Decizia nr. 178/2016

Daniel Marius Morar

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Mihai Tîrnoveanu în Dosarul nr. 263/89/2015 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.119D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepției a transmis precizări în susținerea admiterii excepției de neconstituționalitate și solicită judecarea cauzei și în lipsă.

4. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.120D/2015 și nr. 1.139D/2015, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Maria Costea și de Gheorghe Cătălin Poede în dosarele nr. 377/89/2015 și nr. 465/89/2015 ale Tribunalului Vaslui - Secția civilă.

5. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosare, autorii excepției au transmis concluzii scrise în susținerea admiterii excepției de neconstituționalitate și solicită judecarea cauzelor și în lipsă.

7. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.119D/2015, nr. 1.120D/2015 și nr. 1.139D/2015, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.120D/2015 și nr. 1.139D/2015 la Dosarul nr. 1.119D/2015, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, raportat la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că, așa cum rezultă din preambulul ordonanței, urgența este justificată de reluarea plății indemnizațiilor reparatorii pentru categoriile de beneficiari, conform

Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015. De asemenea, arată că, din urmărirea procesului legislativ, rezultă că a fost respectată procedura privind dezbaterea accelerată a ordonanței de urgență. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, arată că, prin

Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014 , Curtea a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9. Prin încheierile din 11 iunie 2015 și 18 iunie 2015, pronunțate în dosarele nr. 263/89/2015, nr. 377/89/2015 și nr. 465/89/2015, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Mihai Tîrnoveanu, de Maria Costea și de Gheorghe Cătălin Poede în cauze având ca obiect contestații privind alte drepturi de asigurări sociale, respectiv indemnizații lunare reparatorii conform

Legii nr. 341/2004 .

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că

Legea nr. 341/2004

este o lege organică și nu putea fi modificată printr-o ordonanță de urgență, care creează un dezechilibru bugetar. De asemenea, apreciază că, prin instituirea titlului de "Luptător cu Rol Determinant", se încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece

Legea nr. 341/2004

este o lege de preschimbare a certificatelor obținute în baza

Legii nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, abrogată prin

art. 17 din Legea nr. 341/2004 .

11. Consideră că prin emiterea ordonanței de urgență criticate se creează o gravă discriminare între categoriile de participanți la Victoria Revoluției din decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcați și cei răniți, reținuți și urmași de Eroi Martiri, dar în mod deosebit între participanții la Revoluția română din decembrie 1989 și alte categorii de beneficiari de indemnizații obținute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989.

12. Autorii apreciază că, din examinarea dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , nu reiese existența situației extraordinare care să justifice urgența cerută de prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4). Totodată, susțin că actul normativ criticat nu respectă atât normele de tehnică legislativă, cât și prevederile legale referitoare la transparența decizională, respectiv

art. 7 din Legea nr. 52/2003 .

13. Cu privire la indemnizația lunară reparatorie, autorii arată că aceasta reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, iar sistarea ei contravine prevederilor constituționale potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, și la măsuri de asistență socială, potrivit legii. Totodată, autorii susțin că neacordarea indemnizației lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate privată.

14. Tribunalul Vaslui - Secția civilă apreciază că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

sunt constituționale. În acest sens, față de critica de neconstituționalitate extrinsecă, arată că actul normativ criticat nu este contrar prevederilor constituționale ale art. 115, iar acordarea indemnizației reparatorii nu reprezintă un drept fundamental, ci un beneficiu recunoscut de legiuitor, care poate face obiectul unei reveniri. Acordarea unor drepturi bănești în semn de recunoștință pentru persoanele care au calitatea de revoluționari ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, așa încât actul normativ criticat este în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție. De asemenea, apreciază că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , fără a crea o discriminare, stabilesc categoriile de persoane care beneficiază de prevederile legii, doar din perspectiva rolului pe care acestea l-au avut la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

15. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că, așa cum rezultă din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , urgența este justificată de reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform

Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acordarea acestui beneficiu - indemnizația reparatorie - nu reprezintă un drept fundamental și, ca atare, nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală.

17. Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.139D/2015, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că din urmărirea procesului legislativ reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanței de urgență și, având în vedere caracteristica lor privind urgența reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea, apreciază că situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate. Susține că nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispozițiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunității și a intensității politicilor privind acordarea măsurilor de protecție socială. Cât privește invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, arată că dispozițiile legale, prin care se acordă titlul de luptător cu rol determinant, titlu care stă la baza condițiilor de acordare a indemnizațiilor, se aplică pentru viitor, de la data intrării în vigoare a legii. Totodată, prin noul titlu acordat de actul normativ - luptător cu rol determinant -, legiuitorul a ținut cont de specificul fiecărei situații, adoptând soluții diferite pentru situații diferite. În final, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, menționează că dreptul la indemnizație reparatorie nefiind un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.

18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare.

21. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 alin. (11) potrivit căruia, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată, art. 31 privind dreptul la informație, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, art. 102 alin. (1) privind rolul și structura Guvernului, art. 114 referitor la angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 alin. (4), (5) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, sunt invocate art. 6 paragraful 2 și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție, Protocolul nr. 12 la Convenție, referitor la interzicerea generală a discriminării, art. 7 și art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Totodată, autorii apreciază că prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu au fost respectate dispozițiile

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, și cele ale

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, respectiv prin

Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, prin care a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

23. Astfel, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care sau remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

24. Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, prin

art. 17, a abrogat Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative ale reglementării abrogate. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

25. Curtea a reținut că

Legea nr. 341/2004

stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de aceasta, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitățile și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 .

26. Curtea a observat că acordarea indemnizației prevăzute de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , potrivit căruia "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 ["Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite"], numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", a fost suspendată după cum urmează:

- în anul 2012, potrivit art. II

art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introdus prin

Legea nr. 283/2011

de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;

- în anul 2013, potrivit

art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012

privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;

- în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

27. Prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost modificate și completate dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut", "Luptător cu Rol Determinant" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit noii reglementări.

28. Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu,

Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

29. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată.

30. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă, raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că dispozițiile de lege deduse controlului de constituționalitate nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conțin, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susținerile autorilor excepției, în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine.

31. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu a putut fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință. În acest sens, a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

32. Cât privește critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine prevederilor constituționale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susțineri, întrucât, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012,

Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013,

Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori

Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

33. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

34. Distinct de cele reținute, cât privește invocarea art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit jurisprudenței Curții, acesta condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară". A se vedea în acest sens

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014. Astfel, potrivit fișei legislative, Curtea observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost adoptată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere cu Adresa nr. E201/30/12/2014.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție este neîntemeiată.

35. Referitor la critica potrivit căreia

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu a fost supusă dezbaterii publice, încălcându-se astfel art. 31 din Constituție, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor

art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 , "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului public impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea constată că nici această critică de neconstituționalitate nu este întemeiată.

36. Referitor la încălcarea prevederilor constituționale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, analizând susțineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, Curtea, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , a reținut, în esență, că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, "acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989".

37. Față de cele menționate anterior, Curtea constată că și critica raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căreia dispozițiile criticate afectează drepturi și libertăți fundamentale, este neîntemeiată.

38. De asemenea, Curtea observă că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată.

39. În final, Curtea constată că celelalte dispoziții din Constituție și din actele juridice internaționale invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Tîrnoveanu, de Maria Costea și de Gheorghe Cătălin Poede în dosarele nr. 263/89/2015, nr. 377/89/2015 și nr. 465/89/2015 ale Tribunalului Vaslui - Secția civilă și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vaslui - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2016.