Decizia nr. 149/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader

- judecător

Benke Karoly

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea MEF Martinescu Invest - S.R.L. din Băile Herculane, prin Cabinet Individual de Insolvență Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, în Dosarul nr. 2.942/208/2008* al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.117D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus, prin Cabinet Individual de Insolvență Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, precum și o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, partea Societatea Moval Plast - S.R.L. din Băile Herculane, prin Yna Consulting SPRL din Drobeta-Turnu Severin în calitate de lichidator judiciar, a depus concluzii prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 2 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.942/208/2008*, Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea MEF Martinescu Invest - S.R.L. din Băile Herculane, prin Cabinet Individual de Insolvență Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, cu ocazia soluționării unei cauze întemeiate pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 și art. 44 alin. (2), în contextul în care aplicarea acestora împiedică clarificarea regimului juridic al proprietății asupra unor bunuri imobile. Astfel, în condițiile în care contestația la executare din prezentul dosar are ca obiect atât contestația la titlu (anularea titlurilor executorii în baza cărora au fost îndeplinite formele de executare silită), cât și stabilirea creanțelor reciproce ale părților, apreciază ca fiind neconstituționale dispozițiile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

în măsura în care se interpretează în sensul că acestea operează de drept cu privire la ambele componente. Totodată, prezintă aspecte referitoare la evoluția speței aflate pe rolul instanțelor de judecată.

7. Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează

Decizia Curții Constituționale nr. 169 din 19 martie 2013 .

8. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază, cu titlu general, ca neîntemeiate criticile formulate de autoarea excepției, în considerarea textelor invocate din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum au fost acestea interpretate de Curtea Constituțională și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în contextul specific al legislației aplicabile procedurilor de insolvență. În acest context precizează că

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței a fost abrogată, dar aceasta se aplică în continuare proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care reglementează suspendarea de drept a acțiunilor judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului la art. 75.

10. Totodată, arată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin numeroase decizii Curtea Constituțională a respins excepția, sens în care menționează jurisprudența în materie. Totodată, față de criticile de neconstituționalitate aduse prevederilor legale, arată că procedura insolvenței este o procedură colectivă, concursuală în care toți creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, suspendarea de drept a executărilor silite individuale după deschiderea procedurii fiind justificată. De altfel, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție.

11. Referitor la nemulțumirea autoarei cu privire la faptul că în speță s-a dispus suspendarea judecării recursului declarat împotriva unei sentințe civile, deși obiectul acțiunii este clarificarea situației juridice a unui imobil (o acțiune cu caracter real, și nu personal), apreciază că aceasta nu este o problemă de neconstituționalitate, ci, eventual, de aplicare a legii la situația de fapt concretă, dedusă judecății. Privite în contextul general al legii din care fac parte și interpretate sistematic, dispozițiile criticate sunt clare și coerente. Se suspendă, de drept, doar acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, nu se suspendă acțiunile, cererile debitorului împotriva creditorilor săi, nu se suspendă căile de atac promovate de debitor, nu se suspendă acțiunile cu obiect nepatrimonial etc.

12. În final, arată că dispozițiile criticate se aplică tuturor părților participante într-o astfel de procedură, care au acces la o instanță pe tot parcursul procedurii, norma criticată este clară și previzibilă, iar situația prezentată în speța de față nu este o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal."

Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din

Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile

art. 343 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 44 alin. (2) potrivit căruia proprietatea privată este garantată indiferent de titular, prin raportare la art. 11 alin. (1) referitor la obligativitatea statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte și art. 20 alin. (2) cu privire la prioritatea reglementărilor internaționale în măsura în care există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului și legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1 alin. (1) cu privire la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție și art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006 , de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.

18. Față de aceste prevederi, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că măsura stabilită prin textul de lege se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de

Legea nr. 85/2006 , procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență. În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării (în acest sens, a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012).

19. În cauza de față, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate critică prevederile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

din perspectiva aplicării acestor dispoziții la speța dedusă judecății (întinderea și limitele acestora), respectiv dacă acestea operează de drept sau instanța de judecată este abilitată să soluționeze recursurile declarate cu privire la anumite capete de cerere, în condițiile în care, între timp, față de debitoare a fost deschisă procedura insolvenței.

20. Or, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acțiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, fiind evident că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, revine instanței de judecată competența și, în același timp, obligația de a analiza în ce măsură acțiunile aflate în curs de soluționare pe rolul instanței de judecată se circumscriu cerințelor cuprinse în dispozițiile criticate (a se vedea

Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013).

21. Față de cele prezentate, având în vedere că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu

Decizia nr. 357 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, interpretarea și aplicarea normelor legale la speța dedusă judecății este atributul instanțelor de judecată și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată", iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, excepția va fi respinsă ca inadmisibilă.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea MEF Martinescu Invest - S.R.L. din Băile Herculane, prin Cabinet Individual de Insolvență Radu Bufan în calitate de administrator judiciar, în Dosarul nr. 2.942/208/2008* al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 martie 2016.