Decizia nr. 183/2016

Daniel Marius Morar

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (1) și (2) și

art. 105 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Eugeniu Firoiu în Dosarul nr. 1.955/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.516D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 12 iunie 2012 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 7 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.955/104/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (1) și (2) și

art. 105 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Eugeniu Firoiu în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea unei contestații la decizia de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate - care prevăd acordarea pensiei pentru limită de vârstă de la data depunerii cererii, iar nu de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare - contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. În acest sens arată că "art. 104 și

art. 105 din Legea nr. 263/2010

sunt discriminatorii în raport de alte categorii de persoane beneficiare ale pensiei pentru limită de vârstă, respectiv persoanele invalide sau cele pensionate anticipat. Astfel, acestora din urmă pensia pentru limită de vârstă li se acordă din oficiu (art. 64 și art. 82 din aceeași lege) și de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, deși se află în situații identice sau comparabile".

6. Cu privire la art. 44 din Constituție arată că, deși pensia pentru limită de vârstă i se cuvenea de la data îndeplinirii condițiilor (7 septembrie 2013), aceasta i-a fost acordată doar începând cu data depunerii cererii (14 ianuarie 2014), fiind astfel privat de pensie pentru intervalul de 4 luni. Astfel, prevederile de lege criticate constituie o limitare nejustificată a unui drept recunoscut, făcută fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, "constituind astfel o îngrădire, o privare de proprietate, o expropriere ce nu îndeplinește condițiile art. 44 alin. (3) din Constituție". În acest sens invocă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Buchen împotriva Cehiei (paragrafele 46, 70-76), din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei (paragrafele 41, 42), și din 22 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Apostolakis împotriva Greciei (paragraful 37).

7. Referitor la art. 47 din Constituție susține că, având în vedere considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 , prin acordarea pensiei pentru limită de vârstă doar de la depunerea cererii, deși aceasta i se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, este încălcat dreptul la pensie și obligația statului "de a asigura mijloacele de subzistență a celor ce au dobândit acest drept și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale", obligație prevăzută în Decizia sus-menționată.

8. Cu privire la încălcarea art. 53 din Constituție arată că o limitare a unor drepturi poate fi făcută numai pentru protejarea unui interes general, a ordinii publice. Or, prin limitarea acordării pensiei doar de la data depunerii cererii , iar nu de la data de la care se cuvine, respectiv data îndeplinirii condițiilor de vârstă și stagiu de cotizare, tocmai acest interes general și ordinea publică sunt încălcate. De asemenea, una din condițiile impuse de art. 53 din Constituție este aceea ca restrângerea să fie proporțională cu situația care a determinat-o. Or, apreciază că nu există un just echilibru între limitarea la care este supus dreptul la pensie și interesul public protejat prin această limitare, interesul public trebuind a fi protejat prin acordarea pensiei de la data la care persoana solicitantă îndeplinește condițiile de vârstă și stagiu, iar nu limitat. Așadar, dispozițiile de lege criticate afectează însăși substanța dreptului la pensie, întrucât restrângerea în cauză este o povară excesivă, o expropriere.

9. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă opinează în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 12 iunie 2012 .

10. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că interpretarea autorului excepției este eronată, deoarece textul de lege criticat are în vedere doar momentul efectiv din care pensia este plătită, respectiv data înregistrării cererii. Acest fapt nu trebuie interpretat însă că, până la data înregistrării cererii, pensionarul nu are drept de pensie, întrucât acesta se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare. Cu toate acestea, plata efectivă a acestor drepturi urmează să se facă doar începând cu momentul stabilit la

art. 105 din Legea nr. 263/2010 . Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituție apreciază că situațiile la care se raportează autorul excepției (persoanele invalide și cele pensionate anticipat) sunt obiectiv diferite în raport cu ipoteza pensiei pentru limită de vârstă, ceea ce justifică excepția instituită prin dispozițiile

art. 105 din Legea nr. 263/2010 . În privința pretinsei neconstituționalități în raport cu art. 47 alin. (2) din Constituție invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 12 iunie 2012 , potrivit căreia legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor. Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 551 din 17 decembrie 2013 , potrivit căreia "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil". Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că și "Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie de un anumit cuantum".

12. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Cu privire la art. 16 alin. (1) din Constituție apreciază că principiul egalității în fața legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică chiar și din punct de vedere constituțional tratament juridic diferit. Normele de lege criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale (acordarea pensiei pentru limită de vârstă), fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Referitor la încălcarea art. 44 și art. 47 din Constituție arată că dispozițiile constituționale consacră dreptul la pensie, dar condițiile și criteriile de acordare a acesteia, modul de calcul, precum și data acordării diferite sunt stabilite de legiuitor. Acesta este abilitat să prevadă în mod diferit acordarea diferitelor tipuri de pensie (de limită de vârstă, de invaliditate sau anticipată). Ca atare, nu se poate constata afectarea dreptului de proprietate. În final, apreciază că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 104 alin. (1) și (2) și

art. 105 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 104 alin. (1) și (2): "(1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.

(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data înregistrării cererii.";

- Art. 105: "În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, care se plătesc de la data încetării calității de asigurat."

16. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor

art. 105 din Legea nr. 263/2010 , prin raportare la aceleași critici ca și cele invocate în cauza de față, prin

Decizia nr. 601 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012. Curtea a reținut că, în motivarea criticii, autorii excepției au interpretat aceste dispoziții de lege ca instituind dreptul persoanei de a obține pensie începând cu momentul stabilirii acesteia prin decizia de pensionare, așa încât, între momentul încetării raporturilor de muncă și momentul dobândirii pensiei, asiguratul ar fi privat de dreptul său la pensie. Or, având în vedere dispozițiile

art. 104 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , potrivit cărora, în sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată, interpretarea autorilor excepției apare ca eronată. Astfel, textul de lege criticat are în vedere doar momentul efectiv din care pensia este plătită, fiind firesc ca acesta să se plaseze doar după stabilirea cuantumului acesteia prin decizia casei de pensii. Acest fapt nu trebuie interpretat însă că, până la emiterea acestei decizii, pensionarul nu are drept la pensie, întrucât acesta se cuvine, așa cum s-a arătat, de la data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare. Cu toate acestea, plata efectivă a acestor drepturi urmează să se facă doar începând cu momentul stabilit la

art. 105 din Legea nr. 263/2010 .

18. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19. Cât privește dispozițiile

art. 104 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 , Curtea observă că autorul excepției este nemulțumit de faptul că pensia i s-a acordat de la data formulării cererii de pensionare, iar nu de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru pensionare. Or, această critică nu poate să conducă la neconstituționalitatea textului

art. 104 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 , de vreme ce pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, însă se acordă în funcție de categoria de pensie solicitată. Astfel, casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale emit deciziile de pensionare în funcție de categoria de pensie pe care o solicită asiguratul, fiind firesc ca pensia să se acorde de la data înregistrării cererii prin care asiguratul solicită acordarea unui anumit tip de pensie. Ținând cont de acestea, precum și de considerentele

Deciziei nr. 601 din 12 iunie 2012 , precitată, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu instituie discriminări sau privilegii de natură să conducă la încălcarea art. 16 din Constituție.

20. Curtea constată că prevederile de lege criticate, potrivit cărora pensia se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată, iar plata efectivă a pensiei se face de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, nu pot conduce la încălcarea dreptului de proprietate privată sau a dreptului la pensie.

21. În final, Curtea constată că dispozițiile art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu au incidență în cauză, din moment ce nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugeniu Firoiu în Dosarul nr. 1.955/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 104 alin. (1) și (2) și

art. 105 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2016.