figură 6 Răspândirea speciei

Barbus meridionalis

în România

Tabel 24 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei

Barbus meridionalis

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Specia

Barbus meridionalis

Heckel,

1852

(

Mreană

vânătă )

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă).

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei

B: conservare bună :

populația este stabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei.

în scădere.

B.16

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

B: conservare bună :

elemente în stare medie sau parțial degradate și ușor de refăcut

B.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.

„0" - stabilă.

C.5

Perspectivele speciei din punct

Favorabil = perspective bune - populația este

de vedere al populației.

stabilă

C.8

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Favorabil = perspective bune - viabilitatea și prosperitatea speciei sunt asigurate

D.3

Gradul global de conservare a speciei

Favorabil

D.4.

Tendința stării globale de conservare a speciei

Favorabil

Capitolul IV Scopul și obiectivele planului de management

4.1.

Scopul planului de management

Scopul

planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităților umane, conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată Râul Gilort, integrând activități antropice care să nu depășească capacitatea de suport a teritoriului.

4.2.

Obiectiv general

Obiectivul general al planului de management vizează atingerea și menținerea unui statut de conservare favorabil al speciilor, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale și conservarea peisajului actual prin integrarea și încurajarea activităților antropice tradiționale.

4.3.

Obiective specifice

Obiectivele specifice ale planului de management sunt:

a)

Atingerea și menținerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar

(mamifere:

Lutra

lutra ,

amfibieni:

Bombina

variegata ,

pești:

Eudontomyzon mariae ,

Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis ,

Sabanejewia aurata );

b)

Încurajarea comunităților locale în vederea dezvoltării unor activități economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunitățile locale valorile culturale si tradiționale;

c)

Stimularea cercetării științifice în scopul anticipării evoluțiilor teritoriului analizat și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor teritoriale și eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversității și geodiversității;

d)

Promovarea educației ecologice, a informării, conștientizării și a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităților locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicați în gestionarea teritoriului și a turiștilor, față de valorile ariei protejate;

e)

Asigurarea oportunităților pentru ca turismul și recreerea să se desfășoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.

Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activități prin intermediului Planului de acțiune (capitolul 5.1).

4.4.

Măsuri de conservare

Tabel 25 Stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile de interes comunitar din aria naturală protejată Râu Gilort

Nr. crt

Specie

Măsură de conservare

1.

Bombina variegata

Menținerea habitatelor existente și crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populații viabile.

Renunțarea la căile de acces din interiorul arie naturale protejate care

nu sunt vitale.

2.

Lutra lutra

Păstrarea unor zone favorabile speciei, în care intervențiile umane să fie reduse (Anexa la Planul de Management - Harta arealului de protecție a speciei

Lutra lutra ).

Combaterea eficientă a braconajului.

Evitarea fragmentării habitatelor de zone umede.

Conștientizarea opiniei publice privind necesitarea conservării speciei.

Reabilitarea habitatelor deteriorate în urma activitaților umane.

Managementul adecvat al deșeurilor (interzicerea abandonării deșeurilor).

Evitarea fragmentării habitatelor datorată expansiunii infrastructurii și dezvoltarii activitaților umane, a lucrărilor de amenajare hidrotehnică, interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri Interzicerea poluării râurilor.

Eliminarea câinilor fără stăpân (neidentificați și înregistrați conform Ordinului nr. 1/2014 pentru aprobarea normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân).

Deoarece principala sursă de hrană a speciei o constituie ihtiofauna, singurele forme de pescuit permise pe teritoriul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt pescuitul sportiv și pescuitul în scop

științific.

3.

Eudontomyzon mariae

Degajarea și înlăturarea din cursurile de apă a aluviunilor grosiere aduse de viituri.

Monitorizarea

încărcării

cu

suspensii

a

apei

râului Realizarea unui program de mediu referitor la reîmpădurirea zonelor exploatate.

Stațiile de epurare din aria naturală protejată Râul Gilort trebuie să respecte Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor, cu modificările și completările ulterioare, Normativul NTPA-001/2005 actualizat, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și urbane la evacuarea în receptorii naturali. Interzicerea poluării apelor cu rumeguș.

Interzicerea deversării în apă a substanțelor chimice.

Menținerea debitelor apelor (afectate de reducerea debitelor ca urmare a captărilor pentru microhidrocentrale).

4.

Barbus meridionalis

5.

Gobio albipinnatus

6.

Sabanejewia aurata

Măsuri generale de conservare

a)

Este interzisă explorarea/exploatarea de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea, în orice scop, cum ar fi configurările albiilor, decolmatările, regularizările și altele, din albiile minore și majore ale râurilor, cu următoarele excepții:



acestea sunt permise pentru activități/planuri/proiecte/programe/acțiuni ce au ca scop menținerea/îmbunătățirea stării de conservare a speciilor;



acestea sunt permise numai pentru evitarea producerii unor calamități naturale ce pot avea ca rezultat afectarea proprietăților prin inundare, sau reducerea suprafeței terenurilor datorită eroziunii malurilor neîmpădurite. În zonele în care există pădure/crâng/zăvoi pe malurile râurilor, aceste activități sunt interzise, deoarece arborii oferă protecție împotriva eroziunii;



sunt permise cotele de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea alocate de către Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Jiu sau alte instituții abilitate conform legii, primăriilor din situl Natura 2000 (pentru lucrări edilitare);



în toate situațiile de mai sus, exploaratea cotelor de nisip/pietriș/piatră și altele asemenea se va face numai după obținerea avizului din partea custodelui, din zonele aprobate de acesta.

b)

Este interzisă defrișarea pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate.

c)

Este interzisă construirea de praguri, baraje, hidrocentrale/microhidrocentrale sau alte lucrări care pot duce la întreruperea conectivității longitudinale sau transversale a râului și la fragmentarea habitatelor speciilor.

d)

Respectarea standardului NTPA-001/2005 actualizat pentru apele epurate deversate în râurile din interiorul ariei naturale protejate;

e)

câinii care vor însoți animalele domestice la pășunat vor purta obligatoriu jujee și vor fi identificați și înregistrați conform Ordinului nr. 1/2014 pentru aprobarea normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân;

f)

Materializarea în teren a limitelor sitului;

g)

Pe terenurile agricole din interiorul sitului Natura 2000 Râul Gilort este permisă utilizarea de produse fitosanitare, pesticide, care îndeplinesc următoarele caracteristici:



sunt produse biodegradabile și cu remanență scăzută;



fac parte din categoria produselor fitosanitare cu risc redus din grupa de toxicitate IV, așa cum sunt definite

în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului;



în situația în care nu există pe piață produse cu risc redus pentru anumite tipuri de tratamente, este permisă utilizarea altor produse, dar numai pesticide organice

naturale sau pesticide organice de sinteză din categoria carbonice și piretroizi, din grupa de toxicitate IV, biodegradabile și cu remanănță scăzută;



sunt produse fitosanitare care nu sunt clasificate ca fiind periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 și care nu conțin substanțe periculoase prioritare așa cum sunt prevăzute în Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

h)

Pentru protecția insectelor polenizatoare este interzisă utilizarea produselor fitosanitare care conțin substanțe active din grupa neonicotinoidelor - clotianidin, imidacloprid și thiamethoxam sau a semințelor de plante tratate cu aceste substanțe.

i)

Menținerea habitatelor speciilor.

j)

Interzicerea pescuitului la speciile protejate de ihtiofaună. La aceste specii protejate singura formă de pescuit permisă este pescuitul în scop științific.

48

Capitolul V Acțiuni

5.1.

Reglementarea activităților în aria naturală protejată

Tabel 26 Prioritizarea activităților în timp

Tema

A. Protejarea și managementul biodiversității și a peisajului

Obiectiv

Diminuarea și/sau eliminarea amenințărilor pentru speciile de animale și pentru ecosisteme

Acțiuni de Management

Indicatori de realizare

Activitate la nivel de semestru

Colaboratori pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

A1.

Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată

Actualizarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Instituțiile de învățământ și cercetare, Custodele ariei protejate, ONG-uri, voluntari

A2.

Promovarea de acțiuni de conservare și protecție pentru îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar

Specii în stare de conservare favorabilă

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate, ONG-uri, voluntari

A3.

Actualizarea bazei de date privind speciile de faună sălbatică

Bază de date actualizată și completată cu privire la speciile de flora și fauna de interes comunitar și național

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

A4.

Actualizarea bazei de date cu presiunile și amenințările viitoare

Bază de date presiuni și amenințări.

x

x

x

Instituții de învățământ și cercetare, Custodele ariei

protejate

49

A5.

Eliminarea depozitării deșeurilor, prin stabilirea de locuri special amenajate pentru colectarea și depozitarea lor selectivă și crearea unui sistem eficient de colectare și depozitare a deșeurilor

Desfășurare acțiuni specifice/patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată, atunci când situația se impune

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj,

Consiliul Local Prigoria, Consiliul Local Bengești, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbești-Pițic, Custodele ariei

protejate

A6.

Continuarea cartării speciilor de interes comunitar

Baza de date geospațială

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Instituții de cercetare și învățământ superior, Custodele ariei protejate

A6.

Implementarea unui program de monitorizare a speciilor de pești, amfibieni și mamifere

Program de monitorizare a biodiversității implementat

x

x

x

x

x

Instituții de cercetare și învățământ superior, Custodele ariei

protejate

A8.

Delimitarea de zone prioritare pentru conservarea speciilor țintă și concentrarea acțiunilor de conservare pe aceste spații

Hărți cu delimitarea zonelor prioritare de conservare

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

50

A9.

Controlul activităților de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecție și/sau conservare*

0 acțiuni de exploatare a resurselor naturaleincompatibile cu scopul de protecție și/sau conservare

x

x

x

x

x

Custodele ariei Protejate, consultarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare cu privire la lucrările ce vizează protecția împotriva efectelor

unor calamități

Tema

B. Educație și conștientizare

Obiectiv

Formarea prin educație ecologică, informare, conștientizare și consultare, a unei atitudini favorabile a comunităților locale și a factorilor de decizie față de valorile ocrotite

B1. Îmbunătățirea comunicării între custode și comunitățile locale

Deplasări și întâlniri cu comunitățile locale

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Novaci, Consiliul Local Bengești, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbești-Pițic, Custodele ariei

protejate

B2.

Realizarea de concursuri tematice cu premii pentru protejarea mediului în localitățile din proximitate: gestionarea deșeurilor, protecția animalelor

Prezentări în unitățile de învățământ

x

x

x

x

x

Unitățile de învățământ

B3.

Informarea publicului prin

intermediul materialelor de

Realizare de materiale de

prezentare:

x

x

x

Custodele ariei

Protejate, Consiliul

51

prezentare/conștientizare

pliante, vederi, broșuri, hărți

Județean Gorj

B4.

Delimitarea și semnalizarea vizuală a ariei prin panouri informative

Panouri de semnalizare

x

x

Custodele ariei protejate,

ONG-uri, Voluntari

B5.

Realizarea paginii WEB a ariei protejate

Informare pe Internet

x

x

Custodele ariei protejate,

Consiliul Județean Gorj

Tema

C. Managementul resurselor naturale

Obiectiv

Promovarea utilizării durabile a resurselor

C1.

Promovarea gestionării durabile a resurselor minerale

Campanii mass-media

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

C2.

Interzicerea oricăror activități de colectare a speciilor de interes comunitar pentru conservare

Număr de sancțiuni pentru persoanele fizice sau juridice care colectează ilegal plante și animale strict ocrotite

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate și toate institutiile cu atribuții de sancționare (exemplu Garda

Națională de Mediu -

52

Comisariatul Județean Gorj)

Tema

D. Managementul turismului și al recreerii

Obiectiv

Promovarea turismului durabil

D1.

Marcarea traseelor turistice

Trasee adecvat marcate și semnalizate, bariere

x

x

x

x

Custodele ariei protejate,

ONG-uri Voluntari

D2.

Colaborare cu factorii interesați pentru sanitarizarea potențialelor zone turistice

Suprafața ariei naturale protejată curățată și ecologizată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate,

Voluntari

D3.

Selectarea și amenajarea locurilor de campare

Locuri de campare semnalizate

x

x

x

x

Custodele ariei Protejate,

Voluntari,

D4.

Monitorizarea activităților turistice din aria naturală protejată

Numărul de turiști

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate,

ONG-uri, Voluntari

53

D5.

Încurajarea comunităților locale în dezvoltarea turismului, a facilităților de cazare

Produse turistice noi oferite de comunități

x

x

x

x

x

Comunități locale, Proprietari de cabane și pensiuni

Tema

E. Promovarea cercetării

Obiectiv

Promovarea activităților de cercetare

E1.

Încheierea de protocoale cu unitățile care desfășoară activități de cercetare în arealul ariei protejate

Numărul protocoalelor de colaborare cu unitățile de cercetare

x

x

x

x

x

Academia Română,

Instituții de învățământ superior,

E2. Monitorizarea activităților de cercetare astfel încât acestea să nu aducă prejudicii factorilor de mediu

Numărul de rapoarte ale agenților de teren în arealele cercetate

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate,

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj

E3.

Crearea unei baze de date cu toate rezultatele științifice obținute de către persoanele fizice și juridice în arealul ariei protejate, cu respectarea drepturilor de autor

Baza de date pe suport electronic

x

x

x

x

x

Academia Română,

Instituții de învățământ superior,

Cercetători

E4.

Înființarea punctelor de monitorizare a factorilor de mediu

Puncte noi de monitorizare a factorilor de mediu și a

x

x

x

Custodele ariei protejate

54

și a elementelor de biodiversitate

elementelor de biodiversitate

Tema

F. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate Râul Gilort

Obiectiv

Administrarea rezervației naturale prin asigurarea resurselor umane, financiare și logistice pentru îndeplinirea obiectivelor Planului de management

F1.

Adaptarea custodelui la necesitățile de aplicare a Planului de management

Activitate eficientă

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

F2.

Îmbunătățirea managementului ariei protejate prin autofinanțare

Valoarea sumelor obținute din autofinanțare

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

F3.

Promovarea de proiecte cu finanțare națională sau internațională

Valoarea dotărilor din proiecte

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

F4.

Dezvoltarea de colaborări pentru aplicarea măsurilor din Planul de management

Numărul colaborărilor încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

F5.

Elaborarea planurilor de lucru anuale, trimestriale

Planificarea concretă a activităților pe care custodele urmează să le desfășoare pe un orizont de timp limitat pentru

îndeplinirea obiectivelor din

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

55

Planul de management

F6.

Analize periodice ale realizărilor și măsuri de îmbunătățire a activității

O mai bună activitate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele ariei protejate

F7.

Revizuirea Planului de management

Un plan mai bun adaptat și adaptabil condițiilor nou apărute

x

x

x

Custodele ariei protejate

56

*Activitatea

A9 Controlul activităților de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecție și/sau conservare

vor lua în considerare precizările Administrației Naționale Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu referitoare la necesitatea executării și întreținerii lucrărilor ce vizează apărarea împotriva efectelor distructive ale inundațiilor.

Aceste lucrări se referă la următoarele activități suprapuse ariei naturale protejate Râul Gilort:

1.

Lucrări de combatere a eroziunii solurilor (CES-uri) prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu"

2.

Diguri propuse pentru apărare împotriva inundațiilor la probabilitatea de manifestare de 1% prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu"

3.

Lucrări de regularizare propuse prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu"

4.

Lucrări pentru amenajare torenți propuse prin "Planul de prevenire, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor din Bazinul Hidrografic Jiu"

Realizarea acestor lucrări de îndiguire, combatere a eroziunii solului, regularizări și amenajare torenți, este justificată, conform Administrației Naționale Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu, de întocmirea în mod corelat, pentru fiecare bazin hidrografic, de propuneri de lucrări de amenajare necesare prevenirii distructive a apelor concomitent cu asigurarea proiectării lucrărilor de întreținere și

reparații ale lucrărilor de gospodărire a apelor aflate în administrare, în concordanță cu HG 846/ 2010 privind

Strategia Națională de

management a riscului la inundații pe termen mediu și lung.

Conform specificațiilor Administrației Naționale Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu există și aglomerări umane care necesită realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizări și epurări ape uzate conform Directivei 91/271/EC, cu probabilitate de deversare în acest areal. Localitățile vizate se regăsesc în programele de măsuri la "Planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu", aprobat prin HG 80/2011.

57

Exploatarea mineralelor (prin balastiere) este uneori necesară ca urmare a necesității efectuării unor lucrări de recalibrare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scrugere a apei și evitarea înregistrării de viituri cu impact direct asupra manifestării fenomenului de inundații, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influența exploatării asupra cursurilor de apă.

5.2.

Angajamentul bugetar

Tabel 27 Angajament bugetar

An I

An II

An III

An IV

An V

Total

P1 Managementul biodiversității

1.1. Inventariere și cartare

8600

8600

8600

8600

8600

43000

1.2. Monitorizare stării de

conservare

8600

8600

8600

8600

8600

43000

1.3. Pază, implementare

reglementări și măsuri specifice de protecție

2150

2150

2150

2150

2150

10750

1.4. Managementul

datelor

4300

4300

4300

4300

4300

21500

P2 Turism*

2.1. Infrastructura de

vizitare

0

0

0

0

0

0

2.2. Servicii, facilități de vizitare și promovarea

turismului

0

0

0

0

0

0

2.3. Managementul

vizitatorilor

0

0

0

0

0

0

P3 Conștientizare, conservare tradiții și comunități locale

3.1. Tradiții și comunități

8415

8415

8415

8415

8415

42075

3.2. Conștientizare și

comunicare

8415

8415

8415

8415

8415

42075

3.3. Educație ecologica

8670

8670

8670

8670

8670

43350

P4 Management și Administrare

4.1. Echipament și infrastructura de

funcționare

8200

8200

8200

8200

8200

41000

4.2. Personal conducere,

coordonare, administrare

5125

5125

5125

5125

5125

25625

4.3. Documente strategice

și de planificare

3075

3075

3075

3075

3075

15375

4.4. Instruire personal

4100

4100

4100

4100

4100

20500

Total cheltuieli

operaționale

69650

69650

69650

69650

69650

348250

*În prezent nu există infrastructură turistică în cadrul ariei naturale protejate.

5.3.

Monitorizarea și controlul activităților în aria naturală protejată

Monitorizarea acțiunilor propuse prin prezentul plan de management se realizează de către toți factorii implicați direct, interesați și cu responsabilități în administrarea ariei naturale protejate Râul Gilort.

Scopul monitorizării acțiunilor este acela de a determina dacă:

a)

se realizează în termenele stabilite,

b)

se asigură atingerea obiectivelor propuse.

De asemenea, se urmărește ca în urma cuantificării rezultatelor acțiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.

Tabel 278 Planul de monitorizare propus

Nr. crt.

Acțiuni de monitorizare selectate

Frecvență

M1

Monitorizarea stării de conservare a

speciilor pentru care s-au făcut inventarieri/cartări

Anual

M2

Monitorizarea presiunilor asupra elementelor protejate în scopul

managementului adecvat al acestora

Semestrial

M3

Monitorizarea și intervenția în scopul menținerii în stare corespunzătoare a

speciilor de faună

Anual

M4

Monitorizarea și intervenția în scopul

menținerii în stare corespunzătoare a habitatelor speciilor

Anual

M5

Monitorizarea gradului de utilizare al

infrastructurilor de informare

Anual

M6

Monitorizarea situațiilor de braconaj și

combaterea braconajului

Semestrial

M7

Realizarea unor studii statistice asupra

componentei de vizitatori

Anual

M8

Asigurarea de consultări periodice, cu

instituțiile publice de control

Anual

M9

Toate traseele turistice și marcajele

acestora sunt monitorizate anual

Anual

M10

Monitorizarea implementării corecte a

Planurilor Urbanistice Generale

Anual

M11

Evaluarea gradului de conștientizare și înțelegere a grupurilor țintă, înainte și după acțiunile de educație și

conștientizare

Anual

M12

Evaluarea activităților economice cu

Semestrial

impact asupra speciilor

M13

Menținerea unei baze de date și a unei

arhive GIS cu hărți, planuri și alte date esențiale

Semestrial

M14

Monitorizarea activiăților de

exploatare a resurselor minerale.

Anual

Capitolul VI Bibliografie și referințe

1.

***Orașul Novaci, Județul Gorj, Evaluarea potențialului turistic, Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL), Proiect finanțat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund, 2006

2.

***Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Gorj 2007-2013, planificare strategică participativă pentru dezvoltarea socio-economică a județului Gorj - dezvoltarea culturii participării, Proiect Phare 2004 - Societatea civilă, Componenta 2

- Adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar, 2007

3.

***Strategia de dezvoltare

durabila a judetului Gorj pentru perioada 2011 - 2020, Proiect implementat de UAT Județul Gorj

prin Consiliul Județean Gorj, Euro- Strategie, Euro-Administrație, Euro-Cetațeni Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacitații Administrative

4.

***,

2007 - Criteria for favourable conservation status in Denmark. National Environmental Research Institute. Technical Report No. 647.

5.

Ardelean, G., Beres, I., 2000 - Fauna de Vertebrate a Maramureșului. Edit. Dacia, Cluj-Napoca.

6.

Beaufort, de F., 1993 - The threatened mammals of Europe. Document T-PVS

(94) 5 of the Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats. Council of Europe, Strasbourg.

7.

Caughley, G.; Sinclair, A.R.E. 1994: Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA.

8.

Emden van H., F.

2008: Statistics for terrified biologyst, Blackwell Publishing, Malden, USA.

9.

Gibbs , J. P., Hunter, M. L., Jr., Sterling,

E. J., (Eds.), 2008, Problem-Solving in Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley-Blackwell, Oxford.

10.

Kruuk, H., 2006 - Otters - Ecology, Behaviour and Conservation. Oxford University Press, New York.

11.

Maanen Ev, Predoiu G, Klaver R et al (2005) Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania, A&W ecological consultants.

12.

MacDonald, D., Barrett, P., 1993 - Mammals of Europe. Princeton University Press, Princeton and Oxford.

13.

MacKenzie, D.I., J.D. Nichols, J.A. Royle, K.H. Pollock, J.E. Hines and L.L. Bailey. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrence .Elsevier, San Diego, USA.

14.

Mitchell-Jones, A.J. (edit.), 1999 -

Atlas of European mammals.

Academic Press, London.

15.

Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania) -

Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa,

36: 361-371.

16.

Murariu, D., 2000 - Commented List of the Mammal Species susceptible for being included in the Red Book of the Romanian Fauna.

Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa,

42: 243-363.

17.

Murariu, D., 2005 - Mammalia. În