Decizia nr. 64/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 și

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Elisabeta Toma în Dosarul nr. 33.740/3/2014 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.626D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocatul Ilie Drăgulin. Lipsește partea Casa Județeană de Pensii Mureș - față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile criticate restrâng drepturi fără respectarea prevederilor art. 53 din Constituție, întrucât nu au existat condițiile economice sociale și economice care să justifice aceste măsuri restrictive. În plus, măsura suspendării acordării indemnizației de revoluționar a fost prelungită prin mai multe acte normative succesive, care de asemenea sunt neconstituționale.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul are dreptul de a reglementa condițiile acordării dreptului la indemnizația de revoluționar, întrucât acesta nu este un drept fundamental. De asemenea, amintește că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de neconstituționalitate și amintește în acest sens

Decizia Curții Constituționale nr. 482 din 23 septembrie 2014 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 24 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 33.740/3/2014, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 și

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Toma, în calitate de urmaș al eroului-martir Damian Horia Soneriu, cu prilejul soluționării unui litigiu de asigurări sociale în care a solicitat obligarea Casei Naționale de Pensii Publice și a Casei de Pensii a Județului Mureș la acordarea indemnizației reparatorii prevăzute de

art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004

și a solicitat să nu i se mai rețină contribuția de asigurări de sănătate aferentă indemnizației reparatorii și să i se returneze sumele reținute ca urmare a greșitei aplicări a legii.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. II

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

sunt discriminatorii, întrucât, în timp ce persoanele care se încadrează în ipoteza art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d) și alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și

art. 14 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de reîntregirea drepturilor salariale față de nivelul avut înainte de diminuarea acestora cu 25%, beneficiarii indemnizației reparatorii prevăzute de

Legea nr. 341/2004

nu au beneficiat de reîntregire decât în mod formal, întrucât nu a fost luat în calcul algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 și

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , astfel că diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie persistă.

7. De asemenea, arată că discriminarea este determinată și de faptul că, în timp ce la calculul drepturilor pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat "câștigul salarial mediu brut" în locul "salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", așa cum impun dispozițiile articolului unic al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2011 , pentru categoria de persoane din care autorul excepției face parte drepturile sunt calculate prin raportare la ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.

8. În continuare, autorul excepției susține că și dispozițiile art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

sunt discriminatorii, întrucât diferențiază nejustificat "luptătorii remarcați" față de celelalte categorii de beneficiari ai

Legii nr. 341/2004 , pentru care indemnizațiile reparatorii au fost menținute în plată.

9. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile constituționale referitoare la dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică, întrucât diminuarea și neacordarea indemnizației reparatorii au afectat dramatic sursele de venit ale beneficiarilor acestei indemnizații, ceea ce i-a împins către suicid.

10. Totodată, arată că au fost înfrânte prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece este afectat un drept de asistență socială.

11. În sfârșit, consideră că sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, exercițiul dreptului la indemnizație reparatorie fiind restrâns în mod neconstituțional.

12. Tribunalul Mureș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, precizând că argumentele invocate de autorul excepției privesc doar dispozițiile art. II

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , iar nu art. 8 în întregul său, arată că aceste argumente nu pot fi reținute, deoarece indemnizațiile reparatorii au caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, consideră că nu poate fi primită critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii

Legii nr. 341/2004

și celelalte categorii sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceștia nu se află în situații juridice similare. În ceea ce privește critica raportată la art. 22 alin. (1) din Constituție, arată că aceste prevederi constituționale nu au incidență în cauză, conținutul normativ al dispozițiilor criticate nereferindu-se la protecția și apărarea valorilor constituționale consacrate prin acestea.

13. În ceea ce privește dispozițiile art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , instanța de judecată amintește jurisprudența Curții Constituționale în materie prin care au fost respinse ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate aduse acestui text de lege.

14. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, amintește că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituționalitate, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul conformității acestora cu prevederile Legii fundamentale.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II art. 8 și

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, și aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 283/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Din examinarea motivării excepției de neconstituționalitate, precum și a precizărilor făcute de Tribunalul Mureș - Secția civilă, Curtea observă că, în ceea ce privește critica art. II

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , autorul excepției are în vedere doar prevederile alin. (1) al art. 8, astfel că doar acest alineat va fi supus analizei de constituționalitate.

19. Dispozițiile art. II

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

au următorul conținut: "(1) În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la

art. 14 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011." Curtea constată că, din ansamblul criticilor vizând dispozițiile art. II

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , autorul excepției are în vedere dispozițiile care fac trimitere la

art. 14 din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu modificările și completările ulterioare, în a căror ipoteză se încadrează, având calitatea de urmaș al unui erou-martir, potrivit Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004. Mai precis, autorul are în vedere dispozițiile

art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 , potrivit cărora "De la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduc cu 15% următoarele drepturi: [...]

d) indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare."

20. Dispozițiile art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

au următoarea redactare: "În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă." Dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței fată de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare în cursul anului 2012, la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate, aveau următorul cuprins: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevedeau următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989; [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989."

21. Deși dispozițiile de lege criticate și-au încetat aplicarea anterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate continuă să își producă efectele în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.

22. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. II

art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

au mai fost supuse analizei de neconstituționalitate în raport cu argumente asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, și

Decizia nr. 644 din 13 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 3 decembrie 2015, Curtea a reținut că, potrivit

art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-au redus cu 15% indemnizațiile prevăzute de

Legea nr. 341/2004 , iar potrivit

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aceste indemnizații se majorează cu 15% față de luna octombrie 2010. Textul de lege criticat stabilește că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011. Asemănător prezentei cauze, și în cauzele deja soluționate de Curtea Constituțională autorii excepțiilor de neconstituționalitate au criticat modul de calcul al acestor drepturi bănești, și anume raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011

privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011. Curtea Constituțională a amintit însă că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat

Decizia nr. 22/2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și

art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

- că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de

Legea nr. 341/2004

se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.

24. Tot prin

Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014

și

Decizia nr. 644 din 13 octombrie 2015 , Curtea Constituțională a precizat că indemnizațiile la care se referă dispozițiile de lege criticate au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens a fost amintită și

Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.

25. De asemenea, Curtea a arătat că nu poate fi reținută nici critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii

Legii nr. 341/2004

și celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceștia nu se află în situații juridice similare.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

27. Analizând în continuare dispozițiile art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , Curtea constată că și acestea au mai fost supuse analizei de constituționalitate prin raportare la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 441 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 30 iulie 2015, Curtea a arătat că sunt neîntemeiate criticile referitoare la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, deoarece persoanele vizate de textul de lege criticat sunt cele enumerate de art. 3 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv cele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizau venituri, din motive neimputabile lor. Or, aceste categorii de persoane se află într-o situație obiectiv diferită față de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale

Legii nr. 341/2004 , astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

28. Referitor la criticile vizând încălcarea prevederilor

art. 47 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 ,

Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, și

Decizia nr. 660 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 27 noiembrie 2015, a arătat că, în temeiul textului constituțional amintit, legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligațiilor corelative ale statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional. Or, Curtea a observat că dispozițiile art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

se referă la drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând, în consecință, un caracter fundamental. Prin urmare, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.

29. Prin aceleași decizii, Curtea a arătat că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică nu au legătură cu conținutul normativ al dispozițiilor legale criticate, astfel că nu sunt incidente în cauză.

30. Întrucât nici în această privință nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

31. În sfârșit, Curtea remarcă că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, au fost modificate prevederile art. 3 și

art. 4 din Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară începând cu anul 2015.

32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elisabeta Toma în Dosarul nr. 33.740/3/2014 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și constată că dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010

pentru completarea

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2016.