Decizia nr. 12/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ionel Nedelcu în Dosarul nr. 1.802/54/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 483D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Agenția Națională de Integritate a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat textul de lege criticat, stabilind că incompatibilitatea respectivă reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice. Dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost modificat

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , reprezintă norme speciale și nu instituie în sarcina primarului o obligație, ci o facultate. Autorul excepției, prin critica formulată, vizează, de fapt, interpretarea și aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 6 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.802/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat că în perioada 7 septembrie 2012-30 septembrie 2013 autorul s-a aflat în stare de incompatibilitate.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că în textul de lege criticat nu sunt identificate concret instituțiile publice de interes local în care primarul sau viceprimarul localității respective nu ar putea face parte din consiliul de administrație, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate stabilirea acestora. Prevederile legale criticate aduc atingere, în special, dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (3), precum și celor ale art. 37, întrucât, deși a îndeplinit toate condițiile pentru a fi ales, inspectorii Agenției Naționale de Integritate, interpretând mecanic textul de lege, au înlăturat, în ceea ce îl privește, dreptul de a fi ales. S-a adus astfel atingere și prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece i se restrânge dreptul de a fi primar fără a exista vreuna dintre situațiile prevăzute de alin. (2) teza a doua a textului pretins încălcat. Interzicerea activității de membru în consiliul de administrație al unei școli, activitate neremunerată, nu se încadrează în situațiile prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală. Incompatibilitatea nu ar trebui să existe, deoarece, potrivit

art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din șapte membri, printre care se numără și primarul, ceea ce este perfect legal având în vedere atribuțiile pe care le are primarul potrivit

art. 63 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 .

7. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, arătând că punctul său de vedere a fost reținut în

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 .

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Agenția Națională de Integritate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul conținut: "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice."

13. Potrivit

art. 77 din Legea nr. 76/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, "Ori de câte ori prin legi și prin alte acte normative se face trimitere la

Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale ori la «societatea comercială/societățile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la

Legea societăților nr. 31/1990

ori, după caz, la «societatea/societățile reglementată/reglementate de

Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare»."

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de a fi ales și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).

16. Referitor la critica potrivit căreia în textul de lege criticat nu sunt identificate în concret instituțiile publice de interes local din al căror consiliu de administrație poate face parte primarul, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate stabilirea acestora, Curtea observă că aceasta se întemeiază pe situația particulară în care se află autorul excepției. Astfel, prin prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

se instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției se afla în situație de incompatibilitate întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al instituțiilor publice (școala în care autorul a ocupat poziția de membru al consiliului de administrație fiind considerată de Agenție ca încadrându-se în sintagma cu o sferă largă de cuprindere "instituții publice"). În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii, 7 septembrie 2012-30 septembrie 2013,

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011

prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014,

art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011

a fost modificat în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea observă că autorul critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea reține că, în jurisprudența sa în materie, a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).

17. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (3) și art. 37 din Legea fundamentală, Curtea observă că aceasta nu poate fi reținută, deoarece, prin stabilirea unei incompatibilități între funcția de primar și aceea de membru al consiliului de administrație la instituțiile publice, nu se aduce atingere dreptului de a ocupa o funcție publică în condițiile legii și dreptului de a fi ales. Astfel, persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, situație în care se află și autorul excepției, iar incapacitatea atașată mandatului astfel dobândit reprezintă o garanție necesară exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , precitată, și

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, paragraful 38).

18. Întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, critica raportată la prevederile art. 53 din Constituție nu poate fi reținută.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionel Nedelcu în Dosarul nr. 1.802/54/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 ianuarie 2016.