Decizia nr. 108/2016

Articolul I

: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 din 4 iunie 2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 7 iunie 2013, cu următoarele modificări și completări: [...]

3. La articolul I, după punctul 1 se introduc trei noi puncte, punctele 1^1-1^3, cu următorul cuprins:

"1^1. La articolul 3 alineatul (8), litera b) se abrogă.

1^2. La articolul 4, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

«(4) Cotele anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010-2013 sunt următoarele: 2010 - 8,3%; 2011 - 10%; 2012 - 12%; 2013 - 14%.»

1^3. La articolul 4, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4^1) și (4^2), cu următorul cuprins:

«(4^1) Începând cu anul 2014, ANRE monitorizează anual cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și, în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final, estimează, publică pe site-ul propriu și informează Guvernul până la data de 30 iunie a anului curent asupra nivelului cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul următor.

(4^2) Pentru perioada 2015-2020, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, se stabilește anual și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie, în termen de 60 de zile de la data comunicării acesteia de către ANRE.»";

- Art. III alin. (1): "Prin excepție de la prevederile

art. 4 alin. (4^1) și (4^2) din Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei calculează, pentru anul 2014, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, o publică pe site-ul propriu în maximum 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, informează Guvernul asupra nivelului acesteia și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie, până cel târziu la data de 31 martie 2014."

22. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 referitor la garantarea proprietății private, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, precum și în art. 135 alin. (2) lit. e) care stabilește obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător.

23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul critică dispozițiile din

Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, dispoziții introduse prin

Legea nr. 23/2014

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care prevăd obligația Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, începând cu anul 2014, de a monitoriza cotele anuale realizate de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, de a estima, publica pe siteul propriu și de a informa Guvernul asupra nivelului cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul următor, pe de o parte, respectiv faptul că cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, se stabilește anual și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie, în termen de 60 de zile de la data comunicării acesteia de către A.N.R.E., pe de altă parte. De asemenea sunt criticate pentru neconstituționalitate și dispozițiile legale care vizează procedura de calcul pentru anul 2014, anul în curs la data adoptării legii, a cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi.

24. Conform definiției prevăzute de

art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 , certificatul verde este titlul cu valabilitate de 16 luni care atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantități de energie electrică și reprezintă unul din mijloacele de susținere și promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, precum energia hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, energia eoliană, energia solară, energia geotermală, biomasa, biolichidele, biogazul, gazul de fermentare a deșeurilor sau gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate.

25. Sistemul de promovare prin certificate verzi constituie un mecanism care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care aceasta poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia regenerabilă sau în alt mod, a cantității achiziționate de acest tip de energie. Potrivit legislației în vigoare, acest sistem de promovare presupune un sistem de cote obligatorii combinat cu tranzacționarea certificatelor verzi.

26. Conform legislației aplicabile, un operator economic care deține centrale electrice ce utilizează surse regenerabile de energie obține dreptul de a beneficia de sistemul de promovare prevăzut de lege prin acreditarea acordată de A.N.R.E. Cu alte cuvinte, producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie nu devin titulari ai unor certificate verzi, ope legis, ci în urma parcurgerii unei proceduri legale, declanșată de formularea unei solicitări exprese și finalizată cu acreditarea emisă de autoritatea competentă. Producătorii primesc gratuit, pentru fiecare unitate de energie electrică livrată în rețea (1 MWh), un număr de certificate verzi, conform legii. Valoarea certificatelor verzi reprezintă un câștig suplimentar primit de producători pentru "energia curată" pe care o livrează în rețele, prețul energiei electrice fiind determinat pe piața de energie electrică.

27. Sistemul de cote obligatorii constituie un mecanism de promovare a producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie, prin achiziția de către furnizori a unui număr de certificate verzi corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică produsă din aceste surse. Astfel, furnizorilor de electricitate le este impusă prin lege obligația de a cumpăra certificate verzi de la producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie.

28. Tranzacționarea certificatelor verzi se realizează pe piața de certificate verzi, care este o piață concurențială, separată de piața de energie electrică. Schema de sprijin sub formă de certificate verzi presupune ca beneficiarii săi (producătorii de energie) să poată obține venituri, prin vânzarea acestora pe piața certificatelor verzi către furnizori. Vânzarea de certificate verzi către furnizori le aduce venituri suplimentare pentru a acoperi costurile mai mari legate de utilizarea surselor regenerabile de energie. Astfel, un producător de energie din surse alternative câștigă bani atât din vânzarea electricității pe care o produce, cât și din comercializarea certificatelor verzi, pe care furnizorii de energie electrică sunt obligați să le cumpere, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile.

29. Piața certificatelor verzi are două componente, astfel că producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie și furnizorii de energie au posibilitatea de a tranzacționa pe două căi: piața centralizată a certificatelor verzi sau piața contractelor bilaterale a certificatelor verzi. Aceste piețe fac parte din sistemul de promovare, însă sunt separate și funcționează independent. Prețul certificatelor verzi variază într-un interval cuprins între un preț minim și un preț maxim, stabilit prin hotărâre a Guvernului. Prețul minim este impus pentru protecția producătorilor, iar prețul maxim pentru protecția consumatorilor. Energia electrică se tranzacționează separat de certificatele verzi.

30. Cadrul de tranzacționare a certificatelor verzi pe piața centralizată a certificatelor verzi este asigurat de Societatea "Operatorul Pieței de Energie Electrică - OPCOM" - S.A., ca operator al pieței de energie electrică, conform reglementărilor A.N.R.E., persoană juridică cu atribuții în administrarea pieței. Valoarea de tranzacționare a certificatelor este prețul de închidere al pieței, stabilit la punctul de intersecție dintre curbele cererii și ofertei de certificate verzi. Prețul de închidere trebuie să se situeze într-un interval definit de limitele legale minime și maxime. Prețul, precum și părțile contractuale la tranzacții sunt stabilite de OPCOM, însă tranzacțiile financiare sunt efectuate direct între participanți (producători și furnizori), fără niciun transfer financiar prin intermediul administratorului pieței.

31. Pe piața contractelor bilaterale de certificate verzi participanții sunt liberi să se angajeze în tranzacții bilaterale cu certificate verzi. Pe această piață se încheie contracte de vânzare-cumpărare de certificate verzi între participanți, la prețuri negociate, pe durate determinate.

32. În concluzie, statul pune la dispoziția producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, certificate verzi, în mod gratuit. Respectivii producători trebuie să dovedească faptul că au produs o anumită cantitate de energie electrică din surse regenerabile și, astfel, primesc în schimb o cantitate corespunzătoare de certificate verzi. Schema de sprijin încurajează beneficiarii să devină mai competitivi, întrucât aceștia trebuie să vândă energia electrică produsă, pe piața de energie, și să vândă certificatele verzi acordate în cadrul schemei, pe una din piețele de certificate verzi. Prin urmare, beneficiarii trebuie să își stabilească strategiile de licitație pe două piețe separate în scopul de a genera venituri, această situație stimulând concurența pe piața energiei electrice, cu impact pozitiv asupra consumatorilor.

33.

Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, a creat cadrul legislativ pentru utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă și a altor surse de energie neconvențională și pentru integrarea acestor resurse în sistemul electroenergetic național.

34. La nivelul dreptului european, la data de 23 aprilie 2009, a fost adoptată

Directiva 2009/28/CE

a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a

Directivelor 2001/77/CE

și

2003/30/CE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 140 din 5 iunie 2009. Directiva a fost transpusă în legislația internă prin

Legea nr. 139/2010

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 9 iulie 2010. Prin această lege sa majorat numărul certificatelor verzi acordate producătorilor de energie electrică provenită din surse regenerabile.

35. Modificarea legislativă operată prin

Legea nr. 139/2010 , precum și intenția autorităților române de a modifica prin ordonanță de urgență a Guvernului (act normativ care se va materializa ulterior în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2011

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 19 octombrie 2011) au fost notificate Comisiei Europene și autorizate de către aceasta în 7 iulie 2011 prin Decizia Comisiei Europene nr. 4.938/2011 privind Ajutorul de stat SA. 33134 (2011/N) - România - "Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie".

36. În ceea ce privește aplicabilitatea art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sistemului de certificate verzi, Comisia a considerat că obligația impusă de autoritățile române (A.N.R.E.) furnizorilor de energie de a demonstra A.N.R.E. că au achiziționat numărul necesar de certificate verzi generează venituri suplimentare pentru producătorii de energie din surse de energie regenerabile, întrucât aceștia vând certificatele verzi furnizorilor pe piața bilaterală și pe cea centralizată. Prin urmare, măsura notificată conferă un avantaj acestor entități.

37. În urma analizei efectuate, Comisia a concluzionat că, în situația notificată, nu este necesar să se decidă în mod definitiv cu privire la existența unui ajutor în sensul art. 107 alin. (1), deoarece, chiar dacă ar fi vorba de un ajutor de stat, măsura este compatibilă cu piața internă. Prin urmare, Comisia a constatat că schema de ajutor este compatibilă cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a decis să nu ridice obiecții la măsura notificată. Prin aceeași decizie, Comisia a reamintit autorităților române că, în conformitate cu art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, orice plan de refinanțare sau modificare a respectivei scheme trebuie să fie notificat Comisiei.

38. Ulterior,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2011

a fost aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 134/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 23 iulie 2012.

39. În conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene nr. 4.938/2011, autoritățile române și-au asumat obligația monitorizării costurilor și veniturilor producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin în vederea diminuării supracompensării (depășirea ratei interne de rentabilitate pe tehnologie cu mai mult de 10%), dacă este cazul, pentru ca schema să nu conducă la un avantaj competitiv necuvenit. Prin Raportul cu privire la analiza de supracompensare emis de A.N.R.E. la data de 29 martie 2013 pe baza monitorizării anului 2012, s-a constatat că există o supracompensare de 0,5 certificate verzi în cazul energiei eoliene, 3 certificate verzi pentru energia solară și 0,7 pentru energia hidro.

40. Prin urmare, Guvernul adoptă

Ordonanța de urgență nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2013. Potrivit preambulului ordonanței de urgență, pentru adoptarea actului normativ, legiuitorul a avut în vedere sistarea efectului de creștere necontrolată a prețurilor la clienții finali de energie electrică, ce poate atrage blocarea investițiilor în domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile și, implicit, inaplicabilitatea dispozițiilor

Legii nr. 220/2008 , republicată. Printre măsurile adoptate de Guvern se regăsesc următoarele: limitarea acreditării centralelor/grupurilor electrice pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, reducerea numărului de certificate verzi pentru unele centrale/grupuri electrice, amânarea temporară începând cu 1 iulie 2013 a acordării unui număr de certificate verzi, tranzacționarea de o manieră transparentă, direct între producători și furnizori, a certificatelor verzi, neaplicarea sistemului de promovare pentru situația în care energia electrică este produsă în centrale electrice situate pe terenuri care, la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, erau în circuitul agricol.

41.

Legea nr. 23/2014

preia, cu modificări și completări, măsurile adoptate prin actul normativ al Guvernului. Principala modificare vizează eliminarea din lege a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2014-2020, corelativ cu reglementarea obligației Guvernului de a stabili, prin hotărâre, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, cotă anuală comunicată de A.N.R.E. și calculată în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final.

42. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că, în scopul stimulării creșterii producției de energie regenerabilă și atingerii obiectivului impus la nivelul Uniunii Europene de creștere cu 20% până în 2020 a resurselor regenerabile de energie, prin

Legea nr. 220/2008

s-au adoptat unele dispoziții de natură să asigure investitorilor români și străini un sprijin pentru promovarea activităților economice în acest domeniu. Între facilitățile acordate potrivit legii se regăsește acordarea cu titlu gratuit de certificate verzi, care, în urma valorificării pe piața centralizată sau pe piața bilaterală, are scopul de a asigura obținerea unor venituri suplimentare producătorilor de energie din surse regenerabile.

43. Curtea reține că adoptarea acestei legi nu echivalează cu încheierea unui contract între statul român și potențialii investitori români sau străini și nici nu garantează în favoarea acestora un drept de proprietate asupra unei anumite valori a certificatelor verzi atribuite, ci doar creează cadrul legislativ care, ținând seama de imperativele dreptului la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, să le ofere investitorilor un climat atrăgător de afaceri.

44. Ceea ce este important de menționat, constituind premisa controlului de constituționalitate în prezenta cauză, este faptul că legea nouă nu aduce nicio modificare sub aspectul modalității de implementare a sistemului de promovare care păstrează în continuare cele două componente: sistemul de cote obligatorii și tranzacționarea certificatelor verzi. Ceea ce modifică noua reglementare este modalitatea de stabilire a cotelor anuale obligatorii. Dacă vechea lege prevedea în chiar conținutul său cuantumul cotei, actuala reglementare stabilește că acesta poate varia în funcție de anumite criterii, instituind un mecanism suficient de elastic care să permită o adaptare dinamică la condițiile existente pe piață. Modificarea a fost justificată în Expunerea de motive ce însoțește legea, unde s-a arătat că efectul de creștere necontrolată a prețurilor la consumatorii finali de energie electrică, premisele depășirii capacităților de racordare și de echilibrare a sistemului energetic național, impactul negativ asupra competitivității sectorului industrial, precum și creșterile de prețuri la energie ca efect al liberalizării pieței impun luarea de măsuri pentru menținerea predictibilității cadrului legislativ privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie. În lipsa unei intervenții a legiuitorului este afectată siguranța în funcționare a sistemului energetic național și se depășește bugetul anual estimat la implementarea schemei de sprijin. În același document se apreciază că legislația de promovare inițială a fost defectuoasă, deoarece nu a prevăzut mecanisme suficient de elastice pentru adaptarea dinamică, nu a prevăzut limitarea unor efecte negative asupra economiei globale și a constituit premisele unor speculații investiționale.

45. Măsurile propuse privind limitarea subvențiilor acordate pentru energiile regenerabile au ca scop creșterea pragului de suportabilitate a consumatorilor finali (casnici sau industriali), ținând seama de impactul puternic pe care îl are liberalizarea pieței energiei electrice, impact care poate determina consecințe economice și sociale negative ireversibile.

46. Pe de altă parte, măsurile reglementate diminuează și clivajul creat sub aspectul politicii de concurență loială între producătorii de energie electrică din surse regenerabile și cei de energie electrică din alte surse (combustibil fosil), care sunt nevoiți să facă eforturi mari de investiții pentru retehnologizarea capacităților proprii în vederea alinierii la cerințele și standardele de mediu promovate la nivelul Uniunii Europene.

47. Astfel, Curtea reține că noua lege introduce obligația A.N.R.E. de a reglementa, cu aprobarea Guvernului, prin cote anuale cantitatea de energie electrică din surse regenerabile care se va prelua în Sistemul Electroenergetic Național, cu beneficiul sistemului de promovare prin certificate verzi, pe baza unor contracte încheiate cu producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Tranzacționarea certificatelor verzi se realizează, în continuare, pe piața de certificate verzi, care este o piață concurențială, separată de piața de energie electrică. Deși legea stabilește un preț minim al certificatului verde, Curtea constată că nici vechea reglementare nu garanta și nici actuala schemă de sprijin nu garantează un venit minim pentru beneficiarii săi. Mai mult, prin Decizia Comisiei Europene nr. 2.886 din 4 mai 2015 - Ajutor de stat SA. 37177 (2015/NN) - România - Modificări ale schemei de sprijin pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile prin certificate verzi, rectificată prin Decizia nr. 5.149 din 28 iulie 2015, Comisia Europeană a autorizat modificările aduse schemei, inclusiv cele aduse prin

Legea nr. 23/2014 , la paragraful 79 prevăzându-se expres că, "contrar celor afirmate de unii dintre reclamanți și unele părți terțe, sistemul de sprijin prin certificate verzi din România, astfel cum a fost aprobat de Comisie, nu prevedea venituri minime garantate pentru beneficiari și niciun cumpărător de ultimă instanță (a se vedea, în special, punctul 25 și nota de subsol 12 din Decizia Comisiei)". Așa fiind, Curtea constată că, prin aplicarea schemei de sprijin, în patrimoniul beneficiarilor nu s-a născut un drept de proprietate privată asupra unui venit minim (bun), ci, așa cum s-a arătat în prealabil, legea acordă o facilitate investitorilor, sub forma unor venituri suplimentare celor realizate din vânzarea energiei produse, de natură să compenseze costurile generate de investițiile efectuate pentru implementarea tehnologiilor necesare producerii de energie electrică din surse regenerabile.

48. Împrejurarea că în urma activității de monitorizare, la 6 ani de la data adoptării sistemului de promovare, autoritățile române au constatat că schema de sprijin prevăzută de lege a generat o supracompensare (a fost depășită rata internă de rentabilitate pe tehnologie cu mai mult de 10%), a îndreptățit intervenția legiuitorului în adoptarea unei reglementări care să preîntâmpine transformarea ajutorului inițial într-un avantaj competitiv necuvenit. Dispozițiile criticate nu prevăd eliminarea facilităților acordate investitorilor, ci doar reglementarea obligației Guvernului de a stabili, prin hotărâre, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, cotă anuală comunicată de A.N.R.E. Potrivit noilor norme, cota anuală nu este fixă, prestabilită, ci variază de la an la an, fiind calculată în funcție de gradul de realizare a obiectivului național și de impactul la consumatorul final, pe baza unor criterii economice clare și previzibile, adaptate pieței astfel reglementate.

49. Curtea reține drept o certitudine faptul că numărul de certificate verzi necesare pe piață într-un anumit an este direct proporțional cu nivelul cotei anuale obligatorii, astfel că orice modificare a acesteia produce un efect asupra numărului de certificate verzi ce vor putea fi valorificate de beneficiarii acestora, respectiv de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Însă, în măsura în care autoritățile cu competențe de monitorizare în domeniu au constatat o supracompensare a acestor costuri, coroborată cu dezvoltarea susținută a capacităților instalate, pe de o parte, și cu problemele de suportabilitate a prețului energiei din partea consumatorilor finali, pe de altă parte, opțiunea legiuitorului român de a adapta schema de sprijin la noile realități sociale și economice sub aspectul reevaluării cuantumului cotei anuale obligatorii de energie electrică apare ca fiind nu doar justificată, ci și necesară și oportună. O atare modificare nu produce însă nicio consecință asupra valabilității certificatelor verzi deja emise, valorificarea acestora urmând a se realiza în concordanță cu dispozițiile legii.

50. Din acest punct de vedere, contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, aplicarea imediată a prevederilor legale criticate nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, ci este în concordanță cu principiul activității legii, potrivit căruia orice act normativ acționează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice născute după acest moment. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004).

51. În susținerea argumentelor de respingere a criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea reține ca precedent jurisprudențial Decizia nr. 130 din 1 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 8 mai 2003, prilej cu care Curtea a statuat că "Faptul că dispozițiile criticate prevăd încetarea aplicabilității acestor facilități nu poate avea, în consecință, semnificația rezilierii unui contract și, cu atât mai puțin, al încălcării dreptului de proprietate ori a drepturilor de creanță ale investitorilor, ci modificarea cadrului legislativ în raport cu conjunctura economică. Măsura nu este de natură să prejudicieze investitorii străini, aceștia aflându-se, în continuare, în situația de a-și desfășura activitatea în condițiile obișnuite ale economiei de piață, fără facilitățile care constituiau discriminări pozitive în raport cu ceilalți participanți la circuitul economic."

52. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile legale nu afectează dreptul de proprietate al beneficiarilor schemei de sprijin și nici nu încalcă principiul neretroactivității legii civile, sistemul de promovare urmând a fi aplicabil, sub aspectul cuantumului cotei anuale obligatorii stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea A.N.R.E., doar pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a modificărilor operate prin

Legea nr. 23/2014 .

53. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea apreciază că este neîntemeiată, întrucât normele modificatoare respectă condițiile de calitate inerente unui text de lege, conținutul lor fiind suficient de clar, precis și previzibil, astfel încât se pot determina neechivoc drepturile și obligațiile destinatarilor legii.

54. Pe de altă parte, în măsura în care, în prezent, România și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin cu privire la îndeplinirea țintelor naționale orientative, acestea fiind depășite față de ținta de producție a energiei electrice din surse regenerabile prevăzută la nivelul anului 2020, iar susținerea prin sistemul de promovare prin certificate verzi a investițiilor noi în proiecte de producere a acestui tip de energie conduce la costuri suplimentare în factura consumatorului final, Curtea consideră că, prin modificările operate, legiuitorul nu și-a încălcat obligația de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, fiind menținute oportunități favorabile de investiții pentru mediul de afaceri în domeniul energiei.

55. Întrucât nu a fost reținută restrângerea exercițiului niciunui drept și niciunei libertăți fundamentale, Curtea constată că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză.

56. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Electrocarbon" - S.A. din Slatina în Dosarul nr. 2.039/54/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 3 și ale

art. III alin. (1) din Legea nr. 23/2014

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2016.